America. [volume], March 07, 1918, Image 2

About America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current

Image provided by: Ohio History Connection, Columbus, OH

                
ROUMANIAN DAILY
S OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES FUBL. CO., INC.
O I E
0705-07 DETROIT ATE., CLEVELAND, OHIO.
TELEPHONE: CUY. LORAIN 420-R.
jfblTOR MANAGER: C. R. PASCTJ
EDITOR: 1ULIUS E. V. 10AN0VICI.
BUSINESS MANAGER: NWR NW8TOR.
S U S I I O N E A N U
UNITED STATES AND CANADA .««v.
(CLEVELAND AND ETJROPA
second class mail matter
DETROIT A
TEMPLAR MOTOR CO.
THE TEMPLAR MOTOR CORPORATION
LA AUTOMOBILE. v
THE DETROIT AVENUE SAVINGS
AND TRUST COMPANY
WEST 65TH STREET
THE TEMPLAR MOTOR CORPOUATjgA\
Guardian Bldg., Cleveland,f(K
DOMNULE: 'rV
stoek de la Templar Motor Corporation.
ÎTHE ALLIANCE BANK COMP, \n\n kX
i
p* Su
{Cel
K
15.
v.
U*"
Irt-
--y
MkMMMpl
V
MOHTAS
flittered at
9
W
as
iMijTfUiiUpin n,t
A E I A
mai răgpîndit ziar romînesc din Statele Unite ţi Canada.
APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
Cleveland, Ohio, Post Offic*
Unii se plîng că greutăţile războiului au început să apase
şi pe umerii noştri că efectele lui am început sa le simţim şi
iiei şi parcă ar voi să-ţi zică că li s'a urît cu starea de-acum şi
ar dori să se facă pace ca să revină iarăşi timpurile de alţă dată,
cînd omul nu era scurtat de nimic.
„Toate sunt scumpe", zic unii. „Hainele, încălţămintea,
aiîncarea li s'a îndoit şi întreit preţul şi unele lucruri ca zahă
rul şi făina, cu mare greutate le poţi cumpăra
Aşa-i, s'au scumpit toate, dar, daca luăm în consideraţie şi
plăţile, cît cîştigă un muncitor astazi si cît cîştiga înaintea răz
boiului, nu ne putem văita de scumpete.
Un lucrător care astăzi cîştigă patru şi cinci dolari, înain
tea războiului era mulţumit să lucreze pe $1.75 pe zi. Sunt luc
rători cari cîştigă pînă la şase, opt şi zece dolari pe zi. Unii zic:
„Hai mă să petrecem că numai ştiu ce se fac cu banii" şi îţi
scot un teanc de bancnote din buzunar, ca să te convingă ca nu
«înţese.
Femeile iarăşi cîştigă bani frumoşi. Doi#şi trei dolari pe
zi e plata cea mai mică. Sunt femei cari cîştigă cîte şaizeci şi
şaptezeci de dolari pe două săptămîni. Femei romîne, la lucrări
nade nu se cer aptitudini speciale.
Qind au fcxst plăţile vre-o dată 1^urcate1 Şi unde mai
p«Tiem ca este^mern ponfru toată lumea Cine nu vrea acela nu
lucrează, dar nu ea în mai multe rînduri înaintea războiului,
cîtid aproape cincizeci la sută din numărul lucrătorilor erau fără
de lucru, cînd erau siliţi să cheltuiască ce brumă de economii
aveau făcute în timpul lucrului cari aveau, iar cari nu, să
rabde sau să cerşească împrumuturi.
în privinţa scumpetei traiului şi al îmbrăcăminte nu ne
putem văita. Urcarea plăţilor acoperă cu prisosinţă diferenţa
între preţuri, chiar şi la acei cari susţin şi nevestele şi au şi copii.
Că am început să simţim lipsa unor articole de hrană! Es
te o vorbă romînească care zice: „Fereşte-mă Doamne de mai
rău!" al cărui înţeles este, că ori cît de rea să fie starea în care
ne aflăm, să nu ne indignăm şi să ne răzvrătim împotriva ei,
ci să ne rugăm lui Dumnezeu să ne ferească de o stare mai rea.
Nu voim să zicem, că dacă ne aflăm într'o stare rea, să nu cău
tăm pe toate căile să o îmbunătăţim, dar cînd starea acea se da
toreşte unor împrejurări neatărnate de voinţa noastră şi îmbu
nătăţirea ei nu depinde de noi, atunci trebue să ne mulţumim
cu ea şi să rugăm pe Dumnezeu ca să nu ne-o înrăutăţească şi
mai mult.
Lipsă? I)a de unde!
Un cărturar şi scriitor însemnat din Suedia venind zilele
trecute în "New York într'o misiune specială şi vizitând oraşul,
toate cartierele lui, şi cele bogate şi cele sărace vizitînd şi pie
ţele, băcăniile, măcelăriile, brutăriile şi văzînd belşugul, earaea,
pîinea, cafeaua şi alte coloniale, şi cu ce înlesnire se poate că
păta, s'a frecat la ochi. A crezut că visează şi în urmă a întrebat
pe un American care îl conducea: „Aşa e aici în toate zilele?"
Poate credea că s'a făcut o expoziţie anume pentru el ca să ai
bă ce raporta acasă, aşa a fost de mirat, şi peste cîte-va zile,
după ce s'a convins că nu-i un „bluff" american, la o adunare
mare de oameni învăţaţi a zis:
„D-tră sunteţi în raiu şi noi, cari suntem într'o stare mult
mai bună ca ţările războitoare din Europa, suntem în iad.'Să
numai ziceţi că America este în război şi suferiţi efectele lui."
Mai e oare nevoie de alte argumente prin care să vă con
vingem că tsa rea noastră nu este rea şi n'avem nici un motiv
de a ne plînge? Măcar de-ar fi tot aşa!... Şi de aia să ne
mgăm lui Dumnezeu să ne ferească de mai rău.
Dar, mai este o vorbă, tot romînească, care zice efi, „Dum
nezeu te fereşte dar trebue să te păzeşti."
I O altă vorbă romînească zice: „Dumnezeu îţi dă, dar în
l|€fistă nu-ţi bagă." Şi ambele sunt cu rost şi cu tîlc.
Dacă voim ca starea de astăzi să nu se înrăutăţească şi să
nu simţim lipsuri mai mari, chiar al articolelor cari astăaâ se
jjasesc din belşug, apoi este de datoria noastră să cruţăm.
Să cruţăm, să cruţăm şi iarăşi să cruţăm, tot, dar absolut
4ot ce este de hrană, de îmbrăcăminte şi de încălţăminte. Să ne
păzim să mi dăm de mai rău.
Să nu zicem: „E carne destulă în piaţă şi bani am din gros,
4eci de ce n'aşi mînca carne de trei ori pe zi, dacă îmi place?"
Dacă nu vom cruţa o să vină vremea cînd n'are se fie şi atun
ci am cruţa dar n'avem de unde, şi vom da de mai rău. Tot
*'cu toate alimentele de hrană.
T$a$x6
Cu îmbrăcămintea la fel şi mai cn seamă eii încălţămintea.
Să cîrpim, să dregem tot ce se poate cîrpi şi'drege. Modele şi
teul să le
e£-i săr&cLe şi în
uităm^eă astăzi galantarele sunt
şi de mătase că, daeă va ţine
vin£ vremea e& n'avem aă gfeitf
v.
co.
$4.00
$5.00
defeomtwuv «W
"fh
t'ff V
l*
.ji.
Cine crede că Germania va cîş
tigă războiul, nu vede mai depar
te de cît pînă în lungul nasului.
Dacă îi dă tnîna se vină să facem
prinsoare^ Punem o sută pentru li
nul şi cînd l'om cîştiga il dăm în
apoi pentru ştreang şi săpun.
INFORMATION!
Şi-a ucis femeia apoi s'a sinu
cis. Tare năcăjit trebue să fi
fost sîrmanul Abraham Aleck
din Detroit, Mich, care a venit
la ^Cleveland, ca să-şi vadă co
pila sa, care trăia sub protecţia
femeii sale divorţate. Toate în
cercările lui SM fost zadarnice şi
de aceea,, năcăjit peste măsură,
a aruncat asupra dînsei acid.
Femeia, este cu faţa întreagă ar
să în spital şi medicii au foarte
puţină nădejde de a-i putea re
câştiga vclerea. După săvîrşirea
ispravei sale, cu un glonte, Alee
şi -a trimis sufletul pe cealaltă
me.
1
Instructor la limba franceză.
Profesorul A. Odebrent, dela
universitatea ,,Dennison'' a pri
mit un concediu pentru durata
acestei primăveri. Dînsul a fost
însărcinat să plece la Ohillicoţhe,
unde va avea să dea lecţii din
limba franceză la aproape 1,000
ofiţeri ai armatei americane sta
ţionată fet lagărul ShermaOv
,• ":ţ
Un ţicnit. Victor L. Berger,
din Milwaukee, candidat de se
nator în congresul (Statelor -Uni
te, eu program socialist, a anun
ţat Marţia trecută programul
«ău de muncă în Congres. între
altele, dînsul spune că dacă va fi
ales are să Introducă în senat o
refeohiţiune prin care să fie în
drumat .preşedintele
v
CJ^
y a
so poate că în locul bumbacului care creşte la sud, să se se
mene popuşoi.
Cu încălţămintea tot aşa. Să nu facem prin risipa noastră
să ajungem să purtăm încălţăminte cu talpă de lenin şi în loc de
faţă de piele, să-i punem faţă de pînză dintr'o ruptură de sac.
Negustorii au marfă de vînzare. Guvernul n'a pus restric
ţie, socotindu-ne un popor cult, civilizat şi conştient de nevoile
vremei prin care trecem, însă mereu ne îndeamnă la cruţare şi
la cumpătare, ca să nu vie vremea voim să cruţam $i să
n'avem de unde. o.
Şi, prin cruţarea pe care o facem, cSSonoMis^n şî baiitiLPrin
banul nostru putem ajuta guvernul cînd faci* apel la noi, cum
a făcut acum cu Thrift Stamps şi War Saving Stamps, ©are este
tot un fel de împrumut garantat de averile acestei ţări, şi aju
tînd guvernul, cîştigăm războiul, războiul pe care îl ducem cu
toţii împotriva militarismului prusac, duşmanul tutulor liber
tăţilor din lume.
Aţi văzut ce-a făcut cu Rusia Revoluţionara care s'a încre
zut în cuvintele diplomaţilor germani, că Germania nu vrea cu
ceriri de teritorii! Astăzi Rusia este supusă sub călcîiul milita
rismului prusac.
Să nu lăsăm diplomaţia ^rmană si^î ajtmgă scopul
ca să supună toată lumea şi să poată cînta cu mîndrie: „Deutsch
land ueber alles".
y Tineretul care s'a dus pe frontt^ francez, se luptă cu arma
Noi să luptăm cu cruţarea şi cu banul nostru.
Şi ei luptă şi noi luptăm. «Şi ei sunt soldaţi ai democraţiei
si noi suntem. Şi, dacă ei au mers şi pentru frymousl şi înălţă
torul ideal îşi varsă sîngele şi îşi jertfesc viaţa, să ne vărsăm şi
noi punga şi să mai jertfim din poftele şi gusturile noastre de
altă dată, căci numai aşa vom merita şi noi cununa de lauri
care se va pune pe fruntea triumfătorilor. 0. R. Pascu.
Mărunţişuri.
Unii au început să se bumilnias
ca împotriva hotărîrii Romîuilor
conştienţi do a rupe cu Ungurii.
Al lor să le fie de vccii vecilor. Dar
lasa că le vom traş?e un frecuş cît
de curînd, poate chiar mîine, ca
să le usture.
Acei cari sunt, inteligenţi şi vo
iesc se faea o potlogărie întotdea
una îşi pregătesc un dibidin
vreme, dar prostul după ce vede
imediat
t«*r
«ari să rttek»sc şî «ft fi
la un «fmikiţft» 1M&
cărma nnnoîso
"t
'•"I V
-rotra«rorca trupefifr
lin Eiiropa.
CH
a căzut, în cursă şi i s'a dat pe
faţă potlogăria, îl c%ută pe dibu
tic.
Dacă citeşti scuza Neamţului eu
listele de adrese, îţi vine să leşini
de rîs, dar, vom avea grije să puri
zăm şi această fcu^L
Tocmai că Romînia este silită de
împrejurări să încheie o pace one
roasă cu duşmanii neamului nostru,
noi să ne afirmăm cu mai multă
tărre cmiştiinţa nffastra naţmn£î.r
şi să zicem că de cît cu Ungurii şi
sub stăpînire ungurească, mai bine
cu dracii şi în iad. Să nu cre
deţi că treaba va rămîne aşa cum
cred acei cari astăzi jubilează. ITe
hei, la toamnă să numără bobocii
şi toamna acea poate se fie cînd co
piii cari astăzi sug la sînul mamei,
vor trage cu ochiul la cîte-o fetiţă
cu rochiţa scurtă.
americano
In favorul refugiaţilor itali
eni»^. „vSan Carlo Opera Compa
nv", eare va cînta la teatrul
,,Colonial'' din Cleveland, Ohio
în săptămîna viitoare va juca în
două sări în favorul refugiaţilor
italieni. iSările acestea vor fi:
Luni şi Morcim şÂptămîna vii
toare.
O lipsă aplanată P. €. O'
TTrien, preşedinte al comitetului
comitatcnz pentru zahăr şi făină,
a e a a i e i în e v e a n
lipsa mare ce sa simţea în trecut
din cauza zahărului, a dispărut
de tot şi eondiţiunile au întrat
iarăşi
în
starea lor xtormală.
(Răstigniţi.
Sergentul A.
Ooad din armata engleză, care
este în concediu în Ameriea, a
declarat că atunci cînd au ocu
pat un sătuleţ în apropierg de
pădurea dela Plougestreet, din
a ^fonncie ^i &n co
pil mie, cari nu aveau asupra lor
nici un soi de răni, dar au fost
răstigniţi de vii pe cruce de
Germani, v
4
Cabinetul Persian a—
Reperesentant.ul consular al
Sthtelor TTnite din Teheran, a a
vizat ministerul de război despre
abzicerea cabineUilui .persian.
„No more", -i în Oirard, O.
s'a luat o deeisiune, din partea
comitetului şcolar, prin care să
opreşte învăţarea limfoei germa
ne în şcolile de aeolo.
y
Băieţi nu vă jucaţi «p focul!
John Ketch man, de 3 ani, fra
tele său Andrei de 6 ani şi loan
Stakuea, de 11 ani. s'au jucat în
bucătăria părinţilor celui dintîi,
în Youngstown, Ohio. în jucării
le lor dînşii au aruncat kerosină
asupra cuptorului aprins. Au su
ferit răni grele pe urma arsurei.
Ajutor evreiţor din Palestina.
Comitetul central al evreilor
din New York, pentru ajutora
rea evreilor din Palestina a lan
sat un apel .prin care caută 25,
Q00 evrei cari să duruiască fieş
tecare suma de 10 dolari pentru
a ajuta pentru o săiptămină pe
eîte o familie din Palestina, care
sufere pe
urma
iului.
Vinovat.
ravagiilor războ­
Negrul Frank Ste­
ward, dela 1031 iS*. €lair Ave.
din Cleveland, Ohio a fost prins
şi dînsul şi arestat pentru jaful
întîmplat în noaptea de 21 De
cemvrie 1917, în care furaseră
suma de 15,500 dolari dela banca
„Garfield Saving & Trust
Generalul Maude o viotună
a curtuoeiei sale.
fîâiiiM iftbe |»K
ps^jfc .JŞI
cuiforîîic, fVnTtî
3
'iLA'
i
Casa comu­
nelor din Londra a votat suma
de 125,000 pentrn văduva gene
ralului Frederick Stanley Maude,
comandantul expediţiei engleze
pe frontul dela Tigris. In vorbi
rea sa favorul votării acelei
sume, premierul Lloyd George,
a spus că generalul ife*t
victimă a eurtuosiei
oprise pe toţi solda^
ge
pe ţinut în
'pelagra..*
sbiasiii
U
lin ciupa care i-s'a oferit ca pre
sent. Germenii eholerei em»
•upn. Restul îl ştiţi.
ir
30,000 morţi.
Onoratelor Societăţi: mă a
Irosez vouă, rugîndu-vă, ,pentru
linele întregului popor -Romîn,
i lua paşii necesari desvoltării
ulturei în sînul vostru. Voi sun
eţi cele mai înalte foruri romî
îeşti din Ameriea voi aţi făurit
u îndeplinit ce1 mai vitale pune
'e necesare Romînilor de pe aces
e plaiuri: aţi înălţat biserici, aţi
•idicat vaza Romînilor Ameri
cani şi tot voi trebue să desvol
aţi cultura printre eonstituen
ii voştri.
iSunt sigur, «e înţelege de îa
ine, că nu este Societate în TJ.
R. A. care să nu adereze la
yropuneri spre luminare şi cul
ură, dar din unele motive nu
•ercetează propunerile cu serio
zitate, aşa cît să le poată înfăp
ui. Să luăm de pildă proip«ne
ea cu Seratele Literare a
•est, sfat nu e pus în practică a
oroape în nici o Societate. Preşe
lintele societăţii respective zice
•ă acest lucru nn cade în sfera
.a de activitate, şi nu numai că
iu-1 pune în practică, dar nu-i
la nicjl măcar importanţa cuve
nită.
Să luăm%dar nn subiect, care tn
•ră în sfera de activitate a preşe
lintelui unei societăţi, şi anume:
A promova interesele materiale,
nteîecţuale,, naţionale şi cnltura
'e, etc." aşa ştă scris la cap.
J, art. 3 din Statutele IT. S. R.
\. Puterea acestui paragraf se în
tinde asupra tuturor societăţilor
aoastre şi de aceea trebue execu
at de toţi preşedinţii actuali, şi
:ată
cum:
Fie care societate, sau mai bine
is preşedintele societăţii, să de
numească o persoană, împuterni
'ind-o a forma o braşe de convor
biri şi desbateri (debate), care
să fie compusă c,el puţin din
cinci persoane. Persoana compe
tentă pare a fi Vice preşedintele
sau Secretarul scripturist ie al so
cietăţii, şi de ce? pentru că
sunt mai aproape şi mai în legă
tură cu conducătorii societăţii şi
ar putea da cele mai bune infor
maţiniij spre paşii culturali. Vi
ce Preşedintele nu prea are mult
de lucru la societate, şi din pune
tul meu de vedere, dînsul trebue
să ia paşii necesari pentru alcă
tuirea uUpi asemenea branşe.
Să vedem, ce foloase poate a
duce o aşa branşe, societăţii ca
instituţiune, societăţii în general,
şi constituentului aparţinător?
Aceasta ar fi de mare folos so
cietăţii, aft* scurta şedinţele cele
lungi şi adesea fără nici un rost,
în care şedinţe unii dintre mem
brii se plictisesc, şi ar rezolva
cele mai interesante şi ^(vitale
puncte ce depind de societate,
mai cu seamă corespondenţa. Ar
spori numărul membrilor şi ave
rea societăţii.
VorbincTclespre Societate în ge
neral, vreau să zic lucrurile so
ciale cari ne confruntă în fie
care zi: relaţiunile noastre ea
popor cu poporul American,-rela
'ţiunile noastre între noi înşine,
şi relaţiunile societăţii.
Ca constituent, mărirea voca
bularului, desvoltarea puterei de
a gîndi, şi puterea de a-ţi expri
ma aceea ce voeşti a descrie sau
propune.
Onoratelor Societăţi v rog
luaţi' în consideraţie această pro
punere fi puneţ-o în practică, fi
ind că este una dintre cele mai
necesare propuneri din prezent.
Dacă aşi scrie tot binele ce l-ar
putea aduce o astfel de branşe,
mi-ar trebui vagoăne de hîrtie,
iar Aiunca depusă ar fi numai o
distracţie.
Dâe! vS rog ea 'la proxima adu^
nare de eomitet, aduceţi şl aeea
«tţ
ţftţppaere pe
v%f
J**
n^r.i-. rvf"V ®%vv :4r
.' V r"--- v.
O^ telegramă
primită din Palestina spune .că
nai bine ea jumătate din popula
ţia .Ierusalimului .au murit de
*oame şi ciumă. Restul încă pa
*c că sunt numai uu%b.re, dar nu
ameni. w v
v
Arestări. în o raită asupra
mui 'bort din 13320 Wood worth
Rd. din Cleevland, poliţia a prins'
măsluitori de cărţi, pe care i-a
irestat.
«.•« •.!»
UN CEVA NECESAR
Văzînd în ziarul „America"
nai multe propuneri referitoare
laşului spre cultură, dar pe lîn
»ă care propuneri, din unele n\o
ive, nu s'a luat nici un demers,
'onştiinţa mă îndeamnă. a ^işter
le spre cercetarea d-tră încă o
iroipunere, pe care, poate o veţt
'ua. în consideraţie îşi veţi urma-o.
tapet, dfofo-î
colder*#», cuvenit».
y A&.rz
i \ly
f^Xf ft
tfr
UN ÎMPRUMUT PESTE 60^
VALOARE A IMOBILULUI.
y
*5» şr
CLEVELAND, OHIO, JOI, 7 jM&WlfllŞ.
i*y
,4-o
ACEASTA INSPIRA ÎNCREDERE,
C.UMPARATI
-DE LA
Acţiuni cu 1 Q«AA
pre
ţui de «P O YJ\J
Fie care bărbat, ori femeie are oc
azi unea a investa banii săi în
marea industrie, a cărei conducere este în mîwa unor oameni ap^i
şi energici. în această industrie ai norocul să-ţi măreşti profitai.
VĂ OFERĂ OPORTUNITATEA ca să cumpăraţi o parte (Hn
capitalul ei (stock) în ori ce lună, de la 5 acţiuni în sus.'Această
Companie este una din cele mai renumite, la care conducere are
un om inteligent si cu experienţă. Deci aceste AUTOMOBILE
vor fi unele din cele mai bune şi viitorul va face ca să aveţi un
mare
profit incontestabil. V
O INSTITUŢIUNE PROGRESIVA.
Templar Motor Co. va deveni o instituţiune progresivă. Au
tomobilele viu direct, din fabrică în producţie regulată. Templar
Motor ia succes în timpul de faţă, a face un contract cu guvernul
pentru furnizarea de automobile în sumă de peste cîte-va milioa
ne Dolari. Afară de aceasta mai are o mulţime de eomenzi.
MARI PROFITURI VI SE OFERĂ ÎN ACŢIUNILE
Tabela de mai jos va arăta cum $100.00 investaţi la o compa
nie jeu succes cum a crescut. Templar Motor este una care a în
ceput acuma şi va «ajunge egal cu una din aceste. $
$190.00 inventaţi în IIupp Motor Car Co., a crescut la
$16,500.00 în timp de 8 ani
$100.00 inventaţi în Chalmers Motor Co^ a trescuŞ kt
$1,615.00 în timp ăc 8 ani.
$100.00 jhivcstaţi în Grant Motor Car Co. a erescuţ la
$164.00 în timp de 2 luni.
$100.00 ivreataii în Reo Motor Car Ca*,
$1.601.00 în timp de, 12 ani.
4» I*
j'
APRECIARE
INDEPENDENTA
întreaga noastră listă de
împrumuturi pe proprietăţi
a fost lăudata de apreciatorii
cari n'au legltnr^ fin^ciala cu
i^eastă Bancă.
NOI SUNTEM SPECIALI ÎN IPOTECARI
DE ÎNTÎIA MÎNĂ CU GARANŢII PE PRO
PRIETĂŢI DIN PARTEA DE VEST NICI
DIN APREŢUITA
A I A S O K
5
2 0 0 0 0 0
venue at
v
VINDERE DIN STOCK CU $13.00 ACŢIUNEA.
Tăiaţi acest cupon şi trimiteţi-1 la noi
Alăturat găsiţi suma de pentru., acţiuni din
,7/A4C
Numele •..•»#%
Adresa Ocupaţia f..
a^erescut
".• îi,
A.
Js
y
$100.00 investaţi în Ford Motor Car Co, au erescuţ•:%&:'
$250,000.00 în timp dc 12 ani.
$100.00 inventaţi în Gemral Motor Co., au erescuila
$712.00 în timp de 7 ani.
$100 investaţi în Paige-Detroit Motor Co^ au crescut tă
$1,800.00 în timp de 8 ani. ..
$100.00 investaţi în Willys OverlanCo.^au crescut fa
$1,462.00 în timp de 9 ani* ~f
$100.00 investaţi în Uhandier Motor Car Co., ou ţres
cut la $3,300.00 în timp de 3 ani.* (30)
v
it
-.-•if
t»
•rN:
V .. i
ALLIANCE, OBIO.
(Fondată la 1872)
TAift din cele mai .vechT|î inai a
mari B&nei în Statul Ohio.
RESURSE $3,500,000.00
Depoiitaţi banii voştri Iţaceas-1
tft Bancă^ nnde sunteţi asigura
ţi prin inipecţiile ee i le ace
gnvernuL
DAM 4 LA SUTA INTERES
Depositarii Statului Ohio. 3
Aducem la cunoştinţa fraţilor Bomîni din So. Akron şi di»
părţile E., W. şi N. că aşi deschis o GROCEBIE şi BpCERIE în
Bellows, cm cu Crosbor Str. No. 86L Aici puteţi âfla slănină
afumată ca în ţara veche, eît şi clmaţi proaspeţi pe eari îi facem
zilnic. Tot felul de duma pvpiaspătă şi şunci afumate c^ preţu-,
iile eele mai modera^. în Oroeerie găsiţi tot felul de eonperv^
Veniţi şi vă convingeţi La «ierere ^«en^ marfa i^i aâasă.
¥"1
f- "i
V#
i-t"
Yr-1
41
4
V
s
v
I,»