OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, March 09, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-03-09/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

The official Organ of the Rem
manian Beneficial and Cultural
Societies of America.
VOL. XIII.- NO. 52.
Dl: fcobert J. Bender,
„United Press'' -Corespondent.
THE ONLY ROUMANIÂ^MîHINITED STATES.
LEARRD WIRE SERVICE
?O/$ŞD PRESS ASSOCIATIONS.
Pentru Rominii din Youngstown şi jur.
Toţi Romînii din Youngstown
PUBLISHED ANA DISTRIBUTED UNDER PERMIT NO. 386, AUTHORIZED BY THE ACT OF OCTOBER 6, 1917, ON FILE AT THE POST OFFICE OF CLEVELAND, OHIO ifl
BY THE ORDER OF THE PRESIDENT, A
S.<p></p>AMERICA
ROUMANIAN DAILY NEWS
CLEVELAND, O., SÎMBĂTĂ, 9 MART. 1918.
De: WILLIAM PHILIP SIMMS,
United Press Correspondent,
BURLESON, POSTMASTER GENERAL.
OVER 12,000 SUBSCRIBERS.
SEMNAREA ARMISTI
ŢIULUI CU ROMANIA.
8 Martie.

rite\
#&V
ţiSite* i
F^.^ •,- '.I!" ,- V- F".* V!" "V
Organul Societăţilor Romtne de
Ajutor şi Cultură din America.
WASIIINTON, 8 Martie.
Căutarea după jafuri a Germani
ei- 'pe care o face de cîteva zile în
ţările neajutorate ale îndepărta
tului răsărit, după toate probabi
lităţile, în eel mai apropiat viitor
tft ^a extinde asupra Macedoniei.
Teutonii eu Bulgarii şi Turcii
eliberaţi aeum de pe fronturile
ruseşti şi romîne, întovărăşindu
SC
eu ceilalţi deja
în
v
După cum văd militariştii
%V
0
Macedonia,
Vor .putea să dea o l-ovitură pu
ternică la (Salonic şi primejdia a
celei lovii uri preocupă minţile
tuturor conducătorilor aliaţilor.
Mii itariştii americani căutau
de mult după probabilităţile unei
navale germane pe frontul de
vest, în anul acesta, 'pentru că
Germania ar perde prea mult da
că n'ar eîştiga cîte de eît. Condu
cătorii englezi împărtăşesc ace
leaşi vederi.
Abia acuma să vede măreţia
planului german în campania ac
tuală, spun aceşti militarist!.
Dînsa curăţă toate nevoile dela
uşa dîn-sei dindărăt, anexează
sute de mii de mile «în teritor şi
milioane jn avere -dela ţările ocu
'jj3S!'e""0'"p«rurmă' avînd curăţită
oposiţia dela colţul său, va alun
ea forţele sale combinate cu ce
le ale armatelor vasale, contra
frontului de vest.
i»i-
tuaţiunea. armatele .«democraţiei
tree prin cea mai neagră oră din
acest război.
|)upă cum s'a exprimat ieri
«âiicelarul Andrei Bonar Law, în
casa comunilor, aliaţii nu pot să
ipună o slavilă navalei teutone în
Macedonia. Sir Eric Goddcs a
fost nu de mult la iSalonic ca să
studiez^ condiţiunile de aeolo şi
pe urina înt.oareerei sale, să pare
că raportul sau nu a fost de loc
opt.im ist»
îmbogăţită prin jafurile năva
Jelor salo asupra puterilor mici şi
neocrotite din est, "Germania nu
să arată învoită să jertfească
mult în morală, -soldaţi şi muni
ţiuni în atari atacuri în vest, a
tîta timp eît mâi sunt naţiuni
miei şi slabe, cîmpii vaste şi ••bo
gate In alte părţi ea sa fie cuce-
Din punct de vedere militar să
crede că îndată după ocuparea
Salonicului, Germania să va re*
pezi asupra Italiei, înainte de
să reîntoarce -pe frontul de vest,
Aliaţii să pregătesc în graba
mare ea să o contrabalanseze. Să
crede că dacă Germania îşi va
continua jafurile sale în est, va
fio«i totuşi odată ora, eînd va
trebui să le plătească eît să poa
te de -scump pe frontul de vest.
il^e lingă districtele bogate in
dustriale din Rusia de vest, Ger
mania a cîştigat şi cedarea Ba
•tum-ului, pe seama Turciei. Ba-
°f-4
f.<p></p>NEACĂ
CEA MAI ORA
k .A?',
GERMANIA VOIEŞTE SA SE NA
PUSTEASCA ASUPRA MACEDONII
A
tum-ul este cel «mai bogat ţinut
din lume în mine de or şi magne
sie. De altă -parte dînsa este în
plinul control al puţurilor boga
te de petrol din Romînia. Rusia
şi Galiţia şi îşi întoarce lanţurile
asupra Ucraniei, care îi va pune
la dispoziţie grînarele sale.
^Treeînd prin Romînia la Ode
ssa, Germania îşi poate procura
materiale necesare pentru mitre
mînt din_Trans-Caucaz şi Uera
nia. Să poate asigura pentru vii
tor ca să prevină o atare lipsii
şi foamete...
CE POTTFACE.
Sunt cîteva lucruri pe care nu
le poate face fiecare American
-pentru căştigarca răsboiului.•'Nu
ne -putem duce toţi la front. Nu
toţi ne putem lăsa ocupaţiile şi
familiile -părăsind totul pentru
serviciul în răsboi. însă sunt trei
lucruri 'pe cari fiecare American,
ori cine ar fi el, le poate face eu
uşurinţă. Fie că eşti un bărbat,
femeie sau copil, poţi contribui
pentru Crucea Roşie, poţi cum
păra Liberty Bonds, şi poţi în
cepe un fond de economie eu cer
tificat do răsboi de cinci dolar
lari şi Măre! de prosperitate~id
douăzeci şi cinei de conţi. Pro
babil că D-ta deja ai contribuit
la Crucea Roşie. Poate eă deja a'
cumpărat un Libcrt\- Bond. A
cum îţi cer să faci ceva foarte
puţin deosebit. Nu-ţi eer să-ţi da'
banii din pungă fără să iprimeşt'
în schimb o dobîndă şi fără sf:
ţi-se mai dea înapoi. Nu-ţi cor
să plasezi o sumă considerabil?"
în bonuri. Te vroi să începi
AC CM a lucra pentru tine în
şuţi şi pentru ţara ta.
înccpe de-ţi aranjază imediat
carte de Mărci de cumpărare sar
una de Certificate de răsboi. Lc
poţi procura de la Oficiul Poşta1
sau de la ori ce bancă. Ca s?
începi, iiu te va costa decît două
zeci şi cinei de cenţi «an cine'
dolari după dorinţa D-tale.
Zi-ţi ţie însuţi: ,Din aeest mo
inent aparţin marei armate Ame
ricane de cruţă tori.'4 Ţine minte
mărcile sunt ale D-tale. Bnpă e
le îţi vine dobîndă.
Un cent. cruţat astăzi cute un
bun şi veritabil dolar mîine.
Vei fi unul din iftai^ea armată?
Cu siguranţă!
De: TOMAS L. MASON,
Redactorul Revistei „Life".
Astăzi va sosi Ministrul Romîniei, d. Dr. Const. Angelescu
]*, Youngstown ca se fie de faţă la măreţul act pe care îl va să
vîrşi Romînimea din Statele Unite, alipirea Bisericei noastre or
todoxe la Mitropolia Eomînă din Bucureşti.
Datoria tuturor Romînilor conştii, bărbaţi şi femei, tineri
şi bătrîni, este ca se ureze un bun venit acestui oaspe ales al nea
Siului nostru.
O
U E I N
LONDRA, 8 Martie. Mare
şalul de cîmp Haig a raportat a
stăzi nişte lupte considerabile de
artilerie în sectorul dela Ypre
între drumul dela. Menin şi între
pădurea dela Houthulst.
în vecinătate de Hibccourt ş?
In valea dela Soarpe a fost o ca
no nadă puternică, contra inami
cului.
şi
facă datorinţa, se vină însufleţiţi de cele mai curate şi înalte
sentimente romîneşti şi se zică alesului oaspe: „Bine ai venit
sol iubit al Romîniei pe plaiurile noastre."
Toţi Romînii din Youngstown şi jur, se vină dar astăzi,
Sîmbată 9 Martie, la orele şapte seara la Biserica Romînă or
todoxă din 830 Wilson Ave., Youngstown, O., ca cu toţii să ne
facem datorinţa de Romîni vrednici, primitori şi ospitalieri, aşa
«un e»te Bomînul din fire. ____ __
ŢINEŢI MINTE LA O&iu ŞAPTE ŞEAfiA.
i
jur* sunt rugaţi ca să-şi
yfc'T'ij
UNA LA ZI.
FARMECUL AMINTIRII Şl
SLUJBA VOASTRĂ.
V'am văzut ancoră. Ah! CU era
ţi de fericiţi. Tu ştrengar şi dînsa
ştrengărită. Nu am fost peste tot
Ierul cu voi, căci eram ocupat hi
alte părţi. îmi place să fac pe de
tectivul în anume cazuri, dar nu voi
să'l fac în fata ori dosul tinerilor
de soiul vostru. Şi sfătuiesc pe ori
care să nu încerce aşa ceva. Hunul
Dumnezeu ştie cit veţi fi umblat şi
pe unde veţi fi fost, cîte suspine
şi cîte gloanţe învătite în dulci cu
vinte veţi fi slobozit.
Presupun că v'aţi despărţit dela
nn timp şi v'aţi înapoiat la locuin
ţele voastre. Cită duioşie în acea
despărţire!
Tu, după-ce ţi-ai făcut pregătiri
le şi toaleta de seara, te-ai dat odih
nei. Şi dimineaţa următoare te-ai
deşteptat, pentru-ca să pleci cu ca
pul buimăcit de amintirea unei zi
le senine, să te robeşti o ziulică în
treagă muncii grele.
La început, te apuci de lucrul
tău cu zimbetul obicinuit pe buze,
fredonezi atare ctntec, fluieri pu
ţin şi te adînceşti în lucru. îţi pui
în cumpănă întreagă puterea şi
munceşti cu o poftă nebună. Dar,
fiind-că nu ai fost în stare să *ţi
concentrezi întreagă energia asu
pra muncii tale, încet, încet, ca un
fur, să apropie de tine icoana ei df
cri. Are atita graţie în mişcări, ritm
în viers şi farmec în ochi. O aureolă
supraomenească o înfăşoară, tu
zimbeşti şi fără să îţi dai scama, ui
iut e&taMws.ul şi uitate suni toate
Retrăieşti în amintire clipele de a
de vă rată revelaţie sufletească pe
trecute ieri. Te fură amintirile, te
zbuciumi, şi lucrul, rămîne baltă
Tinere cu mari nădejdi, eît dr
rău îmi pare de tine! Eşti de atî
ţia ani în ţara aceasta şi ai fi avut
şi tu prilej să înveţi unele lucruri,
cari trebuiesc luate cu mult mai
mult în serios. Ar fi trebuit să în
veţi mai
fnainte
de toate să ştii
cum să 'ţi împărţeşti munca fa, pen
tril ca să poţi ajunge la rcs\dfafr
satisfăcătoare pentru patronul tău,
care la rîndul său, să ţi să poată în
credinţa şi să te poată avansa. în
loc să faci aceea ce trebuie, tu îţi
pierzi timpul în pustiu. Tu rumegi
azi, ziua de ieri.
Atunci chul este vorba de lucru,
de croirea unei cariere, lucrează se
rios. Atîta timp eît eşti în lucru, nu
poate fi vorbă de amintiri şi dedra
ţjoste. Concentrează-'ţi toate gîndi
rile tale asupra muncii tale, lucră
cu energic şi nu te lăsa răpit de fu
rai care vine să'ţi încerce scurţi
mea de vedere, lipsa de energic şi
doza mică de ambiţiune ce o ai.
Aceste însuşiri trebuie să le ai
în vedere atunci eînd munceşti. Să
te absoarbă de tot, să te stăpîncască
In iot decursul timpului eît eşti în
munca mare din piaţa lumii pe cârc
nu să pot valoriza toate nulităţile,
încearcă să fii tu stupin pe tine, a
tit a timp eît poţi, înfrînrată-'ţi vi
surile şi munceşte cu dragoste pen
tru însăşi munca în care eşti. Dc nu
vei face aşa te vei căi mai te urmă
şi are să fie prea tîrziu.
Iar atunci eînd eşti liber, eînd a
trecut peste munca zilei, pe care a
săvîrşit'o în cinste şi omenie, eînd
ştii că nu ai lucrat numai inc' aşa
de clacă, poţi să te dedici şi simţiri
lor inimii tale. Poţi să fii atîta de
ştrengar pe eît voiesti. Şi, te asigur
că vei avea timp pentru toate şi nu
'ţi va scăpa nimica din vedere, vei
progresa mult în ochii superiorilor
tăi,
IEDERA.
REVOLTE ÎN CRISTIANIA.
LON DRA, 7 art ic. 8t ii
trimise Trrin compania lExeliange
Telegraph,' anunţă că în Cristia
nia s'an iscat revolte în legătu
ră cu cari s'au făcut mai uiult«
arestări.
Numeroase cMe d# oameni răs
vrătiti au spart (brutăriile şi mă
eelăriile, făcînd în -acelaşi timp
şi demonstraţiuni In faţa clădirei
parlamentului
Tara flamanzilor.
ELVEŢIA ESTE PLINA DE
REFUGIAU.
GERMANII FAC „CURA DE
ALIMENTE."
ZURICH, Elveţia, .Martie 7.
Acest oraş în special şi Elveţia în
treagă în general, jsunt pline piuă
la vîrf cu Germani flămînzi, cari să
îmbulzesc aici ea să poată mînca o
dată bine.
Familiile bogateifcermaue Îşi tri
mit membri în Elveţia, în multe ca
şuri, pentru durata războiului. Al
i ii, cari nu sunt aşa bogaţi, dar sunt
mîndrii, îşi trimit membrii din fa
milie in anume perioade, pentru o
,cură de mîncare" în Elveţia.
Clasa mijlocie, nefiind în stare
să facă nici nna nici alta, îşi trimi
te copii în Elveţia şi îi dau în grija
farmărilor eu in pătaţi din cătunele
îndepărtate.
în decursul ver^, treente ..trenu-
rile dc escursiune** aduceau unul
fiecare cîte .'100-500 copii în Elve
ţia, încurajate dc autorităţile ger
mane. Cei dela trenuri
spuneau
Aceasta nu este rugarc ea să fie
oprit esportul pîinei. Statele Unite
vor trebui să trimită mereu pîine
aici. Pricina că piraţii germani u
eid femei şi copii nu argumentea
ză în favorul Americanilor ca sa u
eidă şi ei copii.
înşir faptele acestea numai pen
tru ca să fac deosebirea între por
şi între fiinţe omeneşti. Istoria va
pointa aceeaşi morală.
întru eît eu am fost în stare să
doseoper, în întreaga Elveţie nu e
ste un singur flat, botei ori locuin
ţă vacantă. Germanii şi aliaţii lor
flămînzi ocupă partea cea mai ma
re a lor.
Consulul american din lîerne e
ste silit să locuiască în un botei din
causa că nu poate afla al loc pen
tru dînsul. Acelaşi lucru să refere
şi la ambasadorul american, lierne
este plin eu slujbaşi germani şi cu
agenţi secreţi germani. Tot aşa e
ste şi restul Elveţiei. în o ţară, ca
re în împrejurări normale are o po
pulaţie mai mică ea cea din oraşul
New-York, ei au ocupat toate că
sile şi odăile vacante.
Mi să spune că aci sunt 85.000
Germani. Sunt apoi mulţi bogătani
turei şi bulgari şi nu tocmai puţini
greci. Tino, care odinioară era re
gele Constantin, trăieşte aici în un
castel la poala unui munte şi dea
supra lui este o colonic de compa
trioţi de ai săi. Dînsul este încre
dinţat eu desăvîrşire că în atare zi
să va reîntoarce în Grecia ca rege.
Cei ce sufer mai mult în întrea
gă Elveţia sunt înşişi Elveţienii.
Nutremintul lor sărăcăcios, dînşii
trebuie să împartă eu toţi deopo
trivă. $i dînşii o fac cu o deosebi
tă graţie. Ei nutresc mii de prizo
nieri internaţi şi grijesc dc bolnavii
tuturor armatelor puterilor la răz
boi. Ei nu fac minuni numai cu
„Crucea Roşie" ei fiecare din elve
ţieni, bărbaţi, femei şi copii deopo
trivă sufăr restrîngeri pentru ca
alţii probabil digmunii lor să
nu rabde foame!..
KRYLENCO Dl
MISIONEAZÂ.
RETROGRAD, 7 Martie.
Ziarul Nova Ya$t#ra atiuriţft ca
Ensign Krylenko, şeful coman
dant al armatelor iBolsbevikiste,
a •dimisionat din ipricina unor înv
înţelegeri avute cu comisarii în
•privinţa chestiunilor politice' şi
militare.

copii vin numai la picnicuri şi sii
vor întoarce în Germania.
Şoşonul picnicurilor a trecut de
mult dar copii şi acum sunt toţi în
Elveţia, mîncînd pîine (trimisă din
Statele Unite, trecută prin primej
dia submarinelor conduse de taţii şi
fraţii acestor copiii o pîino care
zilnic îi eo^tit pe
copii, vieţile lor.
BULETINE.
ROMA, 8 Martie. Conform
unor ştiri primite din Berna, mi
nistrul de război Prusian a anun
ţat în Reichstag că mai multe u
nităţi de trupe austriace au foet
trimise pe frontul francez.
LONDRA, 8 Martie. Asu
pra Londrei s'a făcut o raită de
aeroplane în decursul nopţii tre
cute. Lordul French, comandan
tul forţelor de casă a anunţat a
stăzi că 8 ori 9 aeroplane inami
ce au succes să ajungă piuă la
Londra şi să arunce bombe asu
pra oraşului. Alte aeroplane ina
mice, cari au cercat să între pe
deasupra alviei Thamisei, au fost
silite să se întoarcă îndărăt îna
inte de a ajunge la Londra.
Bombele aruncate au distrus
cîteva case, au ucis 11 persoane
şi au rănit pe alte 46 persoane.
BERLIN, via Londra, 7 Mar
tie. De la ministerul de răsboi
din Germmia, s'a dat azi urmă
torul comunicat oficial:
„Aviatorii Englezi au bombar
dat localitatea Turcoing, omorînd
foarte mulţi locuitori Francezi..
„Ca resultat al atacului dat a
supra a două farme belgiene, tru
pele noastre s'au înapoiat la
Nord-vest de Dixmunde cu 117
prizoneri, dintre cari 3 sunt ofi
ţeri şi cu cîteva mitraliere.''
o
GERMANII -N'AU ÎNCETAT
LUPTELE CU RUŞIL
v I K s S
".AS'
I\rarftp. "JWBa
oficială sosită astăzi de la o a
gonţic rusească zice eă Germanii
au cucerit oraşul Jainburg, situ
at. la est de «Narva, pe eînd ofen
siva Turco-Germană continuă
peste Trebizond. Ştirea mai a
daugă că această acţiune nu se
împacă de loc cu comunicatul o
ficial dat de înalta comandă ger
mană, care zicea că ostilităţile
contra Rusiei au încetat.
o
CRONICA.
La Consistorul din Sibiiu,
Tolănit pe. un divan,
Stă azi Mangra trădătorul
Ca Sultanul Soliman.
Ros de patima măririi,
Scofălcit şi. gîrbovit,
Parcă este o momîic
Atît dc istovit.
Cu privire# rătăcită
Pe nişte tablouri vechi,
Strigăte dc protestare
îi străbat pîn' la urechi,
Şi din chipurile sfinte
Se deprind icoane vii,
I)in cari pe rînd se destramă
Ale lui tical^fii.
Se vede l' Academie
A cărei membru a fost,
Că toţi privesc la el ch'mriş
Şi i se spune cu rost,
Că în altarul neamului
Nti-i loc pentru renegaţi,
Şi eît se poate dc cur'md
Să treacă peste Carpaţi.
Şi se mai vede huiduit
De massele răzvrătite,
Ca un trădător dc neam,
Bătut cu ouă clocite.
Şi mai vede o icoană:
Restaurant cu lăutari,
Lume multă, romînească,
Muncitori, şi. cărturari,
Şi stomacul î.'l îndeamnă
Ca să intre dar poporul
Să ridică şi îi strigă:
,Jo* cu Mangra trădătorul?*
Ş'alte icoane se deprind,
Cari de cari mai odioase
„Prea sfinţitului" nu-i vine
Să tragă la aghioase,
Dar să mîngîie cu gî nŞul,
Că timpul le şterge toate,
Şi cil nişte icoane vechi
Vor fi în curînd uitat*,
însă, chiar atunci primţşie
Ştirea de la Împăratul,
Că Romînii American#
Strig: „Jos
cu Mangra Renegatul".jpopă
Corq-jliw*
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI. ANUL XIII.- NO. 52.
semnat de următorii diplomaţi:
Ministrul de externe, Von Ku
ehlmann, din partea Germaniei
Ministrul le externe Czernin,
din partea Austro-ungariei M.
Montsehiloff, vice ipreşedintelc
sobronjei, din partea Bulgariei
Talaat Pasha, marele vizir, din
partea Turciei, şi D. Clrtojanu
din partea Romîniei.
învoirea a fost făcută ea ar-
CER CONFIRMAREA TER
MENILOR GERMANI.
PHTROGRAI», 7 Martid.
Comitetul central -executiv al
consiliului soldaţilor şi muncito
rilor, pe eînd s'a convins că ter
menii de pace Germani erau din
acei ai „bandiţilor «politici", a
cerut delegaţilor săi de la Mos
cova să voteze pentru confirma
rea păcii. Această ştire este -scri
sa de ziarul Izvestiaa, care or^
ganul ,15 o
1
s ev ik iş ti
1
o r. (îe m
nul de a face acest pas a fost dat
pentru ea pacea să dea ,.un oa
re care regaz revoluţiei de a-şi
aduna toate puterile."
Moi &omiaii din llarrisburg,
Pa., precum şi toată suflarea ro
mînească din America (afară
de cîteva uscături) au primit cu
o nespusă de mare bucurie actul
măreţ şi înălţător al preoţilor şi
parochiilor gr. or. romîne din A
merica cu ruperea definitivă a
biesrieilor romîneşti de sub şefia
odiosului trădător Mangra, im
pus bisericilor romîneşti de stă
pînirea vitregă a Ungurilor.
Dar avem şi noi aici pe „Mau
gra al nostru" cafe nu înţelege
şi nu
vede
JK
MANGRA DIN STATELE UNITE.
mai departe 'decît
„vîrful nasului", acest om mi-ş
dă seama ce face şi cum trage
poporul in rătăcire şi ce urmăr'
grave pot să vină asupra celoi
ce-1 ascultă. Acest om nu vreg
să înţeleagă că Statele Unite
sunt în răsboiu cu Austro-Unga
ria, că tiSatele Unite, cari ne-ar
primit cu atîta căldură la sînu1
lor se luptă pentru desrobirea po
poarelor subjugate, între cari es
te şi poporul nostru romînesc
Acest om funcţionează ea preo
la mica şi tinăra paroehie gr
or. din llarrisburg, Pa., îl chia
mă Petru Stoian, zis şi prepa
ratului din •Semlac, comitatul A
radului, trădătorul Romînilor
din llarrisburg.
ifti iată pentru ee ii -spunem pe i
faţă că este trădător. Acest om I
şi cu satelitul său loan Iaukics,
cantor gr. or. din comuna Fiscut,
comitatul Timişului, în decursul
serviciului divin fără ruşinare
sau mustrare 'sufletească pome
nesc şi acum pe Împăratul şi Re-
«rele nostru al Uustro-Ungariei.
bulgăresc
parocliiei, iar
Vi,.
înzadar i-s a atras atenţiunea sa IIKIITXTI Ol Al/C
înlocuiască aceste cuvinte cil
4e |op
•i-"
Abonamentul pe an:
Cleveland şi Europa ... $5.00
Statele Unite şi Canada. $4
00
UN NUMER 2o.
AMSTERDAM, 7 Martie.
Conform unei ştiri sosită din
Bucureşti, tratatul preliminar
de pace încheiat Marţi între pu
terile centrale şi Rmuinia, a fost
trataUllu
I1-
cea finală trebue încheiată în de
cursul acestor 14 zile, şi eă dis
cuţiile vor continua pe temeiul
preliminar.
mistiţiul să ţie timp de 14 zile tuturor luptelor in decurs de do
cu îuceperc de la miezul nopţei uă săptămîni, timp în care să se
de 5 Martie. Semnatorii au ajuns jipoată face toate tocmelile cari
la o complectă înţelegere că pa- să ducă la încheierea păcii finale.

nesc nici nu rvea să audă. Cind
i-s"a înmînat apelul preoţimei gr.
or. romîne din America pentru
trimiterea de delegaţi la aduna
rea din Youngstown, Ohio, el a
aruncat apelul nlela el ca pe un
.,Scrap paper", iar fetiţa Mariea
Cioban, care (iustruată de el) a
vea să zică un vers în biserică,
el (prinzînd de veste că fetiţa la
ndemnul părinţilor avea eă zi
^ă la urmă: ,,Trăiască preşedin
tele Wilson, Trăiască Romînia
Mare", el a oprit fetiţa sa nu
7.ică
versul* A mai zis acest om
^ă dacă oamenilor nu le place
2ă el pomeneşte pe împăratul A
ustriei. apoi ei se învoeşte să
schimbe acele cuvinte cu: Me
^ropolitul nostru Vasile Mangra,
iar nici dc cum pe Wilson.
Iar acum fraţilor Romîni vouă
vă zicem: Fiţi cu atenţiune, cău-
laţi
.în jurul vostru cu cine vă
însoţiţi, nu credeţi minciunile vi-'
^lene ale celor ce vor să-şi -bată
ioc de voi, luaţi exemplu de la
ilte naţiuni. Tată Nemţii din Ila
••risburg au donat pentru Crucea
Roşie Americană 7f mii de do
lari, iar Ungurii prin toate ora
lele Amerieei fac adunări în cari
votează încredere preşedintelui
Wilson şi-1 îndeamnă să ducă
răsboiul pînă la victorie. Sunt
Nemţii «i Ungurii proşti? Nu!
Aceşti oameni ştiu ce fac, ei ştiu
cum poporul sărac ân Austro»
Ungaria a fost asuprit şi despo
iat de toate guvernele cari s'au
(Continuare pe pair. 3.)
KAISER-UL FORMEAZA
UlillAJI wLMVKl*
preşedintele nostru Wilson, că a- -PETROGRAD, 7 Martie.
cest om cu o ne mai pomenită o- Refugiaţii sosiţi aici din terito*'
brăznicic răspunde brusc eă: pe rul ocupat de curînd de arma
împăratul îl pomeneşte şi de o tele germane, «pun că în mai
sută de ori, dar pe Wilson nici multe din localităţile părăsite le
odată, ne dîndu-şi seama că prin ci, .s'au format batalioane de
nesocotinţa sa poate -să aducă zi-' Ruşi sub comanda ofiţerilor ger
le grele asupra Romînilor din mani. Aceste unităţi vor fi tr
Harrisburg. Nu numai atîta. ci1 mise la frontul .francez, şi du{â,K
«pre ruşinea Romînilor din Har- cum anunţă refugiaţii, toţi ac«l
risburg, aeest om vrea să aducă ce nu voesc să treacă în rîndii-
să sfinţească ca-! rile lor sunt ameninţaţi cu moa$H
vom-1
tea.
f, •.% .. .•
1:.^
w
ve-
lupă această telegramă se
de clar că primele telegrame cari
anunţau că Romînia a încheiat pa
ce, n'au fost corecte. Toate con
diţiunile ce s'au arătat ieri nu
sunt decît primul plan după ca
re se va .discuta şi stabili pacea
definitivă, iar tratatul de care c
ra vorba, nu este altceva decît un
armistiţiu, un fel de încetare a
ACHIT ARE A LUI
ELMER HUPP.
CIJBVKLAN'D, O.,
Elmer IIupp, judecat pentru o
morul ce-1 comisese asupra lui
Charles Joyce pe care-1 găsise .în
camera soţiei «ale în noaptea de
10 Ianuarie, a fost aelutut azi
noapte de juraţi.
După ce juraţii au dat verdic
tul de „not guilty", Hupp a cer
rut alocatului săuT' William
David, să-1 facă formalităţile
prin care să dea divorţ -de soţia
care prin ipurtările ei, âl făcuse
să omoare pe Joyce.
11
^1
I
I: "-j|
4t "*1
ti
a
i
•:*.*
.J*
t' 'f
'A

xml | txt