OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, March 05, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-03-05/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

\d at Cleveland, Ohio, Post Office
as second class mail matte*
O U A N I A N A I Y
THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
C«1 mai răapîndit ziar romînesc din Statele Unite şi Canada.
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO, INC.
O I E
6709-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
TELEPHONE: CUY. LORAIN 420-B.
jWITOR MANAGER: C. R. PASCU
EDITOR: JULIUS E. V. 10AN0VICI.
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR.
S U S I I O N
ED STATES AND CANADA
VELAND AND EUROPA
10 Martie a.
CLEVELAND, OBlO, MARŢI, 5 MARTIE 1618.
ORAŞUL CLEVELAND.
Mountain Cheese Co., Lempster, N. H. 4»
Phone: Central 6365-W. 9
)K0B0*O5O!K}K0K0ÎK3S{0SO5O80K0BO!C0ÎO30H0B033l
din America.
SEDIUL IN ALLIANCE, 0&20, 734 .SO. LIBERTY STREET.
9 EAST MAKKET STREET ^EPU
INDIANAPOLIS, IND. NERII
oooooooooooooocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx»
ne bocoteţte de accident (Mt fl
acasă la D-ta.
2 MANHATTAN TAILORSf

I
Y,V.
[r-'f
TĂQXRA
3
If
THE
doxi.
-r :t/„
loxo.v—
şw
***. v
K*\
V rt^-î
"i :t
-n.
i
*v-
A E I A
APARE IN FI&CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
MU'». .''.Hirriiiii.il I
Actul măreţ şi strălucit caro se va săvirsi Sîmbăta viitoare
ido 5p. m. cîiul preoţii si reprezentanţii parocliiilor Romîno
întreaga Roihînime Ortodoxă (gr. or.)
plaiuri vor şi va depuue .juramîntul do supunere către Mit
iaKoniîna din Bucureşti, Romînia, im înseamnă numai ru
i «'.i Romînilor Americani de Mitropolia diîi Sibiiu, pîngărită
de Mandra, ci ruperea Romînilor de sub ju^ul nemilos şi barbar
stăpîjiirii ungureşti, al stapînirii care a căutat prin toate mij
loacele, ca după ce ne-a răpit toate bunurile pâmînteşti să lie ră
pească şi pe cele sufleteşti:
Romînii, fraţii noştri ^de-acasă" n'au încă putinţa
soane a spus că aşa c$va „S'^l
Pe mine nu mă interesej
nrci naţională. Este vorba de Oj
tanee, care se facă un resm
nifestaţie trebue, trebue şi
••'aceasta, faptă mii roaţă ar faee-o sărmanii cu toată inima.
Romînii „de-acasă" gem sub cea mai asupritoare stăpînire
regimul militar şw al teroarei, care caută că acum, acum cînd
iplasul Romînului nu poate pătrunde peste Oarpaţi şi în lumea ci
.vilizată, liberală şi democratică, să săvîrşească opera pusa la
oa1e de mai multe veacuri:
111
sinistre, necunoscute în partea locului, ale căror limbă şi port
31U-1 cunosc munţii noştri, codrii noştri, apele şi văile noastre
Rînd pe rînd pier Romînii, cari au inimă să spună că sunt Ro
mîni, ca porodiţele lui Arpad de pe pusta Segedinului şi al Deb
reţinului să le ia locul. Romînul
„de-acasă"
ta împotriva acestor fărădelegi. Romînul de-acasă nu"poate ru
pe cu asupritorii si călăii neamului nostru. Noi am protestat, şi
acum,
Sîmbăta viitoare rupem cu ei de vecii vecilor.
„AMIN!"
Dar, Doamnei
Neamul nostru „de-acasă44 si de aici, din păcate, datorită
"tot silniciei şi asuprirei oligarcliiei maghiare, pe tema religioas?
este împărţit în două. Unii sunt ortodoxi şi alţii gr. catolici. Şi
unii şi cei l'alţi buni Romîni cari sunt buni ticăloşi cari sunt
ticăloşi.... 8i Romînii gr. cat. de-acasă, au suferit şi sufer şi
astăzi aceleaşi prigoniri,"aceleaşi asupriri ca şi Romînii
orto­
Ce fac Romînii gr. catolici de pe aceste plaiuri?
Haideţi fraţilor să dăm inîna cu toţii! Haideţi

toţii cu tot ce este ungur şi unguresc.
Mitropolit din Blaj nu este pîngărită de un ticălos ca Man
gra,
dar, e tot sub stăpînirc ungurească credincioşii ei de-acasă
suferă aceleaşi prigoniri, persecuţiuni şi
pe capul lor tot eu
aceiaşi sălbătăcie se revarsă urgia ungurească.
De pe cum Romînii ortodoxi vor rupe Sîmbăta viitoare cu
asupritorii noştri de veacuri, tot aşa şi Romînii gr. cat. trebue
să rupă cu ei. Altfel ar fi să dăm lumei de bănuit că nu suntem
uniţi sufleteşte. Că nu suntem animaţi şi călăuziţi de acelaşi
ideal mare şi sfînt: Desrobirea Neamului. Că nu suntem acelaşi
3»#$m, din aceiaşi tulpina.
Să nu se zică că „nu se poate".
Sus să avem inimile."
yWA«.
w Acum ori nici «dată
w ele s'ar îndbina la Văsăiit
I cînd este-lMi^p||^
»imţe la fel
Lnaţi
'vEst© vorbi» &&
şi poate ar fi primită cu răceală poate că aşi fi socotit ca pro
fânator al „celor sfinte4' şi de aceia trec peste ea, cu toate că
părintele V. Lucaciu într'o convorbire faţă de
mai
f1
9
wi
vVK:r
!.
'U
tr fa
:iirhl^iiwriM.iii,]i)iiilii'»lii«
E A N U
$4.00
$5.00
*v.,.
Si se faci ruptura pe
deplin, daci suntem
Romîni cu toţii.
Credinţa şi Limba.
O manifestaţiune mai frumoasă şi mai înălţătoare ca aceas
tă pînă acum n'a făcut neamul romînesc de pe aceste plaiuri.
La această manifestaţie trebue să ne asociem cu toţii. Cine
im poate cu trupul, cine nu poate lua parte în persoană, acela
eu gîndul, cu cugetul, cu sufletul, cu întreaga lui simţire, se fie
acolo unde sunt fraţii Ini, mii au putinţa şi fericirea să se ma
nifesteze.
în toate cercurile romîneşti în seara acelei zile să se con
voace o adunare în care să se manifesteze dragostea, simpatia,
toată buna voinţa şi toată însufleţirea pentru actul măreţ CM re
5Ă-ttăvîrşeşte.-"-' —r-- -v-
de pe a-
se
Distrugerea Neamului Romînesc.
(Yîmpeio de suspinuri pe cari le ia vîntul pe aripile lui şi ni le
•«duce aici, cu toate că an perdut multe note plîngătoare din ele,
sunt jalnice şi îngrozitoare. Ne piere neamul. Ni se despopuleaz
Ardealul. în locul Romînilor, de al căror soartă nu se ştie cari
dispar peste noapte ca roua
fac?
faptul dimineţei apar figure
nu poate protes
--Să zicem
rupem ea
^T
v
Totul se poate cînd omul are voinţă.'
Nu voiesc să arăt modalitatea. Eu, eu visătorul, aşi avea o
ţi propunere care, Doamne! dacă s'ar primi, ar face o epocă în
istoria noastră naţională, dar, n'o desvolt. JS prea îndrăzneaţă
mtflte
per­
•UTEA".
lestia în partea'ei religioasă
[est a ţie naţională mare, spon
[treaga lume,
şi
să se
această ma­
fae&d* toţiftamnii
lai nuri iBtSta 4a
îittno^ oă Homînul,
SSjj
"'t" ••':(•&
"*ţ£.«£r\
Mărunţişuri.
O telegramă din 'Budapesta ca
re ne-a sosit azi noapte pe un fir
special zice că pe Manjţra l-a a
pucat bîţiielile cari l-au ţinut o
noapte întreagă cîml a «etit te
egrama că Romînii din America
au rupt cu mitropolia lui fi ^iu
spre ziua l-a lovit dnmlaua.
Dfc-a minune, se vedem care va
poiţa s&u p-opoiul acela care
va lipsi Sîmbăta viitoare de la
depunerea jurămîntului şi sem
narea actului de alipire la Mi
tropolia din Rucuroşti. Dacă
v 'a lipăi unul a lui Aghiuţă se
fie.
fi
Divorţul ti# uft tratat de ga
ce prin car? bărbatul să obligă
se ^plătească cheltuielile războ
iului şi o indemnitate pe Vitţâ
(Cleveland News).
•Avizurile din prăvălii însoare
se anunţă „Creditul Refuzat" fac
pe mulţi cînd întră în prăvălie
să. zică că au greşit adresa.
Cînd tui om vă «pune toate ne
cazurile lui îl aveţi în mină şi
puteţi dispune do el după plac.
Inconştienţa femeii este una
din calităţile ei cele mai încîn*
tătoare.
INFORMATIUNI
Un căpitan arestat Căpita
nul George T. Bailer dtiî corpul
medical al armatei Canadiene, a
fost arestat în 28 Februarie de
autorităţile civile canadiene pen
tru că a făcut nişte declaraţiuni
ofensăfoare cil privire la armata
regală din Canada. Dînsul a de
clarat că trupele canadiene cari
erau la, front, au fost bete în
ziua de Crăciun şi că, dacă ar fi
ştiut asta. Germanii, ar fi putut
pătrunde peste ţot locul. Crima
făcută de dînsul să pedepseşte
după legea canadiană cu o pe
deapsă de $5.000 şi un arest de
5 ani.
A căzut de pe im vag&n!
William^Steven| a căzut în ^ua
de 2y Februarie. în Fiiwllav^ OT
de pe coperişul unui vagon al li-^
nici de streetcară interurbane.
Dînsul să urcase acolo ea să văp
sească vagonul. -A suferit mai
multe rane grele.
Jertfe noi. Cînd vor înceta
oare minele de -a mai cere atîtea
jertfe în vieţi omeneşti"? De da
ta acasta ni-să raportează un nou
accident de mină în care, la San
Antonio, Tex.# au fost ucise 9
persoane.
~i
Să seoaîă €& thnptufft. Sfîss
Belle C. Hurford, oficiantă Ja
judecătoria pentru copii din Cle
veland spunea că dînsa de aciin
colo are să se scoale mai de#tim
puriu cu o jumătate de oră în
fie carp zi şi arc să meargă pînă
la oficiu pe jos şi are să se reîn
toarcă tot pe jos. în felul «cesta,
dînsa spunea că va cruţa 8 cenţi
pe
zi
am
şi pe banii aceştia*1n fie
care săptămînă îşi va cumpăra
cite două mărci de cruţareVa răz
boiului, mai adaugănd cite
cent la una. Cuminte fată.
avînd în
sale nelpgH
glio, iar în
voi ver, şi-a
nul trecut al
gii şi-a mftrtnrîl
că ii iovanni şi-a
sa şi, după aceea
Tin
Scheidem&nn contra Kaiser-u
lui. Deputatul socialist din
Roichstag-ul german iară s'a nă
pustit, în una din şedinţele tre
cute ale Reichstag-ului, asupra
Kaiser-ului. între altele a spus
că Kaiser-ul alungă ori ce po
rumbi dq pace prin vorbirile sa
le. Spunea efi tonul spuselor lui
Kaiser efcte neplăcut şi nepoliti
cos.
Ce biw «ă şi« spun ai tnşifii
şişit.'." .1
Fără pline. McComb, un o
răşel^din statul Ohio, în vecină
tate de Findlay, Ohio eu toate
că are 1,200 locuitori suferă de
lipsă de pîine. Singura 'brutărie
din orăşel a fost silită să închidă
cuptorul din cauza că nu putea
căpăta făina hecesară pentru
producerea pîinei. Locuitorii sunt
furnizaţi eu pîine din Pindlay şi
tot aşa sunt şi cei din Jenera, O.
Omor* 4£n gelosie. John
Monn, de 40 ani, şi-a ipuşeat şi
ucis. femeia în dimineaţa zilei 'de
2 Martie din cauza gel osiei. Dtt
pă aceea s'a sinucis pe «ine.
A primit afle arest pentru că
şir* ucdfl «umanUil. Jennie Ma
ntaua, de 22 «ţni, din
tâ viitoare nn
«i nH Hitfîîr? l/î Ca
După-ce procui^^^^^^Hnşat
de mulţimea împ^^^^^^Vuşu
rătoare pentru f^^^^^Bnit o
sentinţă uşoară ip^H^mnsft, a
fost condamnata nvTai la 7 «ile
închisoare.
terminat
"William
TJeis de e*plo»iune,
Thomas, de 37 ani. din iSteuben
ville, Ohio şi Richard MeKever,
de 30 ani, din Bergholz, Ohio
lucrau în o mină de eărbnni dela
Bergholz, Ohio, o dinamită care
a explodat, înainte de vreme a u
cis pe Thomas şi a fî»nit greu pe
MeKever.
My Mty-Tva
1
I- y
Şi-a
vorbirft».
ly Sunday, renumitul predicator,
şi-a terminat predicile lui de 8
săptămîni în Washington,''în sea
ra de 3 Martie. De aci va merge
la Baltimore, iar
în
Tot mai 'bine 'n ţara meiţi
Şi măilaiul cît de rău^"
Tot mai "bine 'n satul meu..."
Dar apoi din ce în ee tot ttiai
jalnic şi mai perdut, pSnă aproa
pe «tîns:
„Ţara. mea, ţară frumoasă
Cine-amar din tini mă scoasî,
'am trăit şi rău şi ibinl
Dar aedm e vai de min#.
poutry'%
şi o!
#yşra
mea'4 60-
te titlul unei cărţi scrisă de mi
loasa noastră Regină Maria a Ro
mâniei şi în care, Doamne, ce de
inimă, fnfctlHeţitor de ide^ce, du
ios ţi tainic «'ri« ea, frumoasa şi
«buna îlogină Maria a Romînici
de»pre ţara «a d&pre (mănăstiri
le pacinice dfe prin văile
şi pădurile ucmbri
sel Bondkriî şi
bărtoşi şi
fnMnoa-
ifţi din ele
ţiei^ani
ţigani
dfllee,
•im
şi soarelui ^cînd se «propie
pare că-i pare rău că tre
Ră apună, ^eă trebue să se
[artă de'raiul de pe pămînt,
nunţii Snalţi şi de codrii bă
de brazi de oamenii papi
şi tp'lini de viaţă de prin sa
tele îngropate în pomi.şi de câm
piile frumoase pline de pace şi
J^rmee dulce ale ţărei Romîneşti.
C'înkl ceteşti această scriere, un
de Regina scrie despre mînă^ftiri
şi călugării lor bătrâni, aşa fiţi
cade de bine la inimă ca**şe~poţi
fi călugăr şi tu departe de lu
mea zgomotoasă de la sate şi mai
cu seamă de la oraşe, se trăeşti lîn
singurătate, în pace şi linişte şi
de unde neconturbat de nimeni
se ajuţi pe săraci şi sh trimiţiNja
lume voiibă bună de ''pace, de iu
bire frăţească şi de iubirea dea
iproaipelui.
C^înd ceteşti
e. va pleca la Chicago. Duminecă
noaptea, cele 15.000 persoane,
eare-1 ascultau au salutat pe bina
de pe care vorbea ipe ministrul
şi doamna McAdoo, cari veniseră
să asiste împrcţM eu ădmiralul
Grayson.
Voiţi un teatru frumos?
Teatrul „Coloniajl" din Cleve
land, Ohio este în stare «ă vă
ofere în saptămîna viitoare ceva
de tot frumos. Renumita trupă
„San Carlo Grand Oipera Compa
ny", din Baltimore, Md. va juca
la teatrul „Colonial" din oraş.
Programul este ales ca pe sprin
ceană, din cele mai clasice, ope
re. Cei-ce au luat parte iarna tre
cută la jocul frumos al acestei
trupe, credem, nu vor pregeta
nici acuma, âă-şi reuiokscă ©u
noştinţele.
idgl
La cu vin tul my country, „ţa
ra mea" inima romînului pri
beag se înmoaie, se deschide, în
duioşază şi 6u gândul departe,
depante înspre locuri iubite, în
alunei foLjjime, sau a unei
jte'eflfe1 cîtîrT-^
di^, SH-f aline dorul de ţară, de
••sat, de părinţi, de frate sau soră,
nevastă sau copii care să-1 cu
tremure. să-l înfioreze şi să-i um
fle sufletul şi inima de mîngăie
.re sufletească, de curagiu şi nă
dejde în viitor,' care să-i toarne
în suflet putere şi curagiu cu ca
re înarmat pînă în dinţi, se poată
munci liniştit, Se lupte şi se bi
ruie greutăţile vieţii lui de om
pribeag şi apoi aşa, biruitor şi o
ţelit se reîntoarcă ân ţara sa, în
satul său, la^uirinţi, frate, soră,
nevastă «au c^ii, ii|^e apoi, ca
înviat din nou, pătruns de fiorul
dulcei revederi a 'locurilor iubite,
a ţărei, satului, părinţilor, frate
liti, sorei, nevestei sau copii, eu
înloit curagiu şi putere de mun
că să se pună, pornească la mun
că şi luptă a "irui şi învinge şi
acolo greutăţile cari l-au scos o
dată din ţară şi pe cari, dacă
nu le va pune stib picioare cu pu
terea voinţei lui de fer, ipoatc
să-1 gonească din ţara 'lfri, din
nou Romînu'l pribeag cu gîn
dul la ţaTft, învălnit şi legănat în
căldura locurilor iubite şi ai lui
dragi, aşa de dulce^şi domol, ca
legănat de'tm vînt uşor, cu ini
ma piină de durere şi amar, tri
mite ţărei sale un cusvirot drept,
tin salut iubit un cîntec dulce,
dulce tainic, eîntec jalnic dei
„Fie pîinea cit de rea
unde
«serie despre
viaţa pribeagă a ciobanilor ro
mîni, prectiîm şi despre cîinii şi
oile lor, a*»a ţi-se pune un greu
pe inimă de viaţa artificială de
la oraş şi din tot suletul tău se
poţi ai zbura în pribegia lor, a
eiobaniilor, ca toilănit pe vre-un
dîinb de iarbă verde, de fîn san
flori... oil]e să-ţi pască, vîn
tul să te bată şi fluerul să-ţi cîîn
te colea dulce: „Pe-un picior de
plai pe-o gură de raiuK se
mai priveşti la munţii albiţi de
mioare şţi legănat de un dulce
farmec de' raze de soare şi eer
caild scăldat în parfumiVl recovi
tor de iarbă verde şi flori, să fi
om fericit, o clipa tnăcar şi âtp'oi
măcar să mori, nu-ţi pare rău,
că ştii că mori în ceasul fericirei,
în ţara ta şi pe păim^ntul ipe care
îl cunoşti, de care cu greu teîai
despărţit, care mereu, mereu te
chiarnă şi în taină îţi şopteşte că
pe el să şi mori.
Tar cînd ceteşti unde Regina
scrie* despre Ţigani, despre naîtu
'ra, obiceiurile, portul... sărăci^
Şi toate ijii'zeriile lumei legate de
ei ea seaiufl de oaie, te coprinde
o puternică părere de rău, că kle
ee eşti sărac, de ce nu ai avere,
hani, prin urmare şi timp, ca «se
poţi ajuta şi SCoat# din mizerie
şi întuncrec 3a lumină şi viaţă
umană acel neam HÎe oameni des
preţuiţi, vagabonzi nenorociţi ce
vecinie umblă din loc în l«oc-, îţi
-vine se dai totuvl ^e ai ţii să fi «tu
ţigan, şi, ca cel întâlnit în o seairă
de vară de Regina în pnaful dru
mului, cu vioara sub bărbie, fără
atenţie pentru ori ce alta şi cîn
ta se cânţi şi tu se cînţi şi tu
se cânţi bolţii de sus, stelelor cari
vin una cîte una, sîe eînţi firei ta
le care cere că se oînţi, se eînţi
inimii tare, care însă rm s'a tre
zit, se eiînţi siifleit«riui tău pe ca
re n.u-1 "poţi pătrunde...
Hei, Romiliilor din America,
iată de ce nu e bine ea se trecem
eu vederea şi isă, nu cumjpă rătin
şi cetim e'artea: My country,. Ţa
ra mea, scrisă în englezeşte de
Regina l^aria a României şi tra
dusă în romîneşte de ilu-strul pro
fesor universitar Nicotăe Tor.ga
şi care ©arte s'a-retipărit şi» apă
rut în editura ziarului „America",
unde se află şi de vnnzare numai
cu 30 eenţi {bucata şi din cari
bani jumătate. 15 cenţi, sunt pen
tru „Crucea Roşie Română'' ca
re este menită a veni în ajutorul
acelor fraţi ai noştri cari luptă
şi mor pentru eliberarea Airdealu
lui nostru iubit de sub jugul hu
nilor asupritori cari lupta şi
mor pentru idealul nostru naţio
nal, care e o Romiînie Maire, li
beră şi independentă, care să co
prindă toate plaiurile locuite de
Romîni, astfel ca limba scum
pa noastră lhnbă rotmânească să
nu mai fie subjugată nimenui pe
întinsul pământului,
Iată de ce, «ou», c&nd «iarul
„America" în numărul său de
la 12 Ianuarie a. c. din nou face
apel la fie care romîn din Ame
rica, ca se cumpere şi cetească a
ceasită carte frum)oa^% nu pot ca
să nu zic: nu poate fi r^nmiîn ade
vărat şi cu durere de neam acela
nomîn din America care nu fce
'^teşte şi nu procură aceasta car
te, dacă şi nu pentru el, pentru
urmaşii lui, sau pentru un frate,
prieten sau cuwosicut de prin ce
le lagăre ale armaitci Statelor fi
nite de aieii ca şi de dianeolo din
ţara fraţilor Francezi, sau cutărui
prisoner rotmn în Rusia, Italia
şi de ţpTin alte ţări, ea să o aibă
şi g& poată ceti toţi, astfel »a
cînd trâmbiţa biruinţei Va striga
în tot pământul şi cuAwntul: Ro
mîni din toalte colţurile înmei,
aţi f*t ttiftni »trăinului, MtSizi în
să nu îhai «unteţi. Idealul noiatru
naţional »'& realizat.
fariM t«MA Am
rt tu
$
tssiismmbaaâmsaiamm&smaaeaesises
BIROUI/DE IMteRARE AL ORAŞULUI
Bacă nu vorbeşti bine enjrtezeşte şi ai ceva năcazuri*
lipsă de informâţiuni şi «laturi despre court, intrare
în lucru, accidenta industriale, ai cev^ năcas cu stăpînii
casei, încetăţenire, şcolile de seara, agenţi, plată, ori cu
alte năcazuri, mergi la: (1-34)
BIROUL DE IMIGRARE AL ORAŞULUI.
şi ^tceia vor vorbi pentru tine. îţi vor ajuta. Er vorbesc
toate limbile. Şi ei nu îţi cer nici o plată, (Adv.)
ţBRANZARIE ROMANEASCAf
Fabricăm exclusiv brînieturi romîneşti de toate felu
rile, prin mijlocele cele mai sistematice şi higienice. CAS
CAVAL, URDA, BRîNZA DE BRAILA BATUTA, etc.
Furnizăm cantităţi ori cît de mari. Trimitem în toate păr
ţlle Statelor Unite cu preţuri moderate. Adresaţi-vă:
HOJ^HO»OHOî5KD«OHOHC«CWC»0*OHOîOK)KO»CMO^HOttOHOWO»OaOHOH
MUZICA DESTEAPTA-TE ROMANE
Compusă din 14 jiersoane cari cîntă cele mai frumoase
cîntece naţionale şi Americane, atît la petrecerile Socie
tăţilor şi a Parochiilor cît la Cununii şi Botezuri. La
caz de lipsă venim şi 7 persoane. Cea mai bună şi cea
mai veche muzică. Scrieţi sau telefonaţi la (1-4)*
simionduca 1
4809 ST. CUUR (STOP 49), CLEVELAND, OHIO. S
cm
hainele. Telefonează
Dec. 27-1916
RESURSE
$2,527.051.51
ROY
Uniunea Soc. Romîne de Ajutor şi Cultură.
-Cea mai veche şi mai puternibă Organi*aţitine romîneasbd
In ea rari de Moarte nraaţll atHalnl capătă
ba
Ia caaurl de accidente grare. perderea ml picior aan al nnel ntlVM,
ntnbrnl capătă nn ajntor de IHOI.OO.
Perderea călcllulol de In glcml In
mu
•e plăteşte cu (600.00.
Perderea a patra degete IM *MI e, tfelnâ aa eeeeteţte #1- accident *r«t 'ţ$
•e plăteşte ca $600.00.
ta eaiail d# accidente aşeare atafcinl eapătă an beneficia de $366.0§m
Perderea anal ockla «na fnatătate din laba plclornlal. ae consideră ea
aeeldent aşor 'şl ie plăteşte ca 9SM.M.
Perderea deştului mie ae plăteşte ea eel tneliw ea |IKMi
lelalte ca elte $50.00.
la ena de perderea a patfa «eftete ie la tfrial (a |e* de e deaa Htm*
tură ae aeeoteşte ea aeeldent gmv şl ae plăteşte ca $600.00.
Din beneficiul de moarte, etnd meştenltorll direcţi nn ae află pe
•iert, nn ae poate cheltui peatra tnaaormtntare mal mult ca $120.00.
Pe lin ară nceate njutoare date de Uniune* Societăţile In «are npnrţlne au
membra dan njutoare In
ie boală pe tUnp de şâae laai.
«6.00 ^pe aăptămtnă şl trei lanl |c Jamătnte. AteMfe atat*«fre vtthal. Gmtâm
Societăţi dna şl mal malt.
fHfEiEiniiiiHfiinyHiaiiiiBiiSiHjrîEiEfssmziMBnBnuBiEnui
HAINE FĂCUTE LA COMANDA d« la «18.00 la $35.00.
Satisfacţie garantată. De asemenea curăţim şi călcăm

venim
SINGURA BANCA CARETLATEŞTE 4% INTERESE
DHÎ
ZIUA DEPUNERII
La această Bancă puteţi depune de la un dolar în sus,
pentru care sumă eţi primi un bilet de Bancă, prin-care
se dovedeşte toate sumele întrate şi eşite.
Sîmbătă seara dl Lppea va fi la dispoziţie ca vă dea
toate înlesnirile pentru a vă rezolva toate afacerile în lim
ba noastră romînească şi veţi căpătă un portofel geatifi.
EBENH. WILOOTT, Freşed.
SAHM, Seoretar.
THE (1)
State iSavlng&Trust n.
Co.
n ii ri^
E I A
CCL MAI RASPANDIT ZIAR.
Cti fatepm dclal Attgort itonxl „AMERICA'' a de
venit cel mai t&upSftdit tiar din toat* ilarele romîneşti
i din Statele Unite.
Ziarul „AMXElC^." ate pMM 13,000 de abonaţi, afa
ră de cititorii eafi cumpără «iartd cn nmnărul.
i Ziarul „AXXStlOA" l^nd Cel m&i răspîndit ziar, a
deventtmijloonl eel mai tai de ttclamă pentrn ori ce ne
gnstor romîn.
Rexervaţi-vă im loc pantrii «n mnnnţ Si xiarnl „AME
R10A«S dae& voiţi ae fiţi
Rfmlamft «te
-A
beneficiu de $MO.Oib
Mb(i
ftd tAM
A ALLIANCE, OBlO. (1—4)
.OOOOOOCXXJOOOOOOOOCXJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCXXXXXXXDOObOOOO
O BANCA BUNA
ette
i'J.r
1
Aii-
Banea este
deschisă Sîm
bată seara de
la 6.30 pînă
la 8.30
,V
DIN
ZIUA
fi voiţi se progresaţi.
progre-
aşteptaţi oa deia
A1

xml | txt