OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, March 11, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-03-11/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

O U A N I A N A I Y
PUBLISHKD DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., INC.
0705-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO
TELEPHONE: CUY. LORAIN 420-R.
EDITOR MANAGER: C. R. PASCU
EDITOR: IULIUS E. V. IOANOVICI.
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR
jBDMWlBT, ,"o
S U S I I O N E A N U
UNITED STATES AND CANADA $4.00
CLEVELAND AND ETJROPA $5.00
as second class mail matter
Martie a. c.
CLEVELAND, OHIO, LTJNI, 11 MARTIE 1618.
THE TEMPLAR MOTOR CORPORATION
Guardian Bldg,, Cleveland, O.
COCABBE SI BUTONI,
DIN STATELE UNITE
R. A. KOCH & CO
1139 SUPERIOR AVE., CLEVELAND, OHIO
PHONE: BELL: FEDERAL 2914.
DOCTOR COWDRICK, SPECIALIST
2&7EAST9TH STBZl?, CLEVELAND, OHIO.
Onto 4* oficte: Zilnic de 1« 9 a.

FAODTA1
Th
K--
99
.|-
fe' !|i |^t
i»i i-'
fl,--
I & '&.
x?f
V V
f',V"«r
'isSs^
|?v/a'V.
i
'/a\
ii
«4^^-*3ski
A E I A
THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENE FX
CIAL AND CTTLTTTRAL SOCIETIES OF AMERICA.
Cel mai răspîndit ziar romînesc din Statele Unite şi Canada.
APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
O E I E
fltUered at Cleveland, Ohio, Post Qffio§
Dacă Romînii împresuraţi do jur împrejur de duşmani fero
ci şi răzbunători cari i-au jurat pieirea şi încinşi într'un brîu-de
oţel din cari nu pot cşi şi nu pot scăpa la larg, vor fi siliţi se pri
mească condiţiunile barbare, jăcaşe şi borfaşe impuse de milita
rismul prusac, care dirijează politica puterilor Centrale Nea
mul Romînesc, noi Romînii din Statele Unite, Canada şi din toa
te colţurile lumei, nu le primim şi protestaîfi cu toată energia
împotriva acestei mişelii.
Protestăm sus şi tare, rugăm şi facem un călduros apel că
tre Poporul American si către toate naţiunile civilizate şi libe
rale, să nu lase să se săvîrşească această mişelie, şi dacă acum
nu pot interveni prin forţa materială, se intervină prin forţa
morală, se protesteze şi ele împotriva infamiei pusă la cale, ca
prin aceasta se avertizeze bandiţii că în ziua judecăţii li se va
răpi prada smulsă cu sila.
Regele şi Regina Romînioi Streini de neam, dar mai Ro
mîni în sentimente ca mulţi Romîni, au protestat chiar cu risi
cul de a ridica asupra capului lor toată urgia Hunilor. Se unim
şi noi glasul nostru
cu
O ÎN I
jg«r*
"•şHwwiimW^Wf
HUNII ROBESC ROMANIA.
DACĂ NU NE MIŞCĂM Şl NU
PROTESTĂM SUNTEM MIŞEI.
Oondiţinnile do pace impuse Romînioi do Gormnnia suni
atît do u:
ni li ton re si oneroase (ă au fost primite cu indignare do
armata şi de poporul romîit.
Adusă la cunoştinţa g^Wffdă, ea a fost primita cu indigHfh.
re de către toată lumea civilizată şi umanitară.
în condiţiunile do pace impuse Romînioi se demasca carac
terul jăcas al militarismului prusac, ţinta lui pe caro o urmăre
şte în război, ţintă de bandiţi şi de borfaşi ordinari, de a sugru
ma şi a jefui pe adversar după ce to-ai împăcat cu el. Conditiu
nile de pace impuse Romînioi vor deschide ochii tuturor neamu
rilor cari se află în luptă cu Hunii moderni. Prin ele se dosminte
în toată goliciunea, declaraţiunile solemne ale Kaiserului, că
Germania nu urmăreşte cuceriri, indemnităţi şi foloase mate
riale din acest război ci se luptă numai pentru întregi ta tea si
neatârnarea ei naţională.
In istoria omenirei nu s'a mai găsit un monarch sau un gu
vern, nici la neamurile colo mai sălbatece şi jăcaşo, care se min
tă cu atîta neruşinare ca Kaisorul si diplomaţii lui.
Perfidia germană a întrecut toate perfidiile din istoria an
tică şi evul mediu, „Oernrmiicura i?**le^^îiiţre©uteu
mult pe „Greco Fide Nula Fide".
glasul lor. Se strigăm din toată puterea
plămînilor noştri. Să se ridice glasul nostru, ca se fie auzit de
toţi sfinţii din raiu şi de foţi dracii din iad. Să-1 audă şi vii şi
morţii, ca să nu se zică de nimeni că am fost şi suntem nişte la
şi şi mişei.
Şi glasul nostru trebue se fie însoţit şi de un gest prin care
se arătăm şi se dovedim că suntem gata să ne sacrificăm viaţa
şi avutul alături cu acei cari vor rupe lanţul robiei oneroase şi
ruşinoase în care vor fi încătuşaţi fraţii noştri.
Vă conjurăm pe memoria părinţilor voştri cari" sub eroul
legendar Avram Tancu şi-au vărsat sîngele şi au perit în Munţii
Apuseni în luptele cu duşmanul, cu gînd că din sîngele lor va
lăsări libertatea neamului Vă conjurăm pe memoria strămoşi
lor voştri cari conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan, au vîrît groa
za în aristocraţia ungurească, asupritorii de veacuri ai
neamului nostru din Transilvania, mînaţi de acelaşi gînd nobil
al desrobirii neamului Vă conjurăm pe memoria eroilor legen
dari ai neamului nUstru Mircea, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazu, Ste
fan Cel Mare şi loan Vodă cel Cumplit, cari cu trămoşii noştri
au luptat şi au păstrat atîtoa veacuri neştirbită neatârnarea
acelui colţ de ţară care le-a fost şi ne este drag Vă conjurăm, pe
tot ce am avut şi mai avem încă drag şi sfînt al nostru şi în noi
Să nu staţi nepăsători faţă de infamia pe care Hunii o vor să
vîrşi asupra fraţilor noştri din Romîniâ şi*» întregului neam
romînesc.
Mişelia şi infamia Hunilor să verse în voi puteri noi energii
şi indignîndu-vă, să vă însufleţească la fapte nobile.
Ia jerk
fenemăsurate de calculele intereselor personale.
Tineretul, toţi acei cari sunt în stare se poarte armă în
mînă, să alerge sub drapelele glorioase a acestei ţări şi bătrînii
se pună pe altarul ei tot ce au, căci numai prin ajutorul acestei
ţări şi al aliaţilor se va infringe trufia Hunilor şi se va spulbera
din temelie militarismul prusac care a subjugat şi a robit ţara
care sărise să ne scape din robia şi asuprirea ungurească. Nu
mai făeîndu-ne datoria pe deplin dovedim că suntem urmaşi
vrednici ai strămoşilor noştri şi nu o corcitură de laşi şi misei.
*4/
«r
•4 4
fi'
r,
i jiX"
-*r*
O/E. PASCW!
v,
'*f
jJ
«ra»'t*»r
w» 'iwp
Mărunţişuri.
•Oînd un bărbat s'a aflat vino
vat, că a comis crima de a iubi
nevasta cu HOigrade farQnlveit. la
umbra im-1 blamaţi săracul dacă
tremură din toate balamalele
cirul se Vede că nevestica caută
făcaleţul înainte de a pune căl
darea de mămăligă la foC
•V
Singurul defoct, fisical a lui
Thomas Wood din Dnlutli, Minn,
pentru care a fost respins din ar
mata IStatelor Unite, de şi este a
nimat de cele mai înalte şi mai
calde sentimente patriotice, este
că cîntăreşte 503 fmizi. Ama rit
eă a fost respins din rîndurile a
părătofilor patriei, a declarat că
se va Rit pane la o dict vegeta
rian ă.
••Sunt oameni cari atunci sunt
mai falşi şi inima lor înoată în
venin că nu te pot strînge de
g.ît, cînd... zîmbese.
f\
Niok Kin»mnn din Kaww*Ci*
ty, Mo., a căpătat un 'concediu
de einsprezeee zile, afară de cele
necesare pentru voiaj, ca se re
fuleze nişte afaceri familiare. Pe
ste trei zile, în urma unei alter
caţii avute cu nevestica lui, aşa
de bine le-a aranjat că a plecat
înapoi pe frontul francez, obla
jit la etp.
O doamnă, al cărui bărbat la
clasificarea recruţilor a declarat
că susţine pe neavsta lui, este în
trebat do oficiantul care înregis
tra deelaraţiunile: Doamnă, vă
ajută eeva bărbatul d-tWfc
O altă paM, Telegramele
mai 'proaspete ne aduc ştirea des
pre o altă ipace, care s'a semnat
între Finlanda şi Germania în
ziua
4e 7
Rănit de două ori. John L.
lîrav din comitatul Pul a sky, sta
tul Kentuky. a fost rănit de două
ori de cînd a plecat pe frontul
francez. Ştirea vine dela mem
brii familiei sale, cărora^ le-a
scris.
Anglia opreşte folosirea griu
lui pentru fabricarea berii.
Sir Gilbert Parker a anunţat în
dieta engleză, în numele minis
trului pentru hrană, că de aci în
colo opreşte fabricarea berii din
grîu eurat.
Regele Ferdinand ramîne.
Telogramelo mai noi din Ro
mînia şi respective referitoare la
soarta Romîniei, vestesc că în fi
ne, după multă dezbatere, Regele
Ferdinand al Romîniei va putea
domni şi p& mai departe ca rege
romîn.
Comandantul unui submarin u
cide pe un căpitan. După cum
spune 0 telegramă sositf» din PCp
zance, comandantul unui subma
rin englez a «poruncit ca să^fic u
cis un căpitan de pe un vaipor
pentru pescuit. Sîrmanul căpitan
era rănit. A fost ucis pentru că
nu a" voit să-şi părăsească vasul.
50,000 vagoane. După ştiri
le ce sosesc dela Washington, mi
nistrul trenurilor, Mr. W. A. Mc
Adoo, are să dea cît de curînd o
comandă pentru fabricarca a 50,
000 vagoane de
O lege nmă **oTrgresnt da
telor Unite a votat Joia trecută
o nouă lege care dictează o pe
deapsă de 30 ani robie şi 10,000
dolari pedeapsă în bani, pentru
inamicii străini, cari ar îndrăzni
să di«lruK^ materialele răz
boi.- 3"
Un foe a ruinat un sanatoriu.
Sanatoriul Markelton, din apro
piere îfirtt
y
'f"
V-
»£IIIlfll«
nu de mult de guvernul Statelor
U^ite pentru folosinţa pentru
soldaţii reeonvalescenţi, fost
ruinat de un foc.
Nepotul lui Kaiser. «lob an
Wilhelm von Lowenell "Rranden
berg-Holienzolem, Detroit.
Mich, a recunoscut că dînsul este
un nepot de al lui Kaiser. La au
zul acestora populaţia i-a tras
bătaie numărul unu ţi după aceea
a fost arestat de autorităţile oră
şeneşti, cari l-aii pus sub un bond
de 1,000 dolari, pentru ca allfi
data să se înveţe a respecta legi
le
ţării.
s
u
„Pînă acum numai la scuturat
prin casă acum mă ocup cu ci
să-1 învăţ cum să spală şi vase
le/' respunse doamna zîmbind.
&e «iee «ă Kaiser-uî pînă acum
a j\icat după cum i-a cîntat Aghi
uţă din cimipoiu şi de la toamnă
încolo va fi silit să joace după
cum vor cînta Heruvimii din
harpe, căci altfel a lui Aghiuţă
o să rămîie.
INFORMATIUNI
O grevă mare. O grevă ma
rc este aranjată de Jemna*ii deJa
construcţia de vapoară din Hog
Island. 3,000 muncitori au întrat
în grevă. Toate acestea pentru
că s'au făcut încercări de a le re
duce plata.
Alţi 600 muncitori în grevă.
Şase sute muncii ori la \fabriea
de muniţiuni din St. Louis, Mo.
firmei Wagner Electric Co. carr
fabrică lucrează la eomănzi
ale guvernului, s'au pus în grevă
Conducătorii Uniunii, susţin ef
ui cel mai scurt timp vor întră
în grevă 5.000 muncitori din a
cel oraş. Dînşii eer 'ziua de lucn:
de 8 ore, urcare de plăţi cu K
la sută, recunoaşterea Uniunii
lor şi plata de o oră şi jumătate
pentru fiecare oră suplementară
Un tiner de mare speranţă.
Tinerul Francis Kwitkowski, de
20 ani, de pe west a .'Io-a stradf
din ('le vel and, Ohio a. fost, deţi
nut sub un bond de .^25,000 do
lari pentru curtea cu juraţi. Cri
ma dînsul ui să zice că ar fi cinci
învinuiri cu furturi*,
Ultimul dolar. Ouweppe Po
llitto, condamnat la moarte pe
scaunul electric în 'Cireonsburg
Pa. a înaintat un dolar, ultinur
dolar, ced avwi. la sine, p^utri
„Ortacea Roşie Americană''.
SPORIREA PRODUCŢIE!
INDUSTRIALĂ CERUTĂ
DE RĂZBOI.
Xte: Onor. W. G. McADOO,
ministrul de finan'ţe.
Economic în consumarea tutu
ror lucrurilor trebuincioase naţ
unei pentru răxboi acestea
sunt cerinţele fundamentale ah
programului nostru de răsboi, şi
dacă vrem să punem toată pute
rea noastră la spatele soldaţilor
îîr Frîi^Tţă *Trtnmîi -poporul
American trebue să înţeleagă a
ceste cerinţa.
Trebue să lucram şi să cruţăm
mai mult ca ori cînd. Trebue să
sporim producţia şi să micşorăm
consumarea în interiorul ţării
tuturor produselor necesare,
vederea că vom avea de trimes
mari cantităţi de materiale de
răsboi aliaţilor cari luptă umăr
la umăr cu noi. Dacă poporul se
mai reţine, de la cheltueli, va pu
tea economisi mai mulţi bani
împrumutînd gu.vernul şi în acc
laşi-~timp îşi va ttftri veniturile
lui însuşi.
„Afaceri ca de obiceiu" greşală.
Reajustările economice cerute
prin transformarea unei nearma
te şi pacinice naţiuni într'o for
midabilă forţă de răsboi, a cau
zat perderi şi greutăţi eari nu
s'au putut înlătura prin nici urr
mijloc. In timp de răsboi, aceste
lucruri nu pot fi înlăturate mai
mult ca 'sacrificiile de stinge, da
că este ca drepturile naţiunilor
să fie căutate şi asigurate pen
tru viitor, şi să se facă lumei o
pace dreapta.
Noi trebue să întimpinăm ace
ste încercări cu filosofie, hotărî
re şi judecată rece. Trebue să ve
dem în ele nu numai inspiraţia ci
chemarea la sforţarea supremă.
C,înd aceste neajunsuri au să fie
completate, se va dovedi că tot
geniul şi energia naţiunei care a
fost luată de la lucrările neaju
tătoare răs-boiului, va fi cerută în
întreprinderile şi activităţile aju
tătoare .războiului, şi că tbunul
trai şi prosiperitate ţării în între
gime nu va fi mifeşorată.
„Afacere ca de obiceiu" a
ceste cuvinte, fără îndoială, nu
pot fi adoptate ca principiul că
lăuzitor în timp de răsboi. Acea
sta este o teorie în întregime
greşită şi ar trebui să mi găseas
ca loc de discuţie sau acceptarea
simţitorului şi patrioticului po
por American. Afacerile trebu
esc reajustate după funcţiunea
răsboiului dus de naţiuni.
Ceea ce e de cea mai mare im
portanţă in reajustarea care tre
bue să ia loc, este că poporul no
stru trebue să fie impresionat cu
necesitateta economiei în consu
marea şi întrebuinţarea articoli
lor de îmbrăcăminte şi hrană, şi
a tuturor celor lalte lucruri cari
constitue un canal ai proviziilor,
materialelor şi resnrseor ţării. E
o crimă a risipi !n aceste
tîirpiîif At^j-
jir» «rf ni*, fa it în
I IIIII
itare să observ, poporul Ameri
can nu este destul de 'pătruns de
rebuinţcle He economie şi cruţa
•e ce se eer în aceste timpuri cu
idevărat serioase, nu numai în
siaţa poporului American, dar
jii în aceea a naţiunilor din lu
me.
Poporul trebue să economisească.
iPînă în present, a fost o a
oroape prea mică abţinere de la
lux, plăceri, comfrtrt. şi conveni
enţe din partea majorităţii cetă
ţenilor. Mulţi dintre ei tîrguesc
Lot
fe
ÎI
felul de mărfuri cu o liberta-
tot aşa de mare ca şi înainte
le intrarea Americei în răsboi.
\ceasta nu poate continua fără
i aduce jigniri serioase naţiunei
îoastre şi lumei întregi. Marile
operaţiuni financiare ale guver
nului nu pot fi duse înainte cu
succes fără ea poporul din State
'e Unite să economisească în fie
care direcţiune posibilă, crnţîn
hi-şi banii şi împrumutînd din
u 'guvernului cît se poate de
riult. Prin cruţarea banilor el
nai lasă la o (parte unele dintre
nlăcerile n^trebuincioase redu
»e cerinţele aprovizionărei gene
'ale cu hrană, îmbrăcăminte ori
vite materiale din ţară, lăsînd ast
'el atît cît trebue pentru armftte
e noastre şi armatele şi popula
ţia civilă ,a ţărilor care împreună
U^ noi luptă contra unui pericol
'omun.
Poporul, ,în «celaşi timp, îşi
ţporeşte prosperitatea materială
prin cruţări, şi ajută guvernul
*n mod direct prin împrumutarea
banilor necesari la cumpărarea
materialelor prin cari se poate
da o mai mare putere forţelor
îoastre de pe cîmpul de răsboi
:i aceasta însemnează scurtarea
im pul ui în care va veni victoria
irmatelor Americane.
Cea mai mare dificultate este
•tă faci poporul American să fie
pătruns de lecţia economiei. Pen
tru aceast-a se cere propagandă
întinsă şi sforţări mari. Avînd a
-easta în vedere, am găsit de cu
viinţă a cere congresului să ridi
*e $2,000,000,000 prin vinderea
le Mărci de -Cumpătare şi de
Cruţări de Răsboi. Trift and
War Savinv Stamps aşa ca
ooporul American să aibă opor
tunitatea, cît şi încurajarea di
rectă, să economisească şi să cru
e bani, atîta cît poate fiecare,
îh iar în micile «ame de ette 25
le cenţi.
De aceea noi am organizat
campanie de cruţări de răsboi pe
o scală întinsă, şi trebue ,să adu
leirt la cunoştinţa fiecărui băr
bat, femeie şi copil din ţară pri
vilegiul ce li-se oferă de a se
servi pe ei înşişi şi ţara lor prin
depunerea economiilor în păstra
rea guvernului Statelor Unite cu
cea mai sigură garanţie din lu
me. Guvernul va accepta aceste
cruţări şi dă pentru ele obliga
ţiuni directe în formă de Măre
de Cumpătare şi de Cruţări de
Rasboiii Thrift Stamps ană
War Saving jStamps.
I N V I A E
Domnul Tsailă şi Doamna Lu
firţiţia Rusan din comuna Tibru
comitatul Alba Iulia, au onoarea
a invita pe toate rudeniile, pe
toţi prietenii şi cunoscuţii ţl-lor
a lua parte l.a petrecerea care se
va da cu ocaziunea botezului fi
cei d-lor Mariţa, care se va ţinea
Sîmibătă seara în 16 Martie 1916
la orele 7 seara.
Naş al nouăi născute va fi
Domnul Traian-J8a.su din Alba
Iulia.
Muzica d-lui Eronim Verdea
din loc va distra onoratul public
cu cele mai frumoase arii de dans
şi cîntece naţionale
Masa va fi aranjată.cu diferite
mîneări gustoasa şi băuturi re
coritoare.
în speranţă că t-oţi prietenii si
cunoscuţii noştri ne vor cerce
ta cu această oeaziune, pînă la
revedere am rămas salutîndn-vă
şi aşteptindu-vă cu. braţele ^des
chise.
f&rinţii şi Naşul..
(No. 53—55).
I. I .i.'
A N U N
Parochia gr. or. rontîn& ,,Sf.
loan Botezătorul" din Erie, Pa.,
cu ziua de 1 Februarie 1918 des
chide concurs de preot, dprind
un preot cuviincios, avînd şi ac
tele preoţeşti în deplină regulă şi
sfinţit de către an Consktor din
patna veche. Tot odată facem cu
noscut, ci şi parochia noastră es
te în bună regulă, avînd i un ca
pital de 2.000.00 dolari, în frunte
cu un popor eonştienţios.
Plata va fi după învoire.
în numele paroehiei ,Mi* Ioaiţ
Botezătorul" din Srie, Pa., P. O.
Box 21:
Bebactian Ohirilă, preşedinte.
inapţi .ani** Eâoyetâr cur.
'5®^ 55VS6).
Ar
Ia.
*,
1
VV'1 v .* -. •, i
"1" V,'* -',
*j s I
CUMPARATI
DK TjA
Acţiuni cu
preţul de
Piflcari' bfirbat ori fomoio nro oenziimoa a invosta banii fiii îa
marea industrie, a cărei conducere este în mîna unor oameni apţi
şi energici. în această industrie ai norocul să-ţi măreşti profitul.
VA OFERĂ OPORTUNITATEA ea să cumpăraţi o parte din
capitalul ei (stock) în ori ee lună, de la 5 acţiuni în sus. Această
Companie este una din cele mai renumite, la earkeondueere are
un on\ inteligent şi cu experienţă. Deci aceste AVTOMOR1LE
vor fi unele din cele mai/bune şi viitorul va face ea să aveţi un
mare profit incontestabil.
O INSTITUŢIUNE PROGRESIVA.
Templar Motor Co. va deveni o instituţiune progresivă. Alt
tomobilele'vin direct din fabrică în producţie regulată. Templar
Motor ia sueees în timpul de faţă, a face un contract eu guvernul
pentru furnizarea de automobile în sumă de peste cîte-va milioa
ne Dolari. Afară de aceasta mai are ft mulţime de comenzi.
MARI PROFITURI VI SE OFERĂ ÎN ACŢIUNILE
LA AUTOMOBILE.
Tabela de mai jos va arăta cum $100.00 investaţi la o compa
nie eu succes cum a crescut. Templar-Motor este una care a în
ceput acuma şi va ajunge egal cu una din aceste.
$100.00 inventaţi in Ilitpp Motor Car Qo., a crescut to
$16f00.00 in timp de 8 ani
$100.00 investaţi in Chalmers Motor Co.r (t crescut la
$1,61:").00 in timp de 8 ani.
$100.00 investaţi in Grant Motor Car Co* a crescut la
$104.00 in timp de 2 luni.
$100.00 investaţi in Reo Mptor Car Co., a crescut la
$4,604.00 in timp fl^^jini.
$100.00 investaţi in Ford MotorCar Go* au crescut la
$250,000.00 în timp de 12 ani,
$100,00 investaţi in General Motor Co., au crescut la
$712.00 in timp de 7 ani.
$100 investaţi în Paige-Detroit Motor Co.t au crescut ta
$1,800.00 în timp de 8 ani.
$100.00 investaţi în Willys Overland Co., au crescut la
$1,462.00 în timp de 9 ani.
$100.0(1 investaţi în Chandler Motor Car O® a# cres
cut la $.1,300.00 în timp de .1 ani. (3-6)
VINDERE DIN STOCK CTJ $13.00 ACŢIUNE Al
Tăiaţi acest cupon şi trimiteţi-1 la noi.
TIJE TEMPLAR MOTOR CORPORATION
DOMNULE:
Alăturat găsiţi suma de $. pentru v.. a i u n i i n
stock de la Templar Motor Corporation. No. 11
Numele 1
A dresa Ocupaţia ..-
CEL MAI RENUMIT FABRICANT DE
STEAGURI SI ESARPE.
Daeă aveţi lipsă de ceva da felul acesta, ecrieţi-ne
ca să vă trimitem preţurile. (4—6)
J5f0380K0H0HC«0H038f0K0H0«C»OJ0H0H0H0H0B!0n08f0H0W0M0H0H0H0H
MUZICA BATRÎNULUI CASSIAN BARTH
Onor. Societăţi, Cluburi şi Parochii se pot adresa
cu toată încrederea acestei vechi muzici.
Muzica e compusă din 14 persoane şi te poate îm
părţi în două: o parte condusă de tatăl şi a doua de
fiul, care e tot atît de recunoscut.
Adresaţi-vă deci şi fiului şi tatălui pe adresa:
A S S I A N A
362 E. BOARDMAN
STR.,
YOUNGSTOWN, OHIO
IUN OFERT MINUNAT
DR. COWDRICK, celebrul specialist de razele Roentgen
oferă serviciile sale tuturor persoanelor bolnave, pentru ca toţi
Vcei cari au fost trataţi fără rezultat şi au spesat fără rost bani «gt
mulţi cu alţi medici, să se poată servi de acest ofert minunat.
NU PLĂTIPENTRU TRATAMENT FARA SUCCES f.
Oficiul, meu este prevăzut cu toate instrumentele neeesare şi
moderne pentru facerea unei examinări complecte a boalelor în- &
vechite. O singură vizită te va convinge. Nu aştepta pînă Doctorul
D-tale numai are ce face cu D-ta, ci yino îndată ţn pejgsoajaă. &
NOTITA SPECIALĂ,
Vreau să am încrederea D-tale întreagă. Vreau ca să vii să-mi
spui suferinţele D-tale în limba D-tale. Ţine seamă, eu nu sunt &
Doctor pe seama altora ci sunt specialist cu experienţe de ani de
zile în tratarea suferinţelor de seama celei a D-tale, de acelea dc
cari alţi medici s'au lăsat pierzîxTd toată nădejdea. Am o mul
ţime de maşini minunate pentru a cura ori ce boală. Examinarea
complectă, cuprinzînd vizitarea cu razele vor arăta lămurit
starea D-tale exactă. Pe cînd alţii numai ghiceau în jurul boalei
D-tale, Te învit ca să vii şi să te convingi văzînd cu ochii. Nu în
"tîrzia, ci vină îndată. Tot vei veni mai tîrziu, deci pentru ce n'ai
veni chiar acuma Pentru consultaţiune şi examinare nu ce-
rem nimica, dacă iei tratamentul nostru. (2-4-6) &
mrrffmr îii"iXWf .ifMMSMMNMSftCPi
v,
.•**
5
v*•
-rfâ
•'*.. -i
Vi»-
N
(3—6)
m,
Dumineoci numai de la 10 a. m. pînă la 1 p. m.
V
Y
V'
pînă la 8 p. m.
TT
.K
«t
&*'."4^ V
ş),

xml | txt