OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, March 13, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-03-13/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

Organ of the Rou­
manian Beneficial and Cultural
Societies of America.
VOL. XIII.- NO. 55.
THE ONLY ROUMANIAN DAILY IN UNITED STATES.
FULL *, V XD WIRE SERVICE
UNITED X^S ASSOCIATIONS.
PUBLISHED AND DISTRIBUTED UNDER PERMIT NO. 386, AUTHORIZED BY THE ACT OF OCTOBER 6, 1917, ON FILE AT THE POST OFFICE OF CLEVELAND, OHIO
BY THE ORDER OF THE PRESIDENT, A. S. BURLESON, POSTMASTER GENERAL.
ROUMANIAN DAILY NEWS
CLEVELAND, O., MERCURI13 MART. 1918
MAREA MANIFESTAŢIE NAŢIONALA
DE LA YOIINGST0WW, OHIO.
OVER 12,000 SUBSCRIBERS.

1
k
77ie~official
adtic
lie
engleze,
V
0
y,'
if
Organul Societăţilor Romîne de
Ajutor şi Cultură din Americ
ne storc lacrimi.
Sunt aşa de jalnice
mul nostru romîncsc.
Ori cît de jalnice ar
O altă ştire zice că tratatul de
pace cu Ucrania, a stîrnit indigna
rea printre legionarii Polonezi din
armata austriacă. Se zice că legiu
nile poloneze începuseră o revoluţie
serioasă.
Mai multe manifestaţii au avut
loc în oraşele din Galiţia, şi unul
dintre ziarele poloneze a fost sus
pendat.
GJIMEA SI MIL
Cumpătarea este o datorie, şi da
ci este astfel, apoi această datorie
n«i cade numai în sarcina vecinu
lui nostru. Tot astfel nu cade nu
mai în grija cetăţeanului. Prin ur
mare nu este o datorie individuală,
ci
o datorie a corporaţiunilor $i in
dividualilor.
Administraţia ar trebui să ia sea
jiia să vază ca nici un singur dolar,
ridicat pentru împrumutul Liber
tăţei, ori prin grele şi binevoitoare
taxări, să fie risipit în încercări
zadarnice. Societatea C'rucea Roşie
ar trebui să se îngrijească ca nici
an dolar contribuit de popor să nu
fie risipit
111
SUNTEM UMILIŢI?
Ştirile vin şi trec cil îttţ&iîa tot Ce este nou şi nestatornic. Ele ne
veşti „de acasă", despre soarta Romîniei. Ziarele mari engleze scriu
articole frumoase despre „ţara" noastră romînească. Şi cum vin ştirile,
prinde o jale adîncă, o urmă a dcsnădejdii să întipăreşte pe feţele
noastre, altă dată ni se ridică sîngelc în faţă şi pâlniile ni se prefac în
pumni. Alte ştiri, mai amănunţite, aprecieri de ale ziarelor şi revistelor
fi
destinate numai pentru oamenii mari, pentru
Si acum, după lacrimile vărsate, iubite cetitor, n« te lăsa umilit. Ri
âică-
ţi fruntea şi priveşte „oblu 'nainte". învaţă a crede în marele vii
tor al neamului nostru şi luptă mai departe, făcîndu-te dc aici, din de
părtare, vreduic de a fi numit fiu «1 acestei naţiune atîta de viteazăşi
atîta de greu încercată.
Simpatia Americanilor şi a lumii
REVOLTAREA TRUPELOR
POLONEZE.
WASHINGTON, 11 M*rtie.
O ştire oficială anunţă că Mercu
ri, se va ţine la Vi/Mia o conferin­
ţa
între eîţiva delegaţi germani şi
austro-ungari, cu scopul de a dis
cuta stabilirea rclaţiunilor oficiale
eu Ucrania, şi a face unele reguli
cu privire la importarea cerealelor.
extravaganţă. Boga­
tul trebue să vadă ca averea lui
să nu fie cheltuită numai pentru
plăcerile sale personale. De-aseme
nea şi muncitorul trebue să aibă
grije să facă şi el vre-un sacrificiu
pentru ţara lui. Astfel şi numai ast­
fel
vom eîştiga războiul.
U E I N
LONDRA, 12 Martie. Mare
şalul de osmp Haig a raportat
a-
tăzi că trupele australiene au fă
cut o raită succeasă in noaptea
trecută în est şi nord-est de Me
ssines, ucizînd un numSr de ger.
nani şi luînd mai mulţi prizoni
eri. Pagubele australienilor au
fbst neînsemnate.
In sud-est de Armentieree ţi
Sn est şi nord-est de Ypreg au
fost canonade de tunuri de am
•S bele părţi '/y- Tf':
suferinţele mari prin cari a trecut şi trece nes
di lisele,
ui
se pare că suferinţele mari sunt
sufletele
eari sunt în stare să le îndure.
Pe lîngă jalea unui surghiun, de data aceasta criticul militar ai
Soarelui ziar „Plain Dealer" ne stîrneştc boburile lacrimilor. Aceea ce
Serie dînsul, simţeşte întreg poporul american, iot» ce serie în numărul
de Duminica trecută al acelui ziar:
„Pentru Iiomînia nu putem avea altceva de cît simpatie. Nimeni din
Skit ele V nite nu poate învinovăţi naţiunea aceasta eroică pentru supu
nerea ci. Dînsa a luptat contra unor rele imense, pînă cînd s'a făcut
vădit înaintea lumii întregi că a lupta mai departe ori a sta în contra,
ar fi o curată sinucidere. Din Iaşi, capitala din decursul războiului a
Romîniei, a sosit aici cel mai jalnic strigăt din război. Acel strigăt des
perat nu cere ajutorul Statelor Unite şi nici chiar simpatia lor. El cere
ca Statele Unite să nu se supere şi să nu îşi facă gînduri greşite asupra
aliatei lor de odinioară, care a fost silită să facă pace pentru ca să se
scape de cea mai mizerabilă distruger Romînii nu trebue să se îngri
joreze cu privire la părerea Americci despre rostul Romîniei în război.
Aici nu poate fi vorba despre alta de cit despre cea mai sinceră simpa
tic şi cea mai adîncă admiraţie pentru, mica naţiune a cărei strălucit
patriotism a ţinut pe Prusiaci în loc şi a înfrînt duşmănia şi mai ob
raznică a Bolşevikiştilor. Pentru, poporul romîn şi pentru eroicul lui
rege Ilohenzollernuin, naţiunea americană nu are nici o cenzură în
neagra clipă a umilirii lor cînd sunt siliţi să primească înfrîngcrea. Cu
totul altul este sentimentul american faţă de laşii ruşi, a căror deşertare
de la cauza comună a libertăţii omeneşti, a făcut mincunjurabilă în
ngerca Romîniei."
naţiunilor marii,
îîitregi esteeu caimi
noastră.
I K V 1
MINISTRUL BAKER
IN PARIS.
'PARIS, 12 Martie. Newton
1). Haker, ministrul de război al
Statelor Unite, a sosit -în Franţa
pe un încrucişător care mergea
in urma unui convoiu de 10,000
soldaţi, dintră cari o parte erau
îmbarcaţi pe un fost vapor gtflr
man (confiscat-de Statele Unite).
Voiajul conform ştirilor
primite a fost înviorat în mi
jlocul oceanului prin un signal
de alarm, ee s'a dat ca dc exer
ciţiu mareînd că ar vedea un
submarin. Au fost puşca te multe
gloanţe de tun, piua cînd s'a des
coperit că periscopul nu era peri
«cop, ci o «prăjină lungă de brad,
care a rămas dela atare şalupă.
înainte 'de ee ar fi întrat va
porul în port ('Dumineca trecuta
dimineaţa) să primise pe încru
cişător o telegramă prin telegra
fia fără sîrmă, /prin care au fost
avizaţi că un submarin să răţo
ieşte în apropiere de port. Fran
cezii au trimis un mare convoi
de hydroplane şi alte dirigibile.
Baker a fost foarte mult impre
sionat. de exactitatea acestor mă
suri de preeauţiune.
După debarcare, ministcul de
război a reîntors vizitele oibici
nuite şefilor francezi militari şi
navali din localitate şi după o
preumblare de 40 minute prin
oraş, a luat un tren spre Paris.
irosit iîn Paris, acompaniat de
generalul I^ersliing, ministrul
Baker a făcut o mulţime de vizite
formale, iar ambasadorul Sharp
al Statelor Unite are să-1 intro
ducă Preşedintelui Poincare.
«Ministrul iBaker *a publicat o
-declaraţiunc «în care spunea in
tenţia dînsului d\ a vizita toate
liniile de comunieaţiune ale ar
matei, după care aipoi va conferă
CU
pentru ea să poată
sprijini cu mai multă sîiiguinţă
armatele americane şi aliate.
O N S I A O I
INDIANAPOLIS. INI)., 12
Martie Astăzi s'a început aici
judecarea a treisprezece Munt«
negrini învinuiţi de conspiraţie
pentru a Unpedeca preparaţiuni
le militare ce le face naţiunea
cbntra Germaniei.
ZIUA I-A.
înainte de a intra în amînunte
asupra discuţiunilor şi hotărîri
lor urmate după cuvîntarea pă
rintelui loan Podea ţinem se fa
cem constatarea următoare:
Dacă îndată după deschiderea
Sinodului s'ar fi citit întregul
Proces Verbal luat în conferinţa
preoţească de la 22 Februarie şi
«'ar fi exiplicat «pe larg din oficiu
toate punctele cari din pricina
teehnicalităţii şi a formei lite
rare sale necesitată de însemnă
tatea actului sevărşit pentru unii
nu erau destul de clare, s'ar fi
înlăturat, de la început, mai mul
te temeri şi discuţiuni, cari de
altfel au fost folositoare căci
prin ele s'a dovedit grija paro
chicnilor pe care o poartă pen
tru .soarta bisericilor lor, şi prin
cari s'au lămurit clar, limpede,
mai multe ipunete cari poate n'ar
fi fost destul de bine lămurite.
tPrin alipirea Bisericilor Romî
ne la Mitropolia Ungro-Vlacliiei,
cea dint.îi 11 Mitropolie Rotnină,
oare .înainte de înfiuţarea Mitro
poliei ort. «din Sibiiu a dat, Ar
dealului arehirei şi cpiscopi,
mulţi credeau că Bisericele Ro
mâne ort. din .Statele Unite vor
fi 'înstrăinate prin vînzări fic
tive sau iprin acte de danii Mitro
poliei din Bucureşti.
S'a lămurit în mod destul de
clar, că prin alipirea Bisericilor
Rom. Ort. la Mitropolia din Bu
cureşti
ele
devin o prapietate
naţională religioasă a Roniînilor
din Statele Unite pu.se sub juris
dicţiunca unei autorităţi superi
oare numită Episcopia Romînă
Ortodoxă din «Statele Unite a A
mericci
ide
Nord, supusă Sfintei
Mitropolii a Ungro-Vlahici cu se
diul în Bucureşti, Romînia, re
mînînd ea averea bisericelor se
fie administrată tot ca piuă a
cum Kle ipopor prin aleşii lui, sub
'Supravegliiarea Episcopului. Ele
nu se pol înstrăina sub nici un
chip de cit *111 interesul bine pri
ceput şi promovarea acelei bise
rici. de pildă, facerea unei bise
rici mai mare, la o 'poziţiune mai
bună ş. a. m.
d.
Cel «dîntiiu care a
cerut
lămu­
riri in această privinţă, înainte
de a se ceti punctul acela din
procesul verbal a fost. d. loan
Oosma, deputatul sinodal trimis
de parochia ort. «din Indiana Har
bor, şi după explicaţiunile cari
s'a dat pe larg şi pe cari le-am
resumat mai sus, iKsa precum *şi
toţi deputaţii
au remae ,pe
deplin
mulţumiţi.
Acela care a ridicat o chestie
de mare însemnătate a fost de
putatul sinodial din Chicago, da
că nu ne 'înşelăm d. Petru •('•ucu,
care a zis că parochia ort. romî
nă din Chicago este astfel înte
meiată că la cas cînd numărul
Romîuilor Klin Chicago ar deveni
aşa de mic că 1111 se va mai pu
tea susţinea biserica, 'averea ei
să se vîuză şi iprodusul să se do
neze unei comune de prin părţile
locului de unde sunt întemeieto
rii ei, şi a întrebat că odată bise
rica din Chicago trecută sub ju
risdicţinnea Episcopiei rouiînă
Ort. din Statele Unite se va mai
ţine seamă de hotărî rea acea.
Părintele T. Podea a respuns
câ se vor respecta toate hotărîri
le de acest soi, făcute înainte de
încorporarea «bisericilor la Epis
copia rom. ort. din Statele Unite.
Mulţi credeau că (înfiinţarea
AMERICA
Romanimea ortodoxa din Statele llnite se leapada
de Mitropolia din Sibiiu pangarita de trădătorul Man
gra si se alipeşte de Mitropolia romana din Bucureşti
unei Episcopii- în Statele Unite
va fi o nouă sarcină asupra paro
chiilor, deci asupra poporului, şi
nu s'a aşteiptat cetirea acelui
punet din Proeesiil Verbal. De
putatul Nieolae Boieriu din Mar
tins Ferry, Ohio, a interpelat în
cauză şi s'a dat o'scurtă lămuri
re, «după care în curînd a urmat
şi cetirea acelui punct care zice
apri at:
„Episcopia romînă Ortodoxă
din Statele Unite ale Americei
de iNord se va susţine din ace
leaşi isvoare din cari se .susţin
Episcopiile Ronilne din Romîni
a." Deci parochiile romînc
puporul din (Statele Unite nu
vor contribui cu nimic la susţi
nerea ei.
In jurul
Episcopiei s'a discutat
mai mult şi
s'a
ajuns la conclu­
zia că ipcntru butia ordine şi dis
ciplina ce trebue
se
fie între pre­
oţi şi «pentru .resolvarea deose
bitelor neînţelegeri între preoţi
'şi'
preoţi, şi
reni, şi vaza şi interesele ibiseri
cei, trebue neapărat o autoritate
superioară bisericească, care 1111
poate fi de cît o Episcopie, şi al
cărui sediu s'a liotărit se fie Cle
veland, Ohio.
•S'a făcut o interpelare eu pri
vire la preoţii suspendaţi şi s'a
ceit punctul respectiv din proce-,
sul verbal luat iu conferinţa pre^
oţească de la 22 Februarie a. e.
şi care suna:
•Gu privire la preoţii suspen
daţi, situaţiunea d-lor se va re
solva odată cu sosirea episcopu
lui romîn în Statele Unite, care
va resolva şi alte neînţelegeri şi
•greşeli al celor lalţi preoţi, cari
n'au putut fi resolvate din pri
cina întrerupere*! de comunicaţi
uni între Adm. -Pro
to popesc păr.
loan Podea şi Coasistorul din
Sibiiu.
Părintele Ioaii Podeai a dat lă
muriri foarte interesante pentru
opinia publică. D-sa a zis că pă
rintele Julius Holde/ şi Solomon
Duma au fost, suspendaţi de ar
hireii lor şi duipă «dreptul canonic
reintegrarea 1111 o poate face de
cît un a rehire u. D-sa a zis că
suspendarea nu este dată ipe un
timp nemărginit. Se suspendca
ză pe o zi, pe o lună sau mai
multe, dar nu pentru totdeauna
şi vina păr. Iulius Holder şi So
lomon Duma nu este aşa de mare
ea suspendarea d-lor se fi putut
dura pină în ziua de astăzi. Dacă
timpurile erau normale şi se o
rînduia o cercetare «d-lor erau de
Se ia -in desbatere chestiunea
gingaşă a preoţilor 'hirotonisiţi
în ţara aceasta.
Părintele Toan Podea, după
1111 chip în biserica romînft.
ce­
tirea resoluţiuiiei conferinţei pre
oţeşti din ţara aceasta, desvoltă
pe larg situaţiunea creată de e
piscopul rusesc «din New York
care a hirotonisit ea preoţi mai
mulţi romîni fără pregătirea ne
cesară. D-na zice că prin aceasta
s*a făcut o anarchie şi s'a călcat
drepturile ibisericei jromîne ca
preoţii ei se fie hirotonisiţi de un
archiren romîn, aparţinător au
torităţilor superioare ale biseri
cei romîne, şi zice d-sa,

aceşti
preoţi nu pot fi primiţi, cu nici
Părintele Podea, respunde
lui grecesc.
mult reiutregraţi prin un ordin! îndurate sau expatriaţi siliţi de
al archireului care i-a suspendat, evenimentele răsboiului.
dar din pricina isbucnirii răsbo
iului nu s'a putut face. Preoţii
Iulius Holder şi Solomon Duma
iau cu plăcere şi cu mulţumire
la cunoştinţă comunicarea d-iui
Adm. Protopopesc.
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
Ar­
ch ire ul rus are dreptul se hiro
tonisească ipreoţi pentru biserica
rusească care stă sub jurisdicţi
unea sa, şi preoţii hirotonisiţi de
el, chiar romîni fiind, aparţin
(bisericei ruseşti şi nu celei ro
rivîne.
D-nul Dr. C.
A. Patajo,
(Ro­
mîn Macedonean), Deputatul si
nodial al paroehiei ort. Rom. din
Woonsoket, R. T. aduce caşul pre
otului Floriau Molocea, care este
de faţă, şi zice că acum ce se fa
că d-lor cu preotul Molocea? Au
lipsă de preot şi nu găsesc.
Tot în aeeaşi ordine «de idei
vorbeşte şi al doilea deputat D.
Oostachc iBella, şi Întreabă dacă
•lupă o pregătire din nou, păr.
Molocea n'ar putea fi hirotonisit
din nou dc episcopul romîn care
a veni «în Statele Unite.
Părintele Podea respunde eă
a-
şa ceva nu se obişnuieşte şi nu
crede că va fi cu putinţă.
1
Victorul Patajo aduce pilda
preoţilor romîni macedoneni cari
au fost hirotonisiţi de archireii
greci şi cari în urma masacrelor
comise în Macedonia de Comita
giile bulgare şi zice că o parte
din aceşti preoţi cari au scăpat
cu viaţă au trecut în Rominia şi
au fost «primiţi in sînul bisericei
romînc. întreabă «dacă nu s'ar pu
tea face acelaşi lucru cu preotul
Mol oei.

acei preoţi au fost hirotonisiţi de
arehireul lor legal, eari aveau
dreptul se hirotonisească preoţi
ort. «in eparchia lor şi cazul preo
ţilor hirotonisiţi de episcopul din
New York 1111 şe aseamănă cu a
cela al preoţilor romîni din Ma
cedonia, cari pe vremea acea e
rau sub jurisdicţiunea
areUireu-
1
'Sinodul .în unanimitate hotîi
reşte ca preoţii hirotonisiţi în
ţara aceasta de ori care arhireu
care nu aparţine bisericei Romî
ne se 1111 fie primiţi în *ij*#l «bise
ricei roniîne.
Se hotăreşte ea preoţii edri vor
fi trimişi din Romînia se fie li
cenţiaţi în teologie. Se dă «drep
tul parochiilor de a aduce şi pre
oţi din ţările «supuse astăzi stă
pînirii ungureşti, dar numai cu
învoirea şi buna înţelegerea în
tre Episcopia Romînă din State
le Unite şi autorităţile superioa
re bisericeşti la care aparţine
preotul care eevntual va fi cerut.
Se va da preferinţă preoţilor re
fugiaţi în urma perseeuţiunilor
Se alege o eomisiune compusă
din patru mireni şi trei preoţi
cari se «formuleze un regulament
intern pentru conducerea şi ad
ministrarea averilor bisericeşti
din ţara aceasta care regula
ment se fie făcut an spiritul
„dreptului canonic", şi în care
să se ţină seamă şi «de necesităţi
le şi stările din ţara aceasta, şi
care regulament, să fie aprobat
de forurile supeţ-ioara ale biseri
cei Romîne ort. din .Romînia.
La orele şase seara, Sinodul
isprăvind lucrările sale în depli
nă înţelegere şi cu «unanimitatea
voturilor, se citeşte hrisovul pe
care l-am reprodus în numărul
de ieri al ziarului nostru şi se
depune jurământul de «supunere.
La această solemnitate mărea
ţa şi înălţătoare în istoria nea
mului nostru, era ovrba
UNA LA ZI.
REGINĂ INTRE REGINE.
Zgomotul mare în jurul războiu
lui lumii, în jurul eşecurilor şi suc
ceselor aliaţilor, teama de viitor şi
groaz« pentru ziua de astăzi, mul
tora le-a răpit atenţiunea dela a
ceea ce ar fi trebuit să urmărească
cu o mare băgare de seamă.
Departe, departe, peste valurile
înfricoşate ale oceanului, în dul
cea Romănie, in ţinutul cit mai ră
măsese curat românesc, să pusese o
femeie în fruntea unei misiuni, pen
tru ca să lege ranele celor răniţi şi
să aline suferinţele celor ce sufe
reau.
Este însumi Regina României,
crăiasa Mana a României.
„în loc să regret am învăţat să
nădăjduiesc, am învăţat să dau in
loc să primesc să ajut în loc să mă
plîng, am învăţat să privesc în siis
în loc de îy jos să privesc înainte
fi nu îndărăt.
De aceea mi-a fost mai uşor dru
mul şi am avut mai puţine dureri".
Aşa spunea regina Maria a Mo
ntă mei.
Dela începutul vieţii sale casni
ce, Regina Maria a Romăniei s'u
devotat cu totul înaintării acelei
binecnvîntate ţări şi dela intrarea
Romăniei în răzbqi, dînsa a fost ma
ma răniţilor şi alinătoarea multor
suferinţe.
Dînsa nu numai că este o urmaşă
a reginei poete „Carmen Sylva" ci
este ceva mai mult chiar decît dîn
sa. Ca şi „Carmen Sylva1" dînsa
are un adevărat talent titer ar, (tar
mai mare decit acesta este genero
sitatea dinsci şi iubirea de ţară şi
popor.
Aceea ce scrie dînsa aşa de pla
stic este numai jale. Şi chin şi su
ferinţă.
Închipuiţi-vă năcazurile şi (tesa
măgirile prin care a trecut dînsa,
cugetaţi-vâ că era mamă şi hunii
'i-au răpit pe cel mai mic şi mai
drag copilaş. Luaţi în cumpănă cu
rajul dînsei, cînd aeroplanele Hu
nilor sburau deasupra Iiucurcştilor
aruneînd gloanţe şi împrăştiind
moarte peste tot locul, priviţi-o re
dusă, lipsită de bucuriile dc odinioa
ră, mîngăind şi alinînd ranele celor
răniţi, aruneînd cuvinte de încura-|'
jare, ajutorînd peste tot locul. Pe\
unde să putea. Gindiţi-vă că s'a
pogorît la mulţimea mare a soldaţi
lor atunci cînd epidemia tifusului
gram în armata romînă şi aveţi să
vă încredinţaţi că Regina Maria a
Romăniei este o regină între regine
nenoroci
buie notat că dînsa nu a avut fon
duri secrctc la disposiţiunc şi tot
ce a dat a dat din caseta proprie a
dinsci.
Din mijlocul miilor dc ţipete,
vaiete şi suspine a celor nenorociţi
auziţi cum să desprinde vocea dîn
sei curagioasă şi plină de nădejde:
„Noi credem că sub regimul no
stru România are să fie marc şi fe
ricită. Misiunea unei femei cu ini
mă este ca să 'şi concentreze toate
sforţările in ajutorarea celor lipsi
ţi şi suferinzi. Acelei misiuni mă
devotez şi eu pentru poporul meu
românesc".
Şi după toate acestea ascultaţi-o
cum propovăduieşte lumii că „în
loc să regret, am învăţat să nădăj
duiesc" „Am învăţat să privesc în
sus şi înainte!"
CU curaj, Doattme,
ee
ia
(Onttaun ţaţ. a.)
misiune?
Romîni din lumea largă! închi
naţi-vă Reginei Maria, Regina Re
ginelor. IEDERA.
o
AVIATORII ENGLEZI BOM
BARDEAZA FABRICILE
INAMICULUI.
LONDRA, 11 Martie. Avia
torii englezi au bombardat Dumi
necă nişte fabrici de motoare de la
Stuttgart. Comunicatul oficial zi
ce că bombardarea a fost întreprin
să ziua, în plină lumină. Tot astfel
au mai bombardat şi cîte-va fabri
ci de ruuniţiuui şi nişte linii ferate.
t.
a
v"'
Abonamentul pe an?
Cleveland şi Europa.«• $5,00
Statele Unite şi Canada. $4 00
UN NUMER 2o.
ANUL XIII.- NO. 55.
MESAGIUL PREŞEDINTE
LUI WILSON CAM CON-
WASHINGTON, 12 Martie.
Preşedintele Wilson a trimis con
sulului american din Moscova ur
mătorul mesagiu, pentru a-1 pre
zenta Congresului Sovietului ru
sesc
„Pot să nu iau avantagiu de în
trunirea Sovietului ca să exprim
sincera simpatie simţită de popo
rul Statelor Unite pentru poporul
rusesc în acest moment cînd pute
rea germană a lovit cu scopul de a
întrerupe şi înlătura toate sforţă
rile de libertate, înlocuind dorin
ţele poporului din Rusia cu dorin
ţele şi aspiraţiunile germane.
„Cu toate că guvernul Statelor
Unite, din nefericire, nu este acum
în poziţia de a da ajutorul pe care
ar dori să-1 dea, rog să mi se dea
voe a asigura, prin Congres, popo
rul rusesc, câ el va avea încă odată
oportunitatea de a asigura Rusiei
suveranitatea şi independenţa în
afacerile ei proprii şi restaurarea
marelui ei rol în viaţa Europei şi
lumei moderne.
„Poporul american
este
Aeroplanele Italiene, ea drept
răspuns, au aruncat şapte tone de
(îiplosive pe teritorul ocupat de ar-
ma
tele duşmane.
TURCII ÎNCEP RETRAGE-
REA ÎN MESOPOTAMIA.
LONDRA, 11 Martie. Astăzi
s'a anunţat oficial că Turcii au în
treprins o altă retragere "111 Mesopo
tamia. Garnizoana turcească care
Ajutorul său a fost dat tuturor ia părăsit Sîmbata localitatea Hit,
norociţilor fără deosebire. Şi- tre- situată pe rîul Eufrat, a fost silita
să se retragă dinaintea armatelor
engleze şapte mile înapoia rîului.
De aci s'a retras treptat şi acum o
cupă poziţii la Khan-Baghdadi.
Aviatorii englezi au aruncat o
mare cantitate de explosive pe Tur
ci în timpul retragerii lor.
O'
OARDELE FINLANDEZE ŞI
CELE RUSEŞTI SUNT
TOT IN LUPTA.
STOCKHOLM, U Martie.
Conform unui comunicat dat Sîm
bătă la cartierul gardelor albe, în
tre trupele finlandeze şi gardete
Roşii Bolşevikiste, luptele continuă
şi acum.
Cele
eît
cu cită statornicia
curajt Şi
s'a
ţinut de pro­
mai violente Împotriviri se
raportează
de la frontul Satakunta
şi Savalako.
La Ahvola, în Ivarelia, luptele
sîngeroase urmează ziua şi noaptea.
U E IN E.
PARIS,
12
j/ f\#\-^ ...y
ki v -v '*j|
cu
Martie. Patra
aeroplane germane au fost dobo
rîte cu prilejul raitei ce o au ffc»
cut noaptea trecută, aaupra Parii,
ului.
Nu a fost dat la iveală nici ua
comunicat pîna acuma referitor
la pagubele cauzate ori la cazu
rile de moarte pricinuite.
LONDRA, 12 Martie. Vapo*.
raşul nearmat irlandez „Nanny
Wignall" a fost torpedat şi acu
fundat de un submarin. Submari
nul a puşcat şi asupra oelor ee
au scăpat ou viaţa şi au cercat
să ajute S11 bărci pe camarazii lor
din apă.
ţ'i
w
toată
inima alături de poporul Rusiei,
111
încercarea lui de a se libera pen
tru totdeauna de guvernul auto
crat, pentru a deveni conducătorul
lui însuşi, prin propria sa voinţă."
RESPINGEREA INAMICU
LUI APIA VE
ROMA, 11 Martie. De la mi
nisterul de război s'a raportat as
tăzi că trupele austriace, cari după
aparenţă încercau să treacă rîul
Piave, au fost împedicate de a fa
cc aceasta de bateriile italiene, cari
le-au scufundat mai multe
veac
în
rîul de peste Fagare.
Astăzi de dimineaţă, Neapole a
fost atacat de aviatorii inamici. Au
fost aruncate douăzeci de bombe în
tr'un cartier locuit. Printre victi
me se află şi cîţi-va bolnavi dintr'
un spital.
-S -.ir
..
'iZ

xml | txt