OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, March 12, 1918, Image 4

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-03-12/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for

26 AUGUST 1881.
Roman şi loan 1. Iîampu.
Akron, Ohio: Păr. Aurel Reu, I
lie Neagoe, Valerie Cutean şi
Teodor Marian.
Canton, Ohio: Kcv. Solomon Du
ma, Ilie Ştirbeţ, Victor $tir
(beţ şi iNicolae Savu.
Cleveland, Ohio: Rev. T. Roşea,
Andrei Cheţia, Nicolae Qpin
ear şi Avram Besoi.
Detroit, Mich.: Rev. Cornel Fol
tuţiu, Rev. M. Balea, loan
St. Paul, Minn.: Rev. Irimie Dc
lea. Pavel Imbrone şi Stefan
fîtoica.
Terre Haute, Ind,: Nicolae Bîr
san.
Warren, Ohio: Nicolae Raţiu, A
vrarn Josa şi Ceorgc Gura.
Woonsocket, R. J.: Rev. Florian
Rev. R. B. Doctor,
Pet lumăneaţ.
Columbus, Ohio Rev. Pavel
Crăciun, loan TSoba, INicolae
CLEVELAND, OHIO, MABŢI, 12 MARTIE 1918.
Ruja, bucătăreasă, Maria I. Le
luţ.
11
ara la mp
ic Spăriosu, d-nul Nico
lae I. Leluţ.
ONo: 54—56).
ii in i. I* i i
I N V I A E
264 E. Front, Youngstown, O.
BELL PHONE: MAIN 7419.
1
JOHN K. TRESSEL, M. D.
505 E. Market St., cor. S. Freedom
ALLIANCE, OHIO. (1)
Telefon: Bell 1306.
DETROIT, MICHIGAN
Telefon: Bridge 5548,. •...
Phone: 579-L-3.
REV. IULIU HOLDER
preot gr. or. romîn
P. O. B. 402, Gary, Ind.
REV. AUREL REU
preot gr. or.
95 STEINER AVE, AKRON, O.
Telefon: Bell 5659.
REV. ALEX. ŞERBAN
23 W,.Oakland Str., S har
cm, P&.
vv Bell Phone: 1715.
fi-^5)
Reşedinţa: Stark Hotel, Room 21
Phones: Stark 531 Bell 424-R.
ALLIANCE, O.
REV. SIMEON MIHALŢIAJT
preot gr. or. romîn
3614 Elm St., Indiana Harbor, Ind
Telefoane: Main 565 New 65$,
Dr. I. P. FRANZ
BâO West Washiiigton Str.
INDIANAPOjlS, IND.
Old Phone: Main 2908.
OOOOOCXXXXXXXDOOOOOOOOOOOOO

S't'»»
V
fe'
PAGINA 4„
y
?..
I t» a:, .,
V" V
i- STv
i
l'r A tel
'V&v''
V v »x
*î.
Ar*
JT
DIN CARNETUL UNUI
PERSECUTAT DE
SOARTA.
De: BABAC.
(Urmare).
Ieri după masă a venit Elena
la noi. Marioara a primit-o foar
te bine, s'a îmbraţoşat ca ea şi
s'au sărutat de mai multe ori. A
luat-o ide mijloc şi au şezut ală
turi pe 'canapeaua cea mare în
faţa căreia era o oglindă mare
vcneţiană, în care îşi vedeau tot
corpul.
„De ce ii ai venit cu d. Frun
zescu?" întrebă Marioara. „Mai
făcea o vizită lui Hristache. A
laltăieri am chemat pe doctorul
iŞtefănescu şi mi-a spus că Hris
tache suferă de lipsa de sînge şi
tot •dieta acea a prescris-o pe ca
re a dat-o şi d. Frunzescu."
„Da?!" întrebă Elena cu mi
rare.
..Da, soro şi i-am spus că 1-a
vizitat şi d-nul Frunzescu şi 1-a
lăudat foarte mult."
„Da?!"
„Da, zicea că e un doctor cu
reputaţie Ibună."
„Da, nu zic că im este. dar re
putaţia lui în cea mai mare ipar
te mi-se datoreşte mie. Eu l-am
introdu»."
„Asta* o cred, şi era şi firesc
cu o familie
aşa
Ascultă Marioară! Uite. îţ"
spun ca surorei mele eu am
fire foarte ciudată şi o eoncepţi
une cu totul alta de a ta cu pri
vire la bărbat. Mie nu-mi plae
sa desmerfl bărbatul, şi crcdinţf
mea este că cu cît te porţi mai re
ce
şi mai aspru cu un bărbat, ci
a tit îl aduci mai lesne la picioa
rele tale.
„încă nu sunt sigură că Costicf
mă iubeşte aşa cum zici. Tu eşt
prima prietenă care îmi destăi
uneşti acest lucru, dar se fiu si
gură, uite îţi spun drept, ea
mai mult i-aşi amărî zilele, pîn"
l-aşi face să vse tîrască la «picioa
role mele.''
„De ee? Dragă."'
„Lite aşa, ca «e ştie de fric*
mea, să-l văd eă tremură cînd îi
DAMA CU CAMELII.
ROMAN
De: Al. Dumas-FiuL
(Urmare).
u ajutorul acestei fabule, pe ca
re d-na Duvcrnoy o povestea pretu
tindeni ca să-şi scuzeze afacerile
proaste, ca scoase o mic de franci
dela Armând, care deşi nu o cre
dea, totuşi voia să pară ca crede,
atît respect avea pentru tot ce fu
«eee în apropierea amantei sale.
Apoi ne duserăm la Iulia Du
part. Ea ne povesti tristele eveni
ttente la cari fusese martoră, şi
vărsă lacrămi sincere la amintirea
prietenei sale.
Tnsfîrşit ne duserăm la mormîn
llkl Margaretei.
li mai rămase lui Armând o sin
gtira datorie de împlinit: să se du
flă la tatăl său. Ţinu să-l însoţesc.
Sosirăm la C... unde văzurăm
pe d. Duval aşa cum mi-1 închipui
sem după portretul făcut de fiul
«Iu: îunalt, demn, binevoitof.
Primi pc Armând cu lacrămi de
fericire şi îmi strîrise prieteneşte
mpa. Observai că e stăpîijit de dra
goste pentru copiii lui.
Fata, numită Blanşa, avea ««ea
j{BUs^aretiţă a oehilor şi a privirii
zie
de întinsa şi in
fluentă."
„iCîii'd l-am luat era o sărăci*
soro. Trei săptămhii n'a veni'
un client se deschiză uşa. Şi a
cum a ajuns vestit, dar numa"
mie •să-mi mulţumească."
„Eu cred că el recunoaşte Le
nuţo."
„Da. recunoaşte: Mocofanul s'
ştie oe-i recunoştinţa!"
„Ascultă Lenuţo, eu n'am
ce-i pune parte, dar pe cît an
auzit de la el ţine mult la tine
la familia ta. într'o zi nu şti'
cum a venit vorba şi zicea cv
toată poziţia lui se datoreşte nu
mai ţie.'4
„Ti-a zis el vorba aia
„Da dragă. Şi cînd te apuc?
durerea de cap şi venea să-ţi a
ducă apă. era alb ca varul şi zi
cea că tare ie tcauia să nu
piardă/4:
„lltn! Mişelul! £}i mie uu-m
spune nici odată aşa ceva."
„Prea te porţi aspru cu el. dra
gă."
„Da ee vrei, să-l las su wi-V
tirce în cap
„Atunci cum vrei sa-fi xleschi
ză inima faţă de tine? Tu să-l ci
căleşti şi săi batjocoreşti şi e1
să-ţi spună că te iubeşte?"
ceva, şi să-mi cază în ge
nunchi şi să ceară iertare cînd
m'o vedea supărată. Numai a
tunci aşi îi mulţumită. Bărbatul
•treblie se fie sclavul femeii. S'o
adoreze, să i-se închine fi se aibă
temere de ea."
„Despre asta ai dreptate, şi că
te iubeşte iarăşi ipoţi fi sigură,
îţi pot garanta."
„De, nu ştiu. Ku cred câ numai
averea mea 51 leagă de mine şi
clientela numeroasă a familiei şi
a prietenilor mei."
Te înşeli. De altfel,ar fi lesne
se te convingi despre iubirea
lui."
„Cum? în ce fel?"
„Să-i întinzi o cursă amoroa
să!"
„Idea e minunată, dar unde
găsesc persoana? Nu cred ca se
fie aşa decăzut încă ca să fie a
tras de o femeie perdută cu care
m'aş putea servi cu uşurinţă/'
„Desigur că nu. Ar trebui s
cauţi vre-una din (prietenele ta
le intime."
„N'am nici una în care iş am
încredere. Trabuc una dibace şi
tot odată şi frumoasă. Tu ai fi
minunată dacă ai voi să-mi faci
seriviciul ăsta."
„"Ma găseşti destul de dibace
„Nu numai dibace, dar şi fru
moasă. N'ai văzut ce-a scris Bu
ciumul de tine?"
„Cea scris?" N'am văzut.
„Că eşti de o frumuseţe răpi
toare. Dacă vii pe la mine îţi a
răt jurnalul. Numai tu ai putea
să-i întinzi cursa şi dacă nu vei
reuşi, atunci sunt sigură eă mă
iubeşte."
„Ascultă Eleno, pentru altă
n'aş face, dar pentru tine fac to
tul. De "la prima vedere mi-ai plă
cut, mi-ai fost simpatică şi mai
captivat, mai cu seamă că pînă la
un punct ne (potrivim şi la idei."
„La cari?"
„Cu privire la bărbat ca «ă ştie
de frică."
„Atunci de ec te porţi faţă de
bărbatul tău cu atîta blînde ţă
„Pentru că l-am făcut să se tî
reaseă la picioarele mele."
„Cum (prin ce mijloace
„Prin forţă, dragă. Prin forţa
muşchilor. ]\Iă joc cu el ca eu un
copil."
„Da dragă, dar 'bărbatul tău e
ca şi un copil pe lîngă tine."
„Se fie şi de şapte paloe în
frute. Cînd aşi pune rnîna pe el
l-aşi face se ţipe ca din gura şar
pelui."
„De, dacă n'am şi eu puterea
ta! Ce ee fac. Trebue să-l supun
prin diplomaţie." y
,^Şi cu atit se te ţii mai mîndră.
Mai cu seamă cu un bărbat ca d.
t1 runzcscUj \oinic şi malt ca un
brad."
Tocmai. 8e v#*i tin îeu că se
gudură şi tremură înaintea unui
mei. Cită plăcere şi satisfacţie!
Va să zică te invoieşti?"
„Da dragă. Ţi-ani spus că
pentru ti ic fac totul.4'
,.Şi cum ai de gînd să-i întinzi
cursa
„l ite. dr. Ştefănescu a z'm că
el nn poate se vină se viziteze pe
Hristache. O să-l tocmesc medie
de casă, cu anul şi mă prind că
peste o lună, sau cel mult două.
ori cade în cursă, ori avem
dovada că ţine la tine şi te iu
beşte."
„Cînd o fi se dau lovitura cea
mare am să te vestesc din vreme
şi ai să vii fără se ştie el. Ai se
fii martora necredinţei sau a cre
dinţii lui. Aşa-i că-i bun planul?"
şi acea seninătate a gurei, care pro
bează ca sufletul nu înţelege decît
cugetări sfinte şi buzele nu spun
deeît cuvinte pioase. Surîdea la în
toarcerea fratelui său, fără să ştie
că departe de ea, o curtezană îi sa
cri fiease fericirea numai la invoca
rea numelui ei.
Am rămas cîtva timp in această
faihîiie ocupată de cel adus de con
valescenţa inimei sale.
Ma întorsei la Paris unde scrisei
această istorisire după cum îmi fu
sese povestită. Eâ nu are decît un
merit, care poate îi va fi tăgăduit,
acela că e adevărată.
Din această povestire nu trag'con
cluzia că toate fetele ca Margareta
sunt în stare să facă ce a făcut dîn
sa: departe de mine acest gînd dar
am aflat că una din ele iubise în
viaţă serios, că suferise şi murise
din cauza iubirei sale. Am povestit
cititorului ee am aflat. Era o dato
rie.
Nu sunt apostolul viţiului, dar
mă voiu face ecoul unei nenorociri
nobile, pretutindeni, unde voiu af
lao.
Istoria Margaretei e o excepţie,
o repet «aci dacă ar fi fost o ge
neralitate, ii'ar fi meritat să-mi
cUu osteneala ua o scriu.
SFIKŞrf.
!0m
„^linunat. drajiă."'
„Atunci se ştii că mîino seară
vă fac o vizită. Am se viu cu
Hristache, şi o să-l angajez, şi
încet, încet, ca se nu simţă, am
să-i întind cursa."
„Bine dragă, se ştii că te aş
tept. Da, şi v'oia iua masa cu
toţii. Ai auzit?"
„Da idragă. Dar uite, ciţ vorba
am şi uitat să te tratez."
„Mulţumesc, nu iau nimic."
„O dulceaţă măcar."
„'Se nu te refuz. Dar frumoasă
mobilă ţi-ai cumpărat şi toato
aranjate cu gust. Cît te costă
„Unsprezece mii de lei, dragă."
„Ce de bani! Dar caii şi tră
sura f'
„Caii trei mii şi cu trăsurile şi
hamurile, fără cîţiva Ici se urcă
la cinci mii."
„Ai mai multe trăsuri?"
•„Două. Un cupeu şi una des
chisă. La primă vară am să iau
un cal mic şi o gabrioletă uşurică,
mai mult pentru piaţă.
„O groază de bani! Cîte servi
toare ai?"
„O 'bucătăreasă, o fată în casă
şi vizitiul. Pentru noi doi, ne a
junge."
„De sigur. Eu ani numai una.
E şi la bucătărie şi mai ajută şi
în casă. De-oeamdată mi-ajunge.
Mai ajută şi băiatul din oficiu,
la cîte ceva. El serveşte la masă
şi îl trimit cînd am nevoie unde
va. Se vedem cum o se iasă cu
Costieă. Dacă va eşi afacerea bi
ne, apoi mai angajez o servitoa
re."
Cînd se plece veni şi prin salo
naş, unde citeam ipc un ziar şi
după ce admiră şi mobilele din el,
se îmbrăţoşă şi se sărută cu Ma
rioara şi plecă, repetînd invitarea
să mergem mîine seară se luăm
masa cu toţii.
După cum a promis Marioara.
azi am fost la masă la dr. Frun
zescu. Am plecat mai de vreme
de am făcut o plimbare cu tră
sura priu oraş. De data asta nu
se mai uita lumea aşa de curioa
să la noi. Pentru prima dată oînd
am eşit afară, Marioara s'a pur
tat faţă de mine tot aşa tic seri
oasă şi reservată ca acasă.
Cît am stat la Frunzescu îa
masă şi 'de conversaţie, n'a zim
bit nici odată la mine şi numai
de două ori mi-a vorbit, şi, atunci
foarte rece.
Elena numai tăcea, lăudînd ca
ii noştri. Zicea că dacă vor mer
ge afacerile mai binişor şi Frun
zescu: va căpăta clientelă iftai
bună, de primăvară au se cumpe
ce şi ei o pereche de cai.
Cu Frunzescu se purta tot
mojiceşte şi i-a zis de cîţova oi i
că-i idiot şi nătăfleţ, şi Frunasets
cu zimbea.
Oînd veni vorba de cumpăratul
cailor Frunzescu zise:
„De, Lenuţo. dacă mă ascultai
pînă acum aveam cai şi trăsură,
fără se mă ating de banii tăi, dar
aşa ce cîştig dc-abia mi-ajunge
de cheltuială."
„Da, tu ai voit să faci iarma
roc în casele mele. Eu nu te o
presc să nu-ţi vezi de meserie,
dar nu cu toate bulendrele. Cau
tă şi tu clientelă mai serioasă,
cinci şase care fac cît o sută ţii
cu care îţi faci fală."
„Dar d. fjjerbănescu n'a fost un
client destul de serios? Puteam
să am cel puţin o mie de âei e
nual de la dînsul."
,.Eu n'am nimic cu el, dar'pc
Sofiţa n'am ochi s'o văd. 1$ o
svăpăiată şi o stricată."
„Atunci de ce vorbeşti eu ea."
„Asta mă priveşte. N'am să-ţi
dau cont ţie. Eu dacă aş şti că-i
o femeie cum se cade, xi'aşi a
vea nimic de obiectat."
„în urma ei nu s'a auzit nimic.
Eu văd că-i stimată «le toţi şi îşi
iubeşte bărbatul."
„De unde ştii? Nu cum** iii
încercat şi nu ţi-a succes?''
„De ce vorbeşti aşa Lenuţo?"
„Lasă că te ştiu eu ee ,poamă
eşti. Uite, ifaţă de Marioara n'am
secrete. Eu sirwt sigură că de aia
ai voit să te angajeze ^erbănescu
ca să fii mai aproape do nevas
tă-sa."
„Bine Lenuţo, ^ftr una
ca asta, ca un (bărbat se angajeze
un medic pe care l-ar bănui că îi
iubeşte nevasta?"
„De sigur că n«t n$ar Şer^ănc-
seu e un dobitoe'ţi fost 'pus la
cale de ea."
,Să mă ierţi. Eu »îci u'o vă
zusem pe ea cînd a voi-t, să mă
angajeze. Tu mi-ai vorbit de ea
şi ştii bine că înainte de a pleca
la băi, mi-ai recomandat-o cînd
venise la tine să te invite la o
partidă de cărţi."
„Atunci poate că mă refuzi şi
pe mine," zise Harioara, ,^i eu
am venit cu gîndul să-l angajez
d. Frunzescu cu anul."
,»Cu tine e altceva. Ţi-am spus
w
5 V
A K I A
oă te am ca pe o soră. JŞi aip
văzut că eşti 6 femeie serioasă."
„Va vsă zică consimţi
,.Cu toată plăcerea."
„Dar d-tră, d-le Frunzescu ee
ziceţi?"
„Eu ce se tleî N'am nijjiic de'
zis. Dacă Lenuţa uu se opliae pri
mesc cu plăcere."
„Doar ai auzit^ n'ai fost surd,
cînd am zis că cdnsimt!" zise Le
nuţo înţepată.
„Numai să nu-ţi întorci vorba
ca cu d. Moseovicî."
„Lasă că pe Marioara n'o com
par cu piţichina aia a lui, care a
vinturat o lume întreagă."
„Atunci suntem înţeleşi" zise
Marioara. Aşi dori să-mi fixaţi o
norarul."
„La bună voinţă, doamnă^'
„Ce aţi zice de o mie două sute
de lei anual?"
„Că aşi fi pe deplin mulţumit."
„Vezi, care ţi-a oferit o mie
două sute de lei? 'Şerbănescn pen
tru el, nevastă, soacră, trei copii
şi patru servitori, ţi-a oferit nu
mai o mie, şi Moseovici, cu opt
în casă numai opt sute de lei.
După asta se cunoaşte omul."
„Voiţi onorarul înainte, lunar
sau la sfîrşitul anului întrebă
Marioara?"
..Cum ai plăcere dragă, cum ai
plăcere," zise Elena.
„Atunci ştiţi ce? Uite acum şa
se sute pe şase luni şi peste şase
luni şi restul. Dacă însă vă tre
bue vă pot da mîine şi restul. A
cum n'am mai mult la mine, şi
scoase şase imrtii de cîte-o^sută
şi le întinhe lui Frunzescu. Dîn
sul le luă, mulţumi şi le dete E
lenei. care le puse kftr'ua- «erin,
zicînd:
„De astea nu moating. E rata
primă pentru cai."
„Dacă s'ar angaja şi la iŞer
banescu ar lua şi de acolo cinci
sute şi poate şi mia şi s'ar mari
rata," zise Marioara rîzînd. Dar
să mă scuzi Lenuţo, că am îndrăz
nit să mă amestec în afacerile
tale."
„De la tine primesc sfaturi, şi
cît ar fi pentru Sofiţa, treacă,
meargă, dacă vrea poate să se
angajeze şi mîine, dar de jidoaf
ca aia nu vreau să aud. 8i-ae
strica şi. reputaţia soro. Ce crezi!
Nici un medic care se respectă
numai întră în casa lor."
„Cu ŞerbănQşcu m'am întâlnit
şi astăzi şi mi-a amintit-din nou»!
ziso Frunzescu.
„fi de ce nu mi-ai srpusf"
„La ce, să-mi aprind din nou
paie pe cap
„$i ce i-ai spus
„N'am putut isă-1 «foa dc-a
dreptul. I-am zis să-mi dea voie
să mai mă gindesc."
„Bine-ai făcut. Mîine du-te pe
la el şi angajează-te."
„Bine dragă."
„Ce poziţie are .Şerbăneşeuî"
întrebă Marioara.
„Stă bine. Arc mai multe pro
prietăţi şi e un om foarte seri
ns,' respunse Elena.
„Dar d-na Şerbăneacu ce fel
d# femeie -este?"
„îţi seamănă grozav. La trup
sunteţi de o făptură, dar la faţă
e mai trecută şi are cîteva pică
ţele de pistrui. De, ca o femeie
cu trei copii. De altfel e foarte
amabilă. Se ştii că te recomand.
0 să viu cu ea Intr'o ai să-ţi fa
cem o vizită."
„Se vii dragă, cu plăcere. Aşi
voi să-mi fac cîteva cunoştinţe
mai bune, mai cu seamă că d-nu
Kerbănescu e proprietar, mi-ar fi
de folos."
„O, dragă, cît desrpre cunoştin
ţe se n'ai nici o grije. Am se te
recomand la toate (prietenele me
le, chiar şi în familie."
„îţi mulţumesc dragă. îţi voi fi
recunoscătoare."
Mai vorbiră despre ^pregătirile
de iarnă, zarzavaturi şi compo
turi. Marioara zise că vrea să fa
eă şi cîteva borcane de conserve.
Mai zăboveam, dar Marioara
zicea că trebue să mă culc de
vreme şi luîndu-ne bună seara,
ara plecat, a'postoleşte, ca se mai
facem o plimbare, în mirarea E
lenei că mergem atîta drum pe
jos, cînd avem trăsură cu cai.
Pe drum Marioara îmi zise:
„Am prins-o în cursă şi n'are
să-mi scape. O se pomenească ea
de mine."
„Bine Marioară, par'că «'«, îm
prietenit eu tine şi te iubeşte."
„Eşti copil ancă Hristachc! Ui
te mă prind cu tine că acum mă
ocăreşte şi mă batjocoreşte faţă
de Frunzescu. E o cotră diu cele
mai prefăcute."
(Va urma). ./
SPRE ŞTIJNŢJL
an n! snn «.
«îth m, 1B1K TOBK *.
,2
ti.
i
1
«r r*\ i
v
1\
-t
-V
TJ.
Tecşa.
i,/ 7 4-% '-v
V ,*
HAREA HAMFESTATE NA1I0
NALA DE LA VOUNGSTOWN.
(CONTINUARE DEJ PH PAGINA 1)
prin acest cuvînt al nostru se ros
tcsc nu numai cele 150,000 de llo
mîni Ortodoxi din Statele Unite, ci
şi Milioanele de fraţi rămaşi sub
stupînirea Ungurească, al căror
(/las a fost întotdeauna, şi este as
tăzi mai mult de cît ori cînd înăbu
şit de silnicii şi prigoane şi cu cari
împreună de veacuri întregi nc-am
străduit şi ne am jertfit pentru uni
rea întru Libertate cu Regatul Ro
mînesc.
Am făcţit şi iscălit acest lirism',
întărindn-l cu jurăm intui nostru,
în oraşul Youngstown din Statul
Ohio, astăzi în a Douăzeci şi patra
zi a lunci Februarie, Anul de la
Naşterea Domnului şi Mîntuitoru
lui nostru Una Mie Nouă Sute şi
Optsprezece, după socoteala Sfin
tei noastre Biserici a Răsăritului şi
al una sută patruzeci şi doilea an al
Independenţei Statelor Unite din
America de Nord.
Aşa să n\ ajute Dumnezeu acum
şi în ceasul morţii noastre, Amin.
(Data este trecută în stil vechiu.
N. B.)
Alliance Ohio: loan Pop, Iţsif
Rămneanţ,* Ociu, Iordan Cos
ma, Spirklon Gavrilă şi Geor
ge Băla.
Ellwood City, Pa.: Mihailă Cră
ciun. Zaharie Oprea şi Vas. M.
Luea.
Farrell,
Pa.:
Molocea, Dr. (1. A. Rotogiu şi
Costache Bella.
Youngstown, Ohio: Rev. loan
iPodea, Nenu Nonciu, Nicolae
Teeuşan şi Simion Lupşa.
(Urmarea desbaterilor foarte
interesante în No. de mîine).
CAPII PUTERILOR CENTRA
LE VOR ŢINE CONFERINŢA.
AMSTERDAM, 10 Martie.
Ziarele Anstro-Ungare anunţă că
după Paşti, suveranul Germani
ei, Austro-llngariei, Turciei şi
Bulgariei, vor ţine o conferinţă.
Se zice eă întîlnirea are să fie
la Con'stantinopol, luîndu-se în
consideraţie vîrsta Sultanului.
-o——
I N V I A E E
Domnul şi Doamna P. Ohima
din Newark, Ohio vă invită a lua
parte la petrecerea şi masa ce se
va aranja cu ocazia încreşitinărei
Fiului d-lor Cornel, Duminecă, 17
Martie 1918.
Petrecerea şi masase vă ţinea
în hala Proprie din 106 Jackson
Street, Newark, Ohio.
începutul la orele 1 p. m. Masa
la orele 5 p. m. şi va dUrâ pină
noaptea tîrziu.
Muzica naţională (din Colum
bus, Ohio va distra onoratul pu
blic asistent cu cele mai frumoase
arii de dans şi cîntece naţionale.
(Naşi sunt: Domnul şi Doamna
Zevcdeiu şi Ana Văcar dia New
Philadelphia, Ohio.
Ca prieteni, cunoscuţi şi con
săteni, nc-am bucura dacă v'am
putea saluta în mijlocul nostru,
şi pînă »tunci rămînem salutin-
71
v Pirinţli şi Naţii.
(.No. 54—55). v,%
v.
1
1
V
Andronic Rorţa, Florian Jf©
rariu şi loan Raşală.
Gary, Ind.: Rev. Iuliu. Holder,
•Uavrilă O. Gureju, Iaco-b G.
Popa şi Simion Crama.
Indiana Harbor, Ind.: Rev. Simi
on Mihălţean, loan OWma şi
Nicolae. Andrei.
Fort Wayne, Ind.: Nicblae I. Lîi
|)ădat. v
Chicago, IU.: Rev. Oetavian Mu
rii
şan, Petru Cucii şi Duşan
Nemeş şi Teodor Baba.
Martins Ferry, Ohio: jNictflae
iBoeriu, loan G. Radu şi Bu
cur Neagoş.
Nevark, Ohio: Pantelimon Chi
nui, Ceorgc iN. liascu şi loan
«,
ft
'jj»
fi
I N V I A E
Societatea romînă de ajutor şi
cultură „Leul" din iSalem, Ohio,
are onoarea a invita pe toate su
rorile Societăţi, Cluburi şi Paro
cliii, precum şi pe toţi fraţii Ro
mîni din loc şi jur a lua parte
la petrecerea împreunată cu
dans, care se va ţinea în ziua de
16 Martie 191®, în hala Societă
ţii „Leul" din 114 Depot Street,
începutul la orele 7 seara fix.
Preţul de intrare: Domnii 50
cenţi, Damele gratis.
Petrecerea va dura pînă ll 6
rele 12 din noapte.
R-enumita muzica romînească
din loc „Părăiana" dc sub con
ducerea d-lui Ironim Oana 'ta di
^tra onoratul public asistent cu
cele mai frumoaşe arii de dans
şi cîntece naţionale.
Bufetul va fi asortat cu cele
mai gustoase mezeluri şi «băuturi
recoritoare.
Supra solviri sc primesc cu ma
re mulţumită şi se vor cuita pe
cale ziaristică.
«în s]eranţă că glasul nostru
va fi ascultat de toate inimile
ronuneşti şi că onoratul public
din loc şi jur ne vor da tot con
cursul d-lor şi cu această ocazi
une, pînă la întîlnirc am rămas
cu distinsă dragoste frăţească:
W i .. -nr 1
W
1
Comitetuţ aranjator,
(ţfo. 54—55).
o
I N V I A E
.Raza Emigrantului Beşimbă
ceau pentru ajutor, invită pe
toţi consătenii şi VLştenii de jos
şi de sus şi pe toţi prietenii şi
Romînii adevăraţi, precum şi pe
toate onoratele Societăţi, Clu
buri şi iParocliii din loc şi jur a
lua parte la Marea Petrecere cu
dans, care se va aranja Dumine
că, 17 Martie 191.8, în hala So
cietăţii „R. Carpatina" din 130.'}
West 58-tli Str.
O A U C'L:
Cuvînt de deschidere din partea
preşedintelui aranjator Ilie Le
luţ.
La ridicarea cortinei eîntare
din partea d-lui Galatîon Streza,
ton transferat prin hârtie.
„Bilet de tramvaiu", piesă tea
trală într'un act.
E S O A N E E
Alexandru Mandragiu, de 30
ani, funcţionar, 4. Avram Dră-
gan*
Grigore Mărunţîan, 29 anî, au
tor, d-nul Ermolae Ţiarog.
Paulina Mandragiu, 18 ani, so
ţia funcţionarului, d-ra Elisave
ta Dragomir.
Kati, ani, servitoare, d*oa
Maria I. Leluţ.
,vPictorui fără
roie",
piesă
teatrală.
E S O A N E E
Murdărescu, pictor, d-nul loan
Lăpădat.
Porfir, ucenicul lai, d-aul A
vram Drăgan.
Marioara, cameristă, d-ra Eli
saveta Dragomir.
Un poliţist,, d-nul Nicolae V.
Stanislav.
După teatru se cîntţ o «întare
de către diletanţi: Romîni Tran
silvăneni de pe plaiurile Ameri
cei.
Venitul cura*t este destinat sus
numitului fond.
începutul petrecerci. la orele 2
p. m. şi va dura pină la orele 12
din noapte.
Muzica „Deşteaptă-te Romine"
de sub conducerea vestitului Si
mion Duca din Cleveland, Ohio
va distra onoratul public asis
tent cu cele mai frumoase arii
de dans şi cîtnece naţionale.
Preţul de intrare Domiui 50,
Damele 25 cenţi.
iSupra solviri »e primesc cu
mare mulţumită şi se vor cuita
pc calc ziaristică.
Bufetul va fi asortat cu tot
felul de mezeluri gustoase şi bă
uturi recoritoare.
Deci în speranţă că' toţi fraţii
Romîni din loc şi jur ne vor da
tot sprijinul d-lor. «posibil, parti
cipînd într'un număr cît sc poa
te dc mare la această petrecere,
pînă la revedere am rămas salu
tîndu-vă cu dragoste frăţească.
Comitetuli aranjator.
Domnul Isailă şi Doamn#
Îjh*
cr^ţia Rusan din comuna Tibru,
comitatul Alba Iulia, au onoarea
a invita pe toate rudeniile, pe
toţi prietenii şi cunoscuţii d-lor
a lua parte la petrecerea care se
va da eu ocaziunea botezului fir
cei d-lor Mariţa, care se va ţinea
Sinvbătă seara in 16 Martie
la orele 7 seara.
v
f* Naş al nouăi născute va fi
Domnul Traian Sasu din Alba
Iulia.
„v cf" r.
"t 7 w* îf
(Vi.flei* v -«rV
Muzica d-lui Eronim Verdea
din loc va distra onoratul public
cu cele mai frumoase arii de dans
şi cîntece naţionale.
Masa va fi aranjată cu diferite
mîneări gustoase şi' băuturi
re­
coritoare.
în speranţă că toţi prietenii şi
cunoscuţii noştri ne vor cerce
ta cu această ocaziune, pînă la
revedere am rămas salutîndu-vâ
şi aşteptîndu-vă «cu «braţele des
chise. v
Părinţii şi Naşul.
(No. 53—55).
A V I Z
Clubifl Romîn Cultural cu «se
diul pe East Side, Cleveland, O.,
va aranja o petrecere teatrală
pe ziua de 12 Maiu 1918. Deci
roagă peT această cale pe toate
onoratele Societăţi, Cluburi şi
Parochii a nu aranja alte pe-
treceri pe ziua sus numită.
Programul se va publica la
timpul său.
în numele Clubul^ .Bomîn
Cultural:
Nick Rişcuţa, secretar scripturist.
(No. 52—54).
E O E I N E A
Bărbier şi Reprezentant al diferi
telor ziare cu caracter romîneso.
Prima şi singura LIBRĂRIE a
devărat romînească în Youngstown
şi jur. Trimiteri de cărţi şi ziare
prizonierilor noştri din Italia, Ru
sia, Franţa şi Anglia. (1-3)
Adresaţi-vă cu toată încrederea.
Bell Phone: 235. O. 8. 2225.
ORELE DE OFICIU:
8-9 a. m. 1-3 p. m. 7--8 p. w».
REV. SOLOMON DUMA
Preot gr. or. Romla
lM7-7th Str., CANTON, 0.
MSV. CORNEL FOLTUŢIU
preot gr. or. romîn
396 E. Hancock Av., Iîngă biserică
REV.
TEOFIL
REV. ELIE POP
preot gr. or. romîn
St04 N. Blackford Str.
Indianapolis, Ind.
CĂRBUNI! CĂRBUNI!
Cei mai buni cărbuni cari Be
pot găsi de tot soiul, cu preţu
rile potrivite şi în apropierea
Românilor, se găsesc la
MINTER COAL and COKE C§
130 S. California Str.
s
Nick Paloşan, preşedinte.
POPOVIOI
Preot gr. cat.
Indianapolis, Ind. (1)
ocxxxxxxxxxxxxxxxxkxxxxxxx»
Dr. J. P. Ftanz
Medicul privat al Societăţilor
din Indianapolis, Ind.
Eu vindec sigur şi reped)!
cele mai învechite boale ea*
nervositate, Histerie, Scrofula,
dureri de ochi, gît, na», urechi,
stomac etc.
Tratament special pentru^
boale lumeşti.
Deosebită cunoştinţă1 în boa»*
lele de copii. Mulţi romîni a|t
fost vindecaţi de mine, întreb^"
ţii pe ei. (li
ORELE DE OFICIU:
De la 9 pînă la 11 a. m. De la
2 pînă la 4 p. m. Duminica
de la 9 a. m. pînă la 3 p, m.
4
si
A
$-

xml | txt