OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, March 07, 1918, Image 4

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-03-07/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for

14 AUGUST 1881.
REV. SOLOMON DUMA
UNDRY CO. B.-89. CINCINNA
TI, OHIO. (3)
SAVINGS STAMPS
ISSUED rr THE
UNITED STATES
GOVERNMENT
UNCLE SAM
WAR SAVINGS STAMPS
ORAŞUL CLEVELAND.
Phone: Bell 297 Ohio 2163. La reşedinţă: Ohio 4747.
PHONE: BELL: FEDERAL 2914.
THE BENNETT BROWN HARDWARE CO.

V
EKK
K f:
XE
VACUNA 4.
u
i
1
y 7- m\ ^V_y V
DIN CARNETUL UNUI
ţr PERSECUTAT DE
f* SOARTĂ.
De: DĂRAO.
(Urmare).
Cînd m'am coborît era în su
.*• fragerie, cu*J)ălaria pe cap şi cu
jpelerina pe mînă şi mă întrebă:
„De ce-ai zăbovit aşa de mult
„Mi-se încurcase părul rău, ma
mă. Deabia 1-anw «descurcat ni
ţel."
„Uite pălăria colo în •cuier. Hai
mai repede că pînă ajungem în
Q.raş numai prăsim la restaurant
de cît friptură şi aşi vrea se ma
liinc puţină supă."
„Luăm o trăsură."
„Numai, lasă, de aia ne-a lăsat
iDumnezeu ipicioare se umblăm
ţpe ele."
„Atunci de ce
vrei
se curapeiri
fcai şi trăsură?"
,.De ochii lume! şi cînd o li o
vreme rea sau cînd facem vreo
plimbare prin jurul oraşului." Şi
«ţintind lămpile mă luă de brat
«pirăm în verandă şi încuind uşa
plecarăm, cotind U dreapta, *ă
tre centru.
Trecînd pe lingă grădina €o
pou. ziseiu:
„Vite mama. şi aici este o» re
•taurant, dacă vrei hai se mer
fem se mîncăm aici."
O bufni rîsul şi respunse:
„După mim văd ai uitat 'de
aci:im înţelegerea pe «are o fă
curăm."
^v.De ce mamă?!" întrebai eu.
cu mirare.
„N*a! Poftim! încă odată! Nu
ţi-am spus că atunci cînd suntem
afară din casă să mă consideri
|te soţie şi să-mi zici pe nume?
De ce fnoti ziseşi de «Ioni Ori
mamă?"
„Par'că ai zis ca să-ţi zic ma
mă cînd voim fi numai amîndoi!"
,.Da, cînd vom fi acasă, dar
afară -din casă să-mi zici pe nu
ime sau altfel."
„Scuză dragă eă n'am înţeles
aţa. Acuma ştiu. "Dar ce zici.
mîncăm în restaurantul ăsta din
grădină
„Nu Ilristaehe. Aici vin numai
aia care vreau so facă cliof. îBe
„_^cheri fi cu fenwi cu moravuri u
foare. Rar vine cîte-o familie o
uestă şi aceia numai cînd se joa
că teatru sau cînd cîntă muzica
Mergem în oraş se imai facem o
plimbare şi trebue se pun şi scri
soarea la poştă. Dacă o pun astă
teară, mîine o (primeşte."
De la Cuipou şi pînă pe -strada
Stefan cel Mare, la hotelul cen
tral unde mîncasem de mai mnl
te ori şi unde am stat pînă azi
dimineaţă, era o bucată bună. O
Jumătate ceas cu trăsurile jido
"fpşti din Iaşi şi noi am parcurs
distanţa în patruzeci de minute.
lAşa de repede mergea Marioara
eă de-abia mă puteajai ţine du
pă ea.
Cînd am intrat în restaurant
jfliflam ca un cal care mînease
pleavă şi cînd m'am privit în o
ffliudă m'am speriat de chipul
meu. Eram alb ca varul, pe cînd
Marioara. rumenă ca un tranda
fir care bate mai mult rosiu ea
în Vb.
Ne-am aşezat la masă, faţă în
faţă, aşa-i plăcea ei, şi venind
chemerul comandarăm m'ncarr.
Slipă, pentru Marioara. peş1* şi
DAMA CU CAMELII.
ROMAN
De: Al. Dumas-FiuL
(Urmare).
..Tatăl tău îmi serisest o serwoa
te foarte convenabilă, ca să eon
Jiinit să-1 prtmese, dar nu se prezen
ta după cum scrisese. La început î
tti vorbi de sus, cu obrăznicie şi
chiar cu ameninţări, încît îl făcui
să înţeleagă că era în casa mea şi
«aveam să-i dau socoteală de viaţa
nea, decît în ce priveşte afecţiunea
sinceră p« care o aveam pentru fiul
Său.
„D-l Duval se linişti puţin şi în
«epu să-mi spună că nu putea să
jnai rabde ca fiul său să se ruineze
^pentru mine că eram frumoasă, în
adevăr, dar că, oricît de frumoasă
•ram, nu trebuia să mă servesc de
frumuseţea mea ca să distrug vii
torul unui tiuăr prin cheltueli ri
sipitoare.
„La toate acestea nu
era
şi|t eeresm
V
v
1
pentru mine un muşchiu Ja gră
tar, cu zeamă. Marioara ^icea că
trebue se mănînc de dom» ori pe
zi muşchiu la grătar, «si-a dat
scrisoarea s'o trimită îndată la
povstă şi s'o predea recomandată.
în timipul mesei Marioara a
fost foarte veselă. A spus mai
multe glume de m'a făcut se
rîd cu lacrăini, că era plină de
duh cînd era în voie 'bună şi şti
ea o mulţime de znoave cu haz.
După masă am voit se comand
cafele, dar nn m'a lăsat. Zicea
că trebue se scurtez cu cafelele.
Pentru dînsa zicea că nii strică
cafeaua, dar mie nu-mi face bi
ne. Am comandat o cafea şi pen
tru mise im pahar tu lapte bă
tut.
Veni vorba de -Frunzesca şi de
Elena. O întrebai: ./
„Marioara, ce crezi că Elena
are se vină să ne facă vizită?"
„Da, cu siguranţă. Are se vină
mai mult se vază cum ne-am in
stalat, ce fel de mobile avem, ca
se vază dacă avem gust şi ne
oricotpem să ne mobilăm casa, ca
se aibă ce vorbi, Am cumpărat-o.
N'am auzit o vorbă bună dela
a despre prietenele pe cari le
ire, numai neamurile ei le ridică
în slavă."
„Şi vrei se legi prietenie cu
»a? 0 să-i întorci vizita?"
„De sigur. Am de gînd s'o fac
să crează că ţiu mult la ea, că îi
?unt cea mai sinceră prietenă."
„De ce?"
„Ca să o pot amărî şi otrăvi
mai 'bine. S'o fac se turbeze, şi
ie urmă s'o fac de rîs faţă de
toate prietenele ei pe cari le
rroartă in gură şi îşi toate joc
le ele, şi se scap şi pe bietul
FYunzescu de tirania ci. E păcat
le omul acela aşa de bun şi fru
nos se fie batjocorit şi tiranizat
le o ciumă ca ea."
,*Şi crezi că ai se reuşeşti?"
„Sunt sigură. Tot ce mi-am
-ms în gînd se fac pînă astăzi am
•euşit. Asta-i un fleac pentru mi
•ie. Ai se vezi." Nu trece anul şi
Frunzescu are se fie alt om şi ea
ire să se topească de inimă «rea
i de gelozie."
Veni chelnerul cu recepisa de
a poştă şi după ce plătirăm ma
a, ne-am ridicat se plecăm. Ma
rioara spune chelnerului ca să
oăstreze masa pentru noi că o să
nai mîncăm cîte-va zile pînă ne
aranjăm pe deiplin, şi chelnerul
"acu o plecăciune adîncă, pentru
•ă îi dam, după cum mă învăţase
Marioara, cite un leu bacşiş la
fie
decît un
singur răspuns, aşa-i să-i arăt că,
ide cînd eram amanta ta, nici nn sa
crificiu nu mi se ^păruse imposibil
leş şă-ţi rftsnm
credincioasă şi că
mâi mult decît
[f
păţeai
^ptiM. U arătai adewwiitţele
de pietate, chitanţele oa­
VP,
il. "î
care masă.
Eşind afară Marioara zme se
mergem tot pe jos, să facem o
olimbare după masă, şi am luat-o
-ara către casă.
O luasem de braţ şi mergeam
işa de lipit de ea că ii simţeam
•ăldura trupului.
Pînă acasă am făcut tu* ceas
%i cinci minute.
Dînsa a întrat odaia el de
lormit. f^i-a schimbat hainele,
mbrăcînd un capet de lînă, de
'uloare castanie, cu mînecele
'ungi şi cu guler îanlt în jurul gî-
fului.
Părul nu-1 lăsase pe spate
•a altă dată. Era făcut colac asu
ora capului, cam ipe ceafă. Nu
nai semăna cu Marioara de la
ăi. Nici măcar cum era aseară
nnd am dormit la hotel. Eu ci
'eam pe un jurnal şi apropiin
lu-se de mine îmi zise:
„Hristache! Lasă jurnalul. Du
^e sus şi eulcăte că e tirziu."
„E de-abia zece şi jumătate
menilor cărora le vîndusem obiec
tele ce nu le putusem amaneta, îi
spusei că mă hotărîsem să-mi vînd
mobilele ea să-mi plătesc datoriile
şi să trăiesc cu tine, fără să-ţi fiu o
sarcină prea grea. Ii povestii feri
cirea noastră, revelaţiunea ce o avui
prin tine de o viaţă mai liniştită,
mai fericită sfîrşii prin a înţelege
adevărul şi îmi întinse mîna, ce
rîndu-mi iertare de chipul cum se
prezentase la început.
„Apoi îmi zise:
„Atunci, d-nă, nu prin mu
strări şi ameninţări, ci prin rugă
ciuni, voiu încerca să obţin dela
d-ta sacrificiile făcute pînă In pre
zent pentru fiul meu.
„Tremurai la această întrebare.
„Tatăl tău se apropie de mine,
îmi luă amîndouă mîinile şi urmă
cu un ton afectuos:
„Copila mea, să nu judeci în
rău cele ce-ţi voiu spune să 'nţe
legi numai că viaţa are uneori nişte
necesităţi crude pentru inimă,' că
rora trebue să ne supunem. Eşti
bună şi sufletul tău e de o mărini-.
mie necunoscută multor femei, cari
poate te dispreţuesc şi nu te bagă
în seamă. Dar gîndeşte-te ca lîngă
amantă e familia, ISMi iubire suoţ
datorii
virata

de
3
A
e
'4i*. v
î®.
SH "NJf.-„
pttsinnei e urma­
vîrstafn eafte oaraVea s& fie
rmpeetat,
trefoe sft fie solii aşesat
•,*ri
ft
'-T
V ,,, 4. v ,t
/,
A
.-
-,L
Marioară. E vreme de somn."
„Ce-ai zis? Ai uitat ?um ne«a
fost înţelesul că în casă să-mi
zici mamă?"
Mă uitai la ea, dar plecai ca
pul repede în jos, ruşinat, şi zi
seiu
„Scuză-mă, mamă, am ui^at."
„Altă dată se numai uiţi." Şi
apropiindu-se de mine, îmi nete
zi părul, trecînd degetele ei albe
iprin cîrlioanţele părului meu şi
tfhnă:
„Du-te la cttlcare că-i tîrziu.
Trebue se dormi cel puţin opt
ceasuri, şi vreau ca dimineaţa se
te văd sculat de vreme."
M'am ridicat şi cînd se plec
îmi întinse mîna, zicînd:
„Ai ^nitat ce făceai la ţară
cînd mergeai la culcare?"
„Scuză-mă mamă, uitasem."
I-am luat mîna, am zis bună sea
ra şi i-am sărtitat-o, ca înainte,
şi dînsa s'a aplecat şi m'a săru
tat pe frunte, zicînd:
„Somn uşor, Hristache. Se ve
dem mîine dimineaţă care se
scoală mai de vreme."
M'am urcat în dormitorul meu.
Patul era făcut din vreme. M'am
desbrăeat şi m'am culcat, gîndin
du-mă la schimbarea aceasta a
Marioarei, căreia de-acum înain
te cînd vom fi noi amîndoi în ca
să trebue să-i zic mamă şi să-i
port tot respectul cuvenit unei
mame. Căutam se ghicesc rostul
acestei schimbări, dar în zadar
îmi frămîntam caipul că nu eram
în stare. îmi închipuisem eu mai
multe, dar nu eram sigur nici de
una, şi în gîndurile aceste, cari
m'a frămîntat poate un ceas,
mi-am adus aminle de" vorba ei
că încă sunt copil, că mai am
încă nevoie de îngrijirea ei de
mamă, pînă vor deveni bărbat în
toată firea, şi că pînă atunci tre
bue să-i port tot respectul cuve
nit unei mame.
M'am .gîndit că din.ia ştie ce
face şi pentru ce cere ca să-mi
fie mamă, şi împăcat cu gîndul
icesta am adormit.
(Va urma).
I N V I A E
Societatea romînă de ajutor şi
-.Miltură „Prinţul Carol al Rornî
niei" din ^elienople, Pa., aro o
noare a invita pe toate surorile
Societăţi, cluburi şi .parochii, |re
2um şi ]k» toţi fraţii Romîni din
oc şi jur a lua parte la petrece
rea cu dans, care se va da în sea
ra zilei de 9 Martie 1018, în hala
Societăţii din 285 Zigler Street.
începutul la orele 7 seara.
Preţul de intrare: Domnii 50
cenţi, Damele gratis.
Muzica naţională va distra ono
ratul public cu cele mai frumoase
arii de dans şi cîntece naţionale.
Supra solviri se primesc cu ma
re mulţumită şi se vor cuita pe
calo ziaristică.
Bufetul va fi asortat «a ©ele
mai gustoase mezeluri şi băuturi
reeoritoare.
în speranţa că toţi fraţii Ro
tnîni din loc şi jur ne vor da
tot sprijinul d-lor bine voitor, pî
nă la revedere am rămas salutîn
du-vă eu dragoste adevărat fră
ţească
în numele Societăţii „Prinţul
("arol al Komîniei" din Zelieno
ple, 'Pa.:
Mihail Ferezan, preşedinte.
Teodor Bucurenciu, secretar.
(No. 49—51).
o
într'o poziţie serioasă. Fiul meu1
n'are avere şi totuşi e rata să-ţi dă
ruiască moştenirea dela mama lui.
Dacă primeşte sacrificiul pe care
eşti gata să-1 faci, ar fi nedemn pen
tru onoarea lui, dacă nu ţi-ar face
în schimb acesta donaţiune care te
ar pune pentru totdeauna la adă
post contra unei nenorociri comple
te. Dar sacrificiul d-tale, el nu
poate să-1 primească, căci lumea,
care nu te cunoaşte, ar găsi consim
ţimîntul său o cauză neleală, care
trebue să atingă numele ce-1 pur
tăm. Lumea nu se va uita dacă Ar
mând te iubeşte, dacă şi d-ta îl iu
beşti, dacă această îndoită iubire e
o fericire pentru el şi o reabilitare
pentru d-ta nu va vedea decît uit
lucru: că Armând Duval a suferit
ca o fată întreţinută iartă-mi co
pila mea, tot ce sunt silit să-ţi spun,
să vîndă pentru el tot ce pose
da. Apoi, fii sigură, ar veni ziua re
proşurilor şi a regretelor, pentru
voi ca şi pentru alţii, şi veţi purta
amîndoi un lanţ pe care nu-1 veţi
putea rupe. Ce veţi face atunci
Tinereţea d-tale va fi pierdută, vii
torul fiului meu distrus şi eu, tatăl
său, nu voiu avea decît dela unul
din copii răsplata ce-o aşteptam de
la doi.
,3şti tînivă, eşti frumoasă, viaţa
te va mîngîia eşti nobilă şi
amin­
"if**:
I N V I A
Societatea romma .de ajutor şi
cultură „Dr. Iiilid Maniu" din
Canton, Ohio, are onoare a invita
pe toate surorile Societăţi, Clu
buri şi Parochii, -precum şi pe
toţi fraţii Romîni din loc şi jur
a lua parte la Petrecerea cu tea
tru, oare se va aranja în Hala
prmprie din Garfield Ave., Du
minecă, 10 'Martie 1918 în favo
rul rascumpărărei «halei,
începutul la orele 7.30 ip. m.
O A U
1. Cuvînt de deschidere din
partea d-lui preşedinte aranjator
N. Dragomir.
2. Rugămintea din urmă, pre
dată de d-nul Vâsile Manta.
3. Kir Zurialidi, comedie în
tr'un act.
E S O A N E E
Kir Zurialidi, arnăut cărunt,
d-nul loan Biriş. i
Afradita, soţia lat, l-na E£ru
sina Dobre.
Papă lapte, oatfă de spiţieţ, d.
Zosim Schiopotă.
Mandica, ţărăncuţă, dat Alia
Birişi.
4. Pcneş Curcanul.
5. Declamaţie, predat! d-riul
[oan Birişi.
După terminarea teatrului vor
urma donaţiuuile, după care va
urina dans pînă în zori de zi.
Muzica vestitului George Ar
năuţiu din Canton, Ohio va dis
tra onoratul publc asistent cu
cele mai frumoase arii de dans şi
eînteo naţionale.
Supra solviri se primesc cu ma
rc mulţumită şi «e vor «uita pe
cale ziaristică.
Barul va fi asortat cu tot felul
le mezeluri gustoase şi băuturi
reeoritoare.
în aşteptarea că ne veţi onora
cu prezenţa d-tră, pînă la întîl
nire vă salutăm cu dragoste fră
ţească
Comitetul aranjator.
•N. !B. Tichete se -află de vîn
^are la d-nul N. Dragomir, 1921
Uarison Avenue, preşedintele a
ranjator.
(No. 49-4Î2).,
v
I N V I A E
Clubul Lăzoreairul pentra.aju
tor orfanilor, văduvelor şi altor
nenorociţi ai războiului, invită
prin aceasta peHtoţi fraţii Ro
mîni idiu ke^4»C--a-4ua parte la
petrecerea cu dans^. care va a
vea loc Sîmbătă seara în 9 Mar
tie a. c. în hala. Societăţii „Plu
garul Romîn" din 64'5 Poland
Ave.
începutul la orefe 7 seara şi va
dura pînâ la orele 12 din noap
te.
Musica vestitului Sfnu va dis
tra onoratul public cu cele mai
frumoase arii dc dans şi cîntece
naţionale.
Bufetul va fi asortat cu cele
mai gustoase mezeluri şi băuturi
reeoritoare.
Supra solviri se primesc cu nia
re mulţumită şi se vor cuita pe
cale ziaristică.
Preţul de intrate: Domnii 50,
Damele 25 cenţi.
în speranţă că veţi lua în con
siderare această faptă frumoasă
pînă la revedere vă aşteptăm cu
dragoste frăţească:
Pentru Clubul Lăzoreanul:
Nicolae Faur.
loan Anin.
Nicolae
(No. 49 & 51—52).
A •mill»
BMKWfly' pWBilMlif
ik
'.iL
Popiuc.
tirea unei fapte bune, îţi va răscum
para multe lucruri trecute. De şea
se luni de cît te cunoaşte Armând
m'a uitat. Dc patru ori i-am scris
fără să se gîndească să-miTăspun
dă. Aşi fi putut să mor fără ca el
să ştie!
„Oricît ar fi de mafie hotărîrea
d-tale de a trăi altfel de cum ai
tftit. Armând te iubeşte, el nu va
consimţi la mediocritatea la care
poziţia lui modestă v'ar condamna
şi care nu e făcută pentru frumuse
ţea d-tale. Cine ştie ce va face atun
ci. A jucat, ştiu fără să-ţi fi spus
ceva, ştiu dar într'un moment de
beţie, poate să piardă o parte din ce
am adunat, de multă vreme pentru
zestrea fiicei mele, pentru el şi pen
tru liniştea bătrîneţelor .mele.
„Ceeace putea să Se întîmple, se
poate încă întîmpla.
„Apoi, eşti sigură că viaţa, pe
care o părăseşti pentru el, nu te va
atrage din nouî Kşti sigura ca 'vd
iubi atît de mult, încît ou vei mai
iubi pe altul Nu vei suferi, însfîr
şit, de piedicele, pe^^i'işg^iifa
dintre voi, le va puM^idaţa a
raantuhii noii şi poate ţsă
nu-1 vei
putea odată
ea virata, ţ&pe ^îf mMp *9r în
locui vfaî|l*4ţ
la toate liljUl iIMfi 11 |ii 11
(ţ,
I N V I I
Sucursala No. 1 a societăţii ro
mîne de ajutor şi cultură „lllpia
Traiană din Dipiu, Now York, a
re onoarea a invita pe toate su
rorile socictăţi, Cluburi şi Paro*
chii, precum şi ipe toţi fraţii Ro
mîni din loc şi jur a lua parte la
prima petrecere cu dans, care va
avea loc Sîmbătă, 9 Martie 1918,
seaTa în hala d-lui Mozav din
Trens Rst.
începutul la orelei 6 seara
Barul va fi asortat cu cele mai
gustoase mezeluri şi băuturi re
eoritoare.
Supra solviri se primesc cu ma
re mulţumită şi ee tor «uita
calc iziaristică.
Preţul de intrare:
BISERICA ROMÎNĂ GRECO
ORIENTALA DIN INDIANA
HARBOR, IND., PAROCH Rev.
SIMEON MIHĂLŢIAN.
Cele trei clopote ale acestei
biserici sunt atît de mulţumitoa
re, încît D-nul preot Rev. Simeon
Mihălţian recomandă clopotele
„BLYMYER" cu cea mai mare
plăcere tuturor prietenilor Dom
niei sale.
Cereţi catalog şi preţurile clo
potelor „BLYMYER". V& pu
tem mulţumi întocmai precum
am mulţumit pe mulţi alţii, prin
clopotele noastre „BLYMYER"
cu sunetr dulce, curat pătrunză
tor la îndepărtări mari.
THE CINCINNATI, BELL
gurul mijloc ce-ţi mai rămîne sacri
fieîndu-ţi iubirea pentru viitorul
lui. Nici o nenorocire nu s 'a întîm
plat încă, dar se poate întîmpla şi
poate mai mare decît cele pe cari le
prevăd. Armând poate deveni ge
los de un om care te-a iubit poate
să-1 provoace, poate să se bată, în
sfîrşit poate fi ucis şi gîndeşte-te la
ce vei suferi în faţa tatălui care-ţi
va cere socoteală de viaţa fiului său.
„In sfîrşit copila mea, ca să ştii
totul, să-ţi spun ce 'a adus la Pa
ris. Am o fată, cum îţi spusei, tî
nără, frumoasă, curată ca un înger.
Iubeşte şi şi-a făcut de asemenea
din aceastăf iubire visul vieţei sa
le. Ii scrisesem aceasta lui Armând,
dar el, eu totufc ocupat de d-ta, nu
mi-a răspuns. Ei bine, fata mea se
va mărita. Ia de bărbat pe omul ca
re-1 iubeşte, intră într'o familie cin
stită, care vrea ca şi familia mea
să fie cinstită. Familia aceluia care
va deveni ginerele meu, a aflat cum
trăeşte Armând la Paris şi mi-a
declarat că îşi retrage cuvîntul, da
că Armând continuă viaţa aceasta.
Viitorul imei copile care nu ţi-a
făcut nimic şi care aVe dreptul să
se înereadă în viitor, este în mlini
le d-tale.
„Ai dreptiti pi te ainrţi stare
să-i
vorbeşti Iu nuinele iubirei şi
•raw*
-ţ-**r.r.
o YV,
if
t.
Ftiy
Domnii
imun
i o
L,
FII
i i
dura pînă în zori ţie zi.
Muzica vestitului Tatu din La
căvana, N. Y. va distra' onoratul
public cu cele mai frumoase arii
de dans şi cîntece naţionale.
315
cenţi, Damele gratis.
în speranţă că toţi fraţii Ro
mîni din loc şi jur, precum şi o
noratele Societăţi, Cluburi şi Pa
rochii nc vor da tot sprijinul po
sibil, pînă la revedere am rămas
salut.îndu-vă cu dragoste adevă
rat frăţească:
Comitetul aranjator.
(No. 40—50).
SPRE^niNŢĂ.
ADRSEA COMITETULUT
NAŢIONAL AL FEMEILOR
ROMINE ESTE LA 261 W.
37th STR., NEW YORK, N. Y.
$
$
4b 4? «fr 4 fb 4»*
Preot gr. or. Rom&i
L847-7th Btr., CANTON, O.
Telefon: Bell 1306.
4» 4» «i» 4»
1
*dţ
FO
V' !*,•
K
v
1
4 1
V
căinţei 'd-tale, Margarete, acordă
mi fericirea fiicei mele.
„Plîngeam în tăcere, dragul meu,
în faţa acestor reflexiuni, pe cari
le făcusem adesea şi ctţri, auzite din
gura tatălui tău, căpătau o realita
te mai serioasă. Îmi ziceam în mine
tot ce nu îndrăznise tatăl tău să-mi
spună, cu toate că-i venise de două
zeci de ori pe buze, că la urma ur
mei nu eram decît o întreţinută, că,
orice motiv aşi da legăturei noa
stre, ea va avea în totdeauna aerul
unei soooteli că viaţa mea din tre
cut nu-mi da nici un drept ca să vi
sez un asemenea viitor şi că purtam
sarcina uuor răspunderi, pentru ca
ri obiceiurile şi reputaţia mea, nu
dădeau nici o garanţie. In sfîrşit,
te iubeam, Armând. Modul părin
tesc cum îmi vorbea d. DuvaJ, ca
stele sentimente ce mi le amintea,
stima acestui bătrîn cinstit pe care
o cucerisem, stima ta, pe care eram
sirfară că voiu avea-0 mai tîrziu, de
şteptară în mine cugetări nobile,
cari mă ridicau în chiar ochii mei
şi făceau să vorbească în mine de-,
şertăciuni sfinte, necunoscute pînă
atunci de mine. Cînţi mă gîiideam
că, acest bătrîn, care mă ruga pen
tru viitorul fiului său, va sptme
Într'o
"•1 i*i(-
"ifi
U \hâ,
1
OLEVELAHD, OHIO, JOI, 7 HABTIK 1918.
W.S.S.
ECONOMISEŞTE Şl ÎMPRUMUTA ECONOMIA TA
LUI
EL AEE NEVOIE DE CLE ACUM!
DUMNITALE IŢI VOR TREBUI DUPA RAZBOXI
CUMPĂRĂ
0 CAUŢIUNE A GUVERNULUI AMERICAN.
Purtătoare de dobînd& de 4 procente, adăugată la trei luni.
DUMNEATA POŢI ÎNCEPE CU
DOUĂZECI SI CINCI DE CENTS
cnmparînd o marcă de profit a Statelor Unite.
Şeful Poştei, Bancherul D-tale, ziarul pe care-1 citeşti şi mulll
agenţii de vinzare, îţi vor spune despre aceasta. Vorbeşte cu e||
ACEASTA ESTE DATORIA DUMNITALE^
ACEASTA VA SALVA VIEŢI.
ACEASTA VA CIŞTIGA RĂZBOIUL.
K (ţl «ţ» «ţ» «|i» «ţ» «ţ* «ţ» ţt tţ» «i|i» ŞS» «ţ»
BIROUL DE IMIGRARE AL ORAŞULUI
Dacă nu vorbeşti bine englezeşte şi ai ceva năcazuri
ori lipsă de informaţiuni şi sfaturi despre court, intrare
în lucru, accidente industriale, ai ceva năcaz cu stăpînii
casei, încetăţenire, şcolile de seara, agenţi, plată, ori cu
alte năcazuri, mergi la: (1-3-5)
BIROUL DE IMIGRARE AL ORAŞULUI.
şi aceia vor vorbi pentru tine. Iţi vor] ajuta. Ei vorbesc
toate limbile. Şi ei nu îţi cer nici o plată. (Adv.)
R. W. MILLER, D. D. S., DENTIST
Aflaţi întotdeauna. Îndeplineşte ori ce lucru în branşa a»
ceasta. Ohios Bldg, Room 7-8, ALLIANCE, O. ($)
HOMOMOMOMOMOHOttOMOMOMOMOMOttOttOMOMO!9IOMOMOMOMOMOMOSK)MOV
MUZICA BATR1NULUI CASSIAN BARTH
Onor. Socictăţi, Cluburi şi Parochii se pot adreaa
ou toată încrederea acestei vechi muzici.
Muzica e compusă din 14 persoane şi se poate Îm
părţi în două: o parte condusă de tatăl şi a doua de
fiul, care e tot atît de recunoscut.
Adresaţi-vă deci şi fiului şi tatălui pe adresat
A S S I A N A
862 E. BOARDMAN STR., YOUNGSTOWN, OHIO
615 E. Main StrAlliance, O., vis-a-vis de oficiul de tramvaie.
Se capătă toate uneltele de grădină şi fărpiari tot felul de fe
rărji pentrii maşini cuţite, ferestreauă, sape, maşini de tăiat
iarbă, toate ce se ţin de ferărie. (3)
zi fieei sale să-Aii pomeneaabă
Uimire in rigjiflp^jfrei, cr-ttlifâ
mim*
'A
"5^.'
wjst#toii#-
ifr^
il ftt
qrzţ, ry
t'
(3—6)
mă transformam şi eram mîndră {§e
mine însumi.
„Exaltârea momentului poate mă
rea veracitatea acestor impresii
dar yezi ce simţeam, dragă, şi ace
ste sentimente noui, înnăbuşiau sfa
turile pe cari mi le da amintirea ||r
lelor fericite petrecute cu tine.
Foarte bine, domnule, zisei
tatălui tău, uscîndu-mi lacrimile.
Credeţi că iubesc pe fiul d-voastlŞf
Da, răspunse d-l Duval.
u*
1
'k'
'•fr
•'iÂ
/,S
v*.
Cu o iubire dezinteresată
Da.
Credeţi că-mi făcusem din
ceasta iubire speranţa, idealul, imi
tarea vieţei melet ^*r$»f
Da.
7
Ei bine, domnule, sărutaţi-
mă odată cum vă sărutaţi copila
şi vă jur că această sărutare, singu
ra în adevăr castă pe care am pţ|
mit-o, m(ă va întări în contra iubi
rei mele şi că, mai curînd decît pî
nă în opt zile, fiul dv. se va întoar
ce acasă, udhorocit poate pentru
cîtvt timp, dar vindecat pentru tot
deauna.
.. .. "rv..
-7- Eşti o fată nobila, răspunse
tatăl tău sărutîndu-mă pe frunte,
şi încerdi Un lucru de care D-seu va
ţine sQşa|ea}ă dar mă nu
iei obţine nimie dela fful nusu.
V 1 ijL.
'r -,
1
îI
&
I V if!'
1*.
V* i
v#
A'
y

xml | txt