OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, March 16, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-03-16/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

The official Organ of the Rou
manian Beneficial and Cultural
Societies of America.
VOL. XIII.- NO. 58.
tului Mexico si siguranţa graniţe-
FULL LEA.
UNITED PRL
THE ONLY ROUMANIAN DAILY IN UNIT^V "S.
Theodore Roosevelt/'
PUBLISHED AND DISTRIBUTED UNDER PERMIT NO. 38t, AUTHORIZED BY THE ACT Of OCTOBER 6, 19ÎT, ON FILE AT THE POST OFFICE OF CLEVELAND, OHIO
BY THE ORDER OF THE PRESIDENT, A. S. BURLESON, POSTMASTER GENERAL.
ROUMANIAN DAILY NEWS
CLEVELAND O., SÎMBĂTĂ, 16 MART. 1918
Caro-Lina. ţă de Stateh
Cleveland şi Europa ,.. $5.00
Statele Unite şi Canada, $4410
OVER 12,000 SUBSCRIBERS.
De: Fred S. Ferguson,
United Press Correspondent.

Organul Societăţilor Romîne de
Ajutor şi Cultură din America,
Fostul ministru dc externe, I
ic
on Trotzky, a fost numit comisar
de război.
Principele Lvoff, fost ministru! trictul din Ratum
UNA LA ZI.
E I O
Negreşit că Statele Unite nu au
nevoie de Mexico, dar afaverea să
presintă de aşa, incit salvarea sta-
Populaţia din Mexico, să vede «I
iiu este capabilă a alege un guvern,
care să fie in stare să conducă des
tinele acelei, ţări.
Mexico are nevoie de mină de
fier care să-l instrueze şi să-l în
drepte pe căile unui guvern stabil
administrat in măsură dreaptă şi
respectând drepturile celor guver-
Caranza, în proclamaţiile mU,
înainte de asia cu ani de zile, să
lăuda că a înfiinţat un guvern sta
bil şi a adus linişte în ţară în locul
duiosului care slăpînea pretuiin
denea.
Guvernul tiabil despre eare vor
bea Carranza nu este mai mult de
cît o cocină pentru porci înainte de
a fi tăiaţi. Mirosul îi este cu mult
mai prost de cît cel pe care-l răs
pindesc acele împrejurimi. Jar or
dinea pe care a provocat-o guver
nul lui Caranza în ţară este alt ta
de conf usă, încît nici el nu mai ştie
deosebi ordinea de neortnduialâ.
tn acest veac al luminilor cînd
să scriu şi amintesc mereu ca pro
grame pentru împăcarea generală
a lumii nişte planuri cu un fond cit
se poate de moral pentru toţi, min
tea Americanilor nu să poate în
drepta spre yîndul de anexare al
unui popor mai slab şi mai neaju
torat.
înainte de asia cu mai bine ca
jumătate dc veac, Statele Unite au
ocupat şi luat mai bine ca jumătate
din Mexico.
Statele Unite au destul de lucru
astăzi cu continuarea celuilalt răz
boi „dc dincolo". Dar dacă raitelr
Mexicanilor vecinia înfierbînfaţi şi
cu capul turmentat au să continue
tot aşa ca şi piuă acum, atunci să
nu se mire nimenea dacă chiar şi
Uncle Sam, care a fost şi este tot
deauna obicinuit să fie cît se poate
de răbduriu, arc să-şi lapedc în o
bună zi haina şi să se arunce din
cînd în cînd, aşa ca între pause, a
supra lucrului său vechiu, pe can
să-l perfecţioneze şi mai mult.
Vă asiyur că di tisul nu are să se
simtă de loc obosit făeînd aşa ceva.
Are să i se pară aşa de normal ca
şi cînd nici nu ar fi lucrat nimica
extraordinar.
Trăim înir'un veac de continuă
înaintare în toate, ce a fost acum
cîţi-va ani s'a uitat, ori de nu, să
poate uita. Dar un frecuş bun, la
RATIFICAREA PAGEI CU GEh-
MANIA ESTE ASIGURATA DE
CONGRESUL SOVIETILOR.
TURCII SI GERMANII VIOLEAZA
TRATATUL DE PACE.
De: JOSEPH SUAVLKN,
United Press Correspondent.
PETROGRAD, 14 Martie. O
adunare a fracţiunii bol.şcvikiste
din Congresul pan-sovieţilor din
Moscova a dat 45.J voturi în favo
rul primirii păcci germane. Opt
membrii nu au votat. La Congresul
de astăzi al pan-sovieţilor au fost
de faţa o mie de delegaţi şi ratifica
rea termenilor de pace făcuta la
Brcst-Litovsk este asigurată de o
mare majoritate. Ţinuta revoluţio
narilor sociali din stînga încă nu
este decisă, dar dînsa nu poate
.schimba rezultatul.
rarea oraşului Erzerum.
confirmat, că Turcii
TRE SERVICE
X)CIATIONS.
V-'
-fc
ARESTAREA PRINŢULUI
LVOFF.
PRTROORAI), 14 Martie. A
genţia telegrafică rusească anunţă
ci fostul Prim ministru al Rusiei,
prinţul Lvoff, a fost arestat de co-
v. A
,,, ., mandantul frontului de nord.
lor SUtlelor Um-te pet ft- asigurate
numai prin anexarea acelei ţări la
Statele Unite.
In ziua dc 0 Martie se raportam1
de la Irkutsk că prinţul Lvoff for
mase un nou guvern rusesc în estul
depărtat, şi că aştepta debarcarea
trupelor japoneze la Vladivostock
spre a întră cu ele Iu tentorul Si
beriei.
Ţăranii din districtul Polotsk
duc război de briganzi împotriva
Germanilor. Polotsk este situat pe
rîul Dvina, între T)vinsk şi Vitebsk.
Statul major rusesc dc pe frontul
de vest (german) a fost mutat de
la Smolensk la Moscova.
Se anunţă că comanda flotei
baltice a fost oferită adiniralului
lîazvozov.
Generalul Gilinsky, fontul adju
tant de cîmp al Ţarului Nicolae şi
mai pe urmă şeful statului major
de sub Marele Duce Nicolae, a fost
arestat la Moscova, învinuit că ar
fi comunicat cu generalul Kaledi
ne, hatmanul cazacilor de Don.
NUMELE HINDENBURG
BATJOCURĂ.
Din „Detroit 'News"' aflăm că
dl loan Ganca, proprietar în De
troit, Mich, a împrocesuat prin
advocatul d-sale pe un om care
1-ta numit „llindenburg", cerînd
o despăgubire de 2O,()00 dolari
pentru acea batjocură. Advoca
tul, în cererea de acuză şi despă
gubire spune că adevăratul Hin
denburg este conducătorul unei
fracţiuni militariste din Germa
nia, care scufundă- vapoară cu
spitale, jă fu ieste pe săraci şi lo
veşte în cei neajutoraţi.
Procesul este îndreptat- eontra
lui Prank Oiieiu, acuzat că ar fi
corespondentul foii „Deşteaptă
tc Romîne" care să publică în
New York. Şeriful caută după
Onciu, care s'a făcut camfor. Ar
ticolul pentru care face dl Ganca
proces l-a „numit pe dl Ganea
Hindenburg al unui gang de tîl
liari şi jăfuitori, că «, obţinut li
bertate pentru patru persoane a
restate în o crimă pe care o făp
tuiseră în apropierea salonului
dihisului.
CAZ DE MOARTE.
'-Fostul Senator al Statelor
bună vreme, pentru cel ce suferă de^nn renume bun şi o aleasă cliente
mîncărime de piele, arc să-l,vinde- lă. IEDERĂ.
Uni­
te Isaac Stephenson, din Wiscon
sin, a murit în Marinette, Wis., azi
dinii Iţeaţi po urma Umil morb
în
delungat,
ce. far medicului administrator de
astfel de nicdicină arc să-i cîştige
BULETINE
preşedinte al Rusiei, a fost arestat
de comisarii din frontul de nord în
legătură cu mişcarea in favorul li
nul guvern special în Liberia cu a
jutorul Japoniei. Yiolînd tratatul
de pace cu Rusia, Germanii şi Tur
cii de la Trebizonda, au pornit
«j astăzi respingerea unor raite
înaintare grăbită spre partea dcinamice în vecinătate de Pas
nord a Transcaucasici. Forţele ru- schendaele şi Poelcapelle, în
seşti de la Shachtachtey le pun o, noaptea trecută.
piedică mare şi îndîrjită.
|n
Germanii şi Turcii înaintează
spre Erzerum, unde sunt conceti-j
traţi Ruşii. De cînd am începui
să scriu telegrama ^ceasta, o ştire
oficioasă din Berlin anunţă captu
CONSTANTINOPOL, via Lon
dra, 14 Martie. De la Minis
terul de război din Turcia se a
nunţă că Erzerum a fost cucerit
Duminecă de forţele turceşti, du
pă ce au învins pe Armeni cari
luptaseră ca îndirjire în tâ
râşului.
i
Să raportează, dar fără de u ii!
au
ocupat dis-
LONDRA, 14 Martie. O te
legramă trimisă astăzi aici prin
agenţia Reuter anurtţa că gene
ralul Dumbadze, comandantul
portului Vladivostock, sinu
cis.
LONDRA, 15 Marti#. Ma
reşalul de cîmp Haig a raportat
st de Villersguislain,
ve
raitele engleze au întrat liniile
inamice şi au luat cîţiva prizo-
nieri.
în tot decursul nopţii au fost
lupte împrumutate de artilerie
în sud şi vest de Cambrai, în
sud de Armentieres şi în sec
torul drumurilor Messines
Menin.
ROOSEVELT ÎŞI FELICITĂ
FECIORUL DECORAT.
iNEW YORK, 15 Martie. Co
lonelul Roosevelt a trimis astăzi
prin Presa Unită, următoarea te
legramă fiului său care a fost ră
nit şi decorat eu crucca dc război
franceză
„Archie: Suntem foarte îngrijo
raţi, şi suntem cu mult mai făloşi
de cît îţi poţi închipui. Grace şi
copilul sunt bine. Crucea primită
de tine este cea mai de valoare pro
prietate a familiei noastre.
O N I A
Amară mi-ai bătui în geam.
Ştieam ce vrei, dar m'am făcut
Că-s somnoroasă şi n'aud.
Ploua, ştieam că crai ud
Pin' la piele, dar am tăcut.
Mama m'a văzut că plingeam,
Ştiea de ce că mi-ai plăcut.
Să nu îmerei ca sâ mai vii
Nici măcar pîn' la poartă,
La ce să mai vii în zadar,
Să stai la poartă ca un par?
Tuta-i crud, ne 'nduplecat,
Cu ce-i ce fug de-armată.
Zice cu nu eşti printre vrr.
O
Iubirea noastr&i moartă...
Ce sc fad... Are drc)tate
Chiar tu se fii tn locul tui,
Să ai fată de măritat,
Ai da-o unui desmăţai,
Care pentru ţara lui
S'ar îngrozi de moartef
Nu lfmi da şi tu dracului t..."
Şl
AMERICA
0 tara perfect de neutrala.
De: ROY W. HOWARD,
President, „United Press**.
SANTIAGO, CHILE, 14 Mar
tie. Elementele tiltra-neutrale şi
pro-germane ale presei din Chile
sufer de zăpăceală! dc minte pe ur
ma articolelor de fond publicate în
unele din ziarele din Statele Unite,
cari spuneau că alegerile trecute
întîmplate acolo au fost favorabile
pentru aliaţi. Aceste fracţiuni de
clară că amestecul'streinilor în a
i'acerile lor politice este o adevărată
insultă. Toate acestea viu însă de
la „Institutul German din Sud A
merica" care este cel mai primej
dios în propagarea ideilor Iui l»ern
stort'f în Statele Unite. E adevărat
că partidul care este pentru aliaţi
şi pentru democraţie, a învins
iar partidul pro-german a căzut
Rezultatul alegerilor a fost hotărît
de luptele domestice şi »u interna
ţionale. Cea mai marc mulţumire
ce o pot avea aliaţii din acele ale
geri este că ministerul şi congresul
reorganizat nu sunt partizani de
ai Germanilor.
Republica Chile nc presiiită
cel
mai adevărat rar fenomen o a
devărată ţară neutrală. Cu totul
diferită de neutralitatea Statelor
Unite, care după Belgia, a fost nu
mai oficială, neutralitatea Chilcană
este răspindită în întreg poporul a
fară de un număr foarte restrîns
cari conform vecinătăţii şi intere
selor lor sunt partizani. îilcolo, pes
te tot locul sc observă o absolută
neutralitate şi nici un interes faţă
de mersul războiului. Acest desiu
teres însă im trebui» pu*4u «mtul
pro-german ism ului. Departe dc
conflictul mare, neatinsă de subma
rine şi profitînd în un grad foarte
mare din industria nitratelor sale,
care este şira spinării prosperităţii
sale, republica Chile, nu să lasă dc
loc mişcată de mersul războiului.
Publicul Chilean, tocmai contrarul
la cel american, a adoptat neutrali
tatea guvernului. Toate puterile la
război fac curte din greu Chileeni
lor, cari cu toate acestea nu favori
zează pe nimenea. Planurilor mo
rale de pace ale lui Wilson nu li
s'a dat aici nici o atenţiune de cit
de aceia cari sunt foarte inteligen
ţi ori favorizează pe aliaţi. Sigu
ranţa democraţiei lumii şi dreptu
rile naţiunilor nici nu sunt chestii
arzătoare pentru naţiunea aceasta
a cărei armată dresată în stil ger
man nu este întrecută de nici o ţa
ră din America de sud şi care are
propria sa Alsacia şi Lorena în dis
puta cu privire la proprietatea in
sulelor Pacna şi Arica, luate de la
Peru în anul 1879.
Cont rar celor ec cred Iu Sta
tele Unite, Americanii de aici totu
şi sunt unanimi în a spune că ră
ceala Chileanilor este la fel faţă de
toate ţările cari să războiesc şi nu
trebue considerată ca neamicală fa-
Unite.
Pentru Presa Romftia din Statele Unite.
„Foaia Poporului" din Cleveland poartă pe frontispiciul ei
cuvintele:
SINGURA FOAIE ROMÎNEASCĂ ÎN A CĂREI SLUJBĂ
NU STAU MUCĂRI, JIDOVI, POCĂIŢI ORI SOCIALIŞTI.
O mai mare insultă şi vătămare a intereselor morale şi
chiar materiale adusă la adresa tuturor ziarelor şi revistelor
romîne din Statele Unite n'a fost rostită în scris de cineva.
Am tăcut pînă acum. Am lăsat să vedem pînă cînd va in
sulta nesocotitul şi îngîmfatul proprietar presa romînă din Sta
tele Unite. Am aşteptat, crezînd că i se va atrage atenţiunea
asupra faptului nebunesc de vreunul cu care este în legături şi
are mai mult bun simţ ca el. Acei cari se folosesc de această
foaie ca să-şi expună părerile, patimile, reflexiunile. Ne am în
şelat în credinţa noastră.
Ei bine, noi credem că de datoria Presei Romîne se aducâ
la simţul realităţii pe acest inconştient, şi pină atunci se rupă
cu el ori ce relaţiuni de colegialitate. Pînă atunci foaia lui se fie
considerată ca o otreapă netrebnică asupra căreia să nu-ţi a
runci privirea.
Ne asociem la luarea măsurilor spre a aduce la simţul rea
lităţii pe acest înfumurat inconştient, şi declarăm categoric, că
de azi înainte nu vom respunde la nici o provocare, la nici o
reflecţie, fie făcută chiar de persoane cu cari am discuta cu plă
cere dacă ar interveni prin alte organe.
AŞTEPTĂM SE AUZIM ŞI PĂREREA fELOR L'ALŢI
CONFRAŢI AI NOŞTRI.
Denumirea
lui Trotzky.
PLANURILE LUI.
De: J. W. T. Mason,
Pentru „Presa Unită".
XKW YORK, 15 Martie. Cea
mai de frunte dovadă despre vii
toarea politică a Rusiei, ce a so
sit dela. Petrograd de cînd şi-an
ajuns culmea lor negocierile de
pace cu Germania, este denumi
rea lui Leon Trotzky, din partea
guvernului bolshevikist în eftlita
te de comisar de război.
Germanii nu să pot încrede în
Trotzky ca să ţină termenii de
pace ce vor ,fi aprobaţi de con
gresul pan-sovieţilor din Mosco
va. Trotzky este personalitatea
cea mai puternică din guvernul
bolshevikist. Retragerea lui dela
cîrma afacerilor externe şi numi
rea lui de comisar de război a
urmat, în un timp cînd influenţa
ministerului de externe rusesc
trebue să fie umbra unor planuri
cu di uit mai însemnate din par
tea ministerului de război.
Dela începutul administraţiei
bolshevikiste, Trotzky şi-a luat
răspunderea de a duce la înde
plinire partea cea mai gingaşa a
politicei guvernului. Dacă dînsul
ar fi erezut că deeisiunea luată
de congresul pan-sovieţilor în rea
litate ar rezolva problemele inter
ne, nu să poate' crede că ar fi
mers aşa de departe ca să se mu
te dela afacerile Jumestice fi să
primească a fi numit comisar de
război.
Mai euiînd ar fi cerut ea să
i-să dea atare slujbă administra
tivă care să-i dea prilej de a pu
ne în practică doctrinele sale
comunistiee. Doar de aceea este
revoluţionar. Insă reformele do
mestice riu pot fi întrepr'«-o în
mod neîntrecut pînă cînd Rusia
va avea o adevărată pace. De
aceea, după toate probabilităţi
ţilc, Trotzky crede că trebuie să
se încingă o nouă mişcare revo
luţionară contra inamicilor ex
terni ai Rusiei înainte de ce ar
putea concentra întreagă atenţi
unea lor asupra afacerilor inter
ne ale Rusiei.
Pentru aceea congresul pan
sovieţilor a votat în favorul unei
imediate păci, hotărîtoare aceas
ta nu poate fi privită ca una ca
re are o mare însemnătate. A
tunci cînd, în mijlocul hotărîri
lor pan-sovieţilor, apare Trotzky
ca un conducător al ministeruilui
de război, faptul acesta din urină
este mult. mai important decît o
pace pe hirite.
CEA MAI BUNĂ DINTRE TOA
TE PLASĂRI LB.
Vei împrumuta ţării tale 2."j
de cenţi sau cinci dolari eu do
bindă, spre a ajuta răsboiul care
a fost început contra răsboiului?
Dacă da. atunci du-te la ori ce
oficiu postai .şi cumpără o mar
că de cumpătare sau un certifi
cat de cruţări de răsboi. Şi du-te
cu convingerea că cea mai bună
plasare pe care o poate face ci
neva este aceea făcută în folosul
omeuirei, şi cea mai bună opor
tunitate ce se dă unui om pentru
aceasta, este acum. Atunci cru
ţă şi împrumută Căci banii d
tale nu iiumai eă-ţi vor fi înapo
iaţi cu un spor, dar şi cu mulţu
mirile copiilor d-tale şi ale poste
rităţii.
BOMBE LA O FABRICĂ
VAPOARE.
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
DE
WASHINGTON', 14 Martie.
Inginerul D. R. Kennedy, de la
Corporaţia Internaţională peutru
construirea vapoarelor, a anun
ţat astăzi comisiunei de Comerţ
din senat că la fabrica de vapoa
re din insula Hog, s'au găsit
•două sute patruzeci şi cinci de
fimţi de dinamită ascunsă în di
ferite locuri. Această cantitate e
ra îndeajuns să arunce in aer în
treaga fabrica.
VAPOR SPITAL ATACAT
DE SUBMARIN.
LONDRA, 14 Martie Ad
miralitatea a anunţat astăzi eă
vaporul spital „Guildford Cast
le," a fost atacat Duminecă de
un submarin în canalul (Bristol
pe cînd se întorcea în portul său.
Căpitanul a spus că vaporul pur
ta steagul Crucei Roşii şi lumini
le aprinse, şi prin urmare nu se
poate zice că submarinul l-a lu
at drept un altfel de vas.
Cu toate acestea, torpilele tra
se şi-au greşit ţinta şi vaporul a
ajuns teafăr la locul dc destina
tie.
Guilford Oastle este proprieta
tea companiei Union-Castle, ca
re de asemenea a posedat şi va
porul Glenart Castle, scufundat
de un submarin în canalul Bris
tol în ziua de 27 'Februarie, îm
preună cu care s'a dus la fund
şi 15:] de persoane. Guildford
Castle a fost construit în anul
1ÎM1 şi putea încărca 8036 de
tone.
ALIAŢII SE VOR SERVI DE
VAPOARELE OLANDEZE.
AVASI11NGTOX, 14 Martie.
între Statele l'nite, Anglia şi O
landa s'au început de mult nego
cieri prin cari să se aranjeze ca
toate vapoarele Olandeze află
toare în porturile engleze şi A
mericane, să fie întrebuinţate de
aliaţi pentru transportarea dife
ritelor mărfuri peste occaţi. 0
landa însă întîrzie să dea un răs
puns hotăritor.
Se crede eă numai presiune»
Germaniei o face să întîrzie cu
răspunsul ei, şi acum, guvernu1
Statelor Unite şi cel al Anglie'
i-au trimis o notă prin care o a
nunţă ca dacă pînă la 18 Martie
nu se va pronunţa în cauză, toa
te vapoarele ei aflătoare de pre
zent în porturile acestor două
ţări, vor fi puse în serviciul alia
ţilor fără alte discuţii. Anglia şi
America se obligă a plăti sau a
construi din nou ori ce vapor O
landez care s'ar întimpla să fie
scufundat în acest timp, şi ca
drept recompensă, Olanda va pri
mi de aicea cereale şi alte arti
cole de miueare precum şi ori
ce mărfuri de care are trebuinţă.
TROTZKY* VÂ ORGANIZA
ARMATA ÎMPOTRIVA
GERMANILOR.
WASHINGTON, 14 Martie.
Leon Trotzky, fostul ministru
Bolshevikist, încearcă »sa organi
zeze o armată „sub disciplină de
fier" cu eare să lupte împotriva
Germanilor.
Acest raport a. foit primit azi
noapte la Washington şi este tri
mis din Vologda de însuşi Am
basadorul Francis. Dînsul spune,
că Trotsky este foarte indignat
asupra rapoartelor cari vestesc,!-,.
Japonia va intra în Siberia.
Abonamentul pe an:
UN NUMER 2a.
ŞTIRI TELEGRAFICE.
GARIEI.
'AMSTERDAM, 14 Martie.
Ziarul Deutsche Tages Zeitung
din lierlin, publică o telegramă
din Viena care zice că câmpiile
de gaz ale Rom iniei vor fi alipi
te teritorial la Ungaria. Ele vor
fi administrate de o eomisiune
compusă din reprezentanţi Ro
mini, Germani, Austro-Ungari şi
Bulgari. Chestia cum se va face
împărţirea petroleului între ace
ste patru ţări, va fi aranjată
mai tîrziu.
CÎ1SIPURILE DE PETRO-! AMERICANII OCUPĂ PR!
LEU ALE ROMÎNIEI VOR MA LINIE DE TRANŞEIE
TRECE ÎN POSESIA UN- GERMANE.
ANUL XIII.- NO. 58.
Lagărul American în Franţa,
15 Martie. Trupele Americane
ocupă acuma prima linie germa
nă de tranşeie. Această linie con
stă din poziţiuni ce să întind pe
o lungime de 2 kilometri (1,242
mile) pe linia de front în regiu
nea Radon vil Ier de pe frontul
dela Luneville.
iPogiţiunea a fost. ocupata iu
ziua mare de Americani, după
evacuarea ei de Germani. Focul
de baraj al germanilor i-a silit
pe americani să se retragă, dar ei
au înaintat de nou şi acum sunt
de nou în posesiunea acelor po
ziţii.
Tranşei ele au fost întărite, au
fost aşezate puşti automatice şi
în felul acesta sunt bine apărate.
Fuseseră zdrănţuite de artileria
yankeilor americani încît nu mai
puteau fi ţinute de soldaţii ger
mani. Cîştigarea lor formează un
splendid adaus la liniile noastre.
Soldaţii germani, după cum s'a
văzut din raitele zilelor trecute,
încearcă un joc de ofensivă pe
toate fronturile unde întimpină a
mericani. In aşteptarea acestor
raite, inamicul părăseşte toate
posiţiile de front şi să retrag în
siguranţa liniilor de margini.
Americanii sunt isteţi şi activi
şi Germanii nu sunt în stare să
ştie e» li-să pregăteşte. Activită
ţile aeriene să sporesc.
Acuma îmi este permis să spun
că trupele din regiunea Lunevi
lle, cari au făcut raita fără de
nici o oposiţie, sunt, trupe din
Ohio. Au fost chemaţi voluntari
ca să ia parte în raită. Voiseră
atita de mulţi să meargă, încît
au fost aleşi numai cîţiva din
fie eare companie. Printre cei
ce au luat parte sunt băieţi din
Cincinnati, Marion, Circleville,
Cleveland, London, 'Marys viile,
Columbus şi Dayton.
Un 'cîine german este acuma
piaza bună a companiei america
ne pe frontul dela Toul. El a pă
răsit tranşeiele germane peste
noapte şi a venit în liniile ameri
cane dind din coadă. Este nutrit
şi dezmierdat de soldaţii ameri
cani, cari îl învaţă englezeşte.
ROI.O PASA TRE
BUE SE MOARĂ.
PARIS, 14 Martie. —•. Apelul
prin care Bolo Paşa ceruse scliim
barea sentinţei sale de la pe
deapsa eu moartea într'o alta
mai uşoară, a fost respins astăzi
de Curtea de Revizie, care a lio
tă rit că pedeapsa va fi aceia ca
re i-s'a dat la început.
ÎN JURUL INTERVENŢIEI
JAPONEZE.
TOKIO, ir» Martie. Inter
venţia Japoniei în Siberia e cre
zută a fi aproape o chestie de
timip. Toate semnele precum şi
mobilizarea .Japoneză întăresc
credinţa ea lovitura va fi dată
în curînd, cu toate că autorită
ţile guvernului nu şi-au dat în
că pe faţă politica lor cu privire
la Siberia. America începe a se
învoi la intervenţie, iar aliaţii
sunt în favoarea- unei imediate
acţiuni.
Astăzi «'a aflat că Japonia afe
de gîiid să mijlocească întro
Chlna de mnl eea de
A zis că nu ere
de ca vre-unul I PPll^ru Unifica toate fracţiu
din aliaţi să meargă, cu îndrăs-1 ca să preîntimpine criselo
taenia plnă acolo. Iftisefti.
SU1.

xml | txt