OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, March 16, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-03-16/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

O U A N I A N A I Y
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO, INC.
5705-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
TELEPHONE: CUY. LORATN 420-R.
EDITOR MAN AG EH: C. R. PASCV
EDITOR: IULIUS E. 7. lOANOVICI.
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR.
S U S I I O N E A N U
UNITED STATES AND CANADA $4.00
CLEVELAND AND ETIROPA $5.00
Entered at Cleveland, Ohio, Post Of fim
as second clasa mail matter
Sam Sampson
CLEVELAND, OHIO, SÎMBĂTĂ, 16 MARTIE 1918.
BiTitfafiifîUiiB^biai^Jîîra^^
ÎSSTAnnjTĂ 1892. UT Ani LIT J»'/".
City Savings Bank and Trust Go.
DOCTOR F. 6. LESLIE
418 PROSPECT AVE., S. X. CLEVELAND, OFItl.
OCXXXDOOOCXDOOOOOCXXXXXXXXXXXXDOOOOCXXXXXXDOOOOOOOCXDOOOOO
WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THE
UNITED STATES
GOVERNMENT
UNCLE SAM
WAR SAVINGS STAMPS
ORAŞUL CLEVELAND.

PA.QUVA.
1
91
isericei
A E I A
THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
Pel mai răspîndit ziar romînesc din Statele Unite ţi Canada.
APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
O I E
2%
Preotul anonim respnnzîiul In articolul întitulat: „Să se
facă ruptura pe deplin dacă suntem Romîni cu toţii", după cum
s'a vilzut în uuma!-ul nostru d» ieri, u'a voit so discute ('hostia
din punctul do vodoro naţional, ci roliiios. A prins prilejul do
coarne ca si do data aceasta se aducă o laudă straşnica organiza
ţi u noi bi seri cei ?r. cat., căntînd se arate superioritatea ei asup
ra bisericei ortodoxe.
Noi n'am voit sa discutam chestiunea din punctul acesta de
vedere. N'am voit se zirîndărim nişte rane cicratizate.
Am zis:
Mitropolia din Blaj nu este pîn,mărita de un ticălos ca Man
dra, dar, e tot sub stapîniroa ungurească credincioşii ei do-aca
să suferă aceleaşi prigoniri, porsocuţiuni si pe capul lor tot cu
aceiaşi sălbătăcie se revarsă ur^ia ungurească.
Cine poate tăgădui adevărul exprimat în această propozi
ţiune? Ar îndrăzni cineva?
Xu cumva ni se cere se aducem citate cu miile? Dar să
itu ne referim la fapte trecute în domeniul istoriei, cităm un
caz recent, si întrebăm:
Cum şi prm ce mijloace a smuls guvernul unguresc anul
trecut declaraţiuni de la archiereii, preoţii şi fruntaşii mireni
gr. cat. că ei sunt mulţumiţi cu stăpînirea ungurească şi nu do
resc alipirea de Romînia?
Că aceste iscălituri au fost smulse ne-att spus-o ziarele din
tară. Ne-a spus-o ]jâri«tole Vasilo Lucaciu cînd a venit din
Jîomînia.
Noi nu credem, odată cu capul, că "Mitropolitul din
dat acea declaraţie de dragul ungurilor ca Mangra trădătorul.
împotriva acestei fărădelegi si a altora, prea numeroase să
lo cităm, săvîrşită de guvernul unguresc, s'au revoltat Jîominii
ortodoxi şi împotriva lor, îndemnam şi rugam pe Romînii gr.
cat. să protesteze. împotriva aserţiunci odioase că Romînii diu
Transilvania sunt mulţumiţi de stăpînirea ungurească, era vor
ba, cînd a venit misiunea patriotică, se protesteze toată Romî
i'imea din Statele Unite. Nu s'a protestat de cît verbal şi se ştie
proverbul latin „Vorba volant*'. Nu ştim din ce cauză... De
parte do noi a crede că de teama
slăpînirii ungureşti...
venţia preotului anonim însă, ne dă multe de bănuit...
.împotriva acestei fărădelegi si a altora s'a făcut
ortodoxe roinîne de la Mitropolia aflată sub stăpînire
îmgurească, şi tot din aceste motive serioase am zis să se facă
ruptura pe deplin, pentru că si gr. cat. şi ortodoxi înainte de
toate suntem Romîni. Şi unii şi alţii sunt bnni Romîni cari sunt
buni, şi ticăloşi cari sunt ticăloşi.
De ce se caută să se scape pe o portiţă mică şi îngustă de
propunerea pe care am făcut-o?
De ce se caută, ca în mod indirect, să se dea un testimoniu
de bună purtare guvernului unguresc şi să se nege printr'o tră
sătură de condei toate suferinţele îndurate de neamul nostru,
clerici sau mireni, gr. cat. ori ortodoxi?
FVeotul anonim, ca se încurce şi mai bine iţele, scrie:
„A provoca pe Romînii greco-catolici ca să se lapede de autorităţile
bisericeşti a ţării acesteia şi să se supună la autorităţi din alte ţări, în
zilele grele de astăzi nu este nici de cum, nu zic consult, dar nici prudent.
,,Chiar interesul neamului nostru cere ca acest paş să nu se facă."
„Noi Romînii greco-eatolici nu avem nici un motiv cît de mic să ne
fie ruşine nici de cei de acasă, de cari nu ne lăpădăm, ci îi ajutăm în lup
ta grea, şi vom sta cu ei pînă ni se va desrobi neamul, în bine sau în
rău, dar cu ei. Nu avem nici un motiv a ne lăpăda de autorităţile bise
riceşti de aici cari ne ajută pe toate terenele chiar şi naţionale, avem
exemple eclatante. Apoi din starea noastră de pe pedestalul înalt pe care
stăm, nu cred să fie unul care să dorească să se scoboare."
De ce agăţarea aeeasta odată de autorităţile superioare bi
sericeşti Romano Catolico din ţara aceasta şi odată de autorită
ţile superioare bisericeşti de-acasă de care zice preotul anonim
«să Romînii gr. cat. n'mi nici un motiv cît de mic ca să le fio
ftişine?
Noi n'am zis să se rupă de autorităţile bisericeşti de atei.
Am zis că nu voim să arătăm modalitatea rupturei.
Părintele Vasilo Lucaciu, cînd discutam cu d-sar faţă de
•mai mulţi fruntaşi din Cleveland cu privire la ruperea biseri
•Cfri ortodoxe din Statele Unite de la Mitropolia^ din Sibiiu şi
^alipirea ei la Mitropolia Ungro-Vlachiei din Bucureşti, a zis
C& nu se poate, invocînd superioritatea legilor bisericeşti de a
cfisă, dar a zis: Că s'ar putea ca toate bisericile romîne din Sta
tele Unite să se rupă de autorităţile superioare bisericeşti de a
c&să şi unindu-se la olaltă, să formeze aici o biserică romînă ne
atărnată pînă la încheierea păcei. Şi sâ ni se dea voie să cre
.tiem că părintele Vasilo Lucaciu a ştiut ce spune. Că dacă ar fi
'fost unire şi bună voinţă s'ar fi putut faee şi fapta aceasta,
care ar fi produs un ecou în întreaga lume.
UNGUAG
NEAMUL ÎNAINTE SI
PE URMA BISERICA
"iYfaj a
MăruiUişuri.
O Mărturisire
sinooră
pofttiî e-
ste bunii pentru suflet,
dar
rea pentru reputaţinne.
este
înainte de msboiu în Franţa
o mina murdara era privită, eu
dispreţ asta zi este un semn de
distincţiune.
O femeie se poate marita cind
vrea, şi de cite ori vrea, daca es
te vorba numai dte măritiş.
T-auzi, se ziee ea s'a (leseoperit
câ noul împarat- al Austriei esto
sub papueul neveste-sei. Aeeasta
dovedeşte că este un soţ credin
cios. Altfel era sub papueul vre
unei curtezane.
Bolshevikiştii au sdrobit jugul
autocraţiei ruseşti ea sa-şi vîre
capul în jugul militarismului
l»rusae.
Nu fiţi prea buni. Vor jeli
mulţi după voi, dar şi voi după
jilţi.
JTrviî nu fdeao.n în rasboiu de
toarnă eă în lipsa lor se va întîm
lla ceva cu drăguţele lor, şi nu
se gin dese ee se poate întîmpla
cu ele, de faţă en ei, cînd vor
năvăli
hunii
în
ţara«sta.
Dacă administratorul hranei
ar da ordin ea în pudra de obraz
să se pună eineizeci la sută ma
lum ca în făina de pîine, doam
nele ar fi palida la faţă.
Dacă daţi de un necaz, chelie,
rapîn, răpciugă, mă rog ori ce
calamitate, puneţi-vă sub protec
ţia „preotului anonim" că el arc
reţetă pentru ori ee fel de boale.
INFORMATIUNI
Să caută o moştenitoare.
Mrs. Catln'rine Maloncy este că
utată aici în Cleveland dimpreu
nă cu cei patru copii ai săi. pen
tru ca să i-să spună o noutate
bună şi una slabă. Dînaa este a-
deca singura moştenitoare a unei
,,nnoo-tenito
,n5 ,a
iim-i (]p
Condamnat.
Inter­
ruptura
40 000
pînă
dolari, iar cel care i-a lăsat suma
aceasta de bani este bărbatul
husei care este mort.
Scăpaţi cu vîaţa.
Cei patru
soldaţi americani, condamnaţi la
moarte de tribunalul militar din
Franţa, doi pentru că au durmit
în post şi alţi doi pentru că nu
*'au supus ordinelor, nu vor fi
împuşcaţi. Din contră, generalul
Pershing să pregăteşte să-i dea
iarăşi actiivtăţilor milifare.
din Youngstown. Ohio aflat vi
novat pentru eă şi-a ucis femeia
fiind că nu i-a fost prînzul gata
cînd a venit, acasă, a fost- condam
nat la temniţă pe viaţă.
Complot. Firma „General
iBaking Company" din Cleve
land, Ohio de pe cast. a .15-a stra
dă a suferit o mare pagubă :pe
urma unui foc, care Mercurea
trecută a nimicit i),000 butoaie
de făină ale numitei firme. Să
crede că a fost un complot de al
spionilor germani.
Dragostea, pîrdalnica. Dra
gostea dîusei faţă de bărbatul
său a fost prieifia conform
apuselor dînsci ear# îndem
nat pe Mrs. Maria Lauri ca să
ascundă articol ii pe care din sul
i-a furat dela o companie de ex
pres. Bărbatul a dispărut şi nu
putea fi judecat în absenţă, iar
dînsa a fost condamnată la su
portare* «peselor de proci»».
Inventarul căilor ferate.
Toate reţelele şi liniile căilor fe
rate din Statele Unite au fost
recercate de directorul general
W. McAdoo ca să-şi facă şi aş
tearnă cîtc un inventar despre a
verea lor cu finea lunci Decem­
aMim
Am spus si în numărul 48 a. c. şi o zicem şi astăzi că nu voim
ca propunerea se vină de la noi. Ar fi prea îndrăzneaţă, las se
vină de la alţii, dar susţinem că ar fi cea mai romînească faptă
dacă biserica romînă
gr.
vrie .19.17, cînd au Intrat în ser
viciul guvernului.
Poc mare. iŞcoala superioa
ră din Jacksonville, 111., care a
costat suma de 100,000 dolari,
precum ş'i biserica episcopală pre
ţuită la 40,000 dolari, au fost
distruse de un foc puternic -Joia
trecută.
Al cincilea împrumut de ras
boi al Italiei. Joia trecută
s'au terminat subscrierile din I
talia pentru al 5-lea împrumul
naţional de război al Ttaliei. S'a
ridicat din el suma de 5,000,000,
000 Jire.
Urcare de plăţi. O sută cin
cizeci de mii muncitori din La
wrence, Mass., să vor bucura în
25 Martie a. c. de plăţi mai mari.
,,American Woolen Company",
a decis ca să urce in mod volun
tar plăţHo la muncitorii săi cu 10
percente. Celelalte fabrici din
împrejurimi, vor urca şi dîfiaelc
plăţile muncitorilor.
Tibetul revoltat Din Pe
king ,să raportează că 10,000 de
tibeticni s'au revoltat.
Săpunul folosit în loc de bani.
Conform sipuselor unui călător
care numai acum s'a reîntors din
Germania la Amsterdam ,săpu
nul este atîta de rar în -Germania
încît el poate fi folosit ca ban.
Artista Schumamt-Heink.
Doamna Schumann-Tîeink, cele
bra cîntăreaţă de operă a anun
ţat că îndată după sfîrşitul tur
neului său, va trece în Franţa,
la Paris, unde -va cînta ipentru
beneficiul soldaţilor aliaţilor de
acolo.
Conscrier®. Poliţia din De
troit, 'Mich, voieşte să con.serie
pe toţi străinii cari locuiesc în
districtul unde sunt odăi de în
chiriat din acel oraş.
Arestanţii la lucru. Din Co
lumbus, O. no vine ştirea că de
aci încolo arestanţii din peniten
ciarul statului Ohio, vor fi fo
losiţi la lucru pent.ru repararea
drumurilor.
Cinci. Heiiiy Dalto% «lin
Sandnskr-, Ohjr a dat, armatei
Statelor Unite 4 soldaţi activi şi
al cincilea este pe cale de a fi
chemat şi el la viaţa milităreas
că.
Un preot «lacker. Rev J.
J. Shearer, din Dayton, Ohio a
fost arestat de* autorităţile fede
rale pentru că nn sa registrat
în Iunie anul trecut pentru ser
viciul militar. A fost trimis în a
restul eomitatenz* unde stă sub
un bond de 1,000 dolari.
O jumătate de oraş ars. în
Lordsburg, N. Mex. s'a întîmplat
în ziua de 14 Martie că în timpul
cînd o locomotivă de a trenului
„iSouthern Pacific" lua ol ei din
un vagon transportător de olei
pentru ars, au luat foc 100,000
galoane de olei. Opt locomotive
au fost distruse şi staţiunea de
locomotive a fost arsă. Ol ciul in
ardere şi-a făcut drumul său spre
oraş, distrugînd întreg cartierul
mexicanilor. Păgubi în vieţi ome
neşti nu an fost.
RĂSPUNS PREOTULUI
MURĂŞAN, SUPRANU
MIT Şl POPA POPILOR.
In numărul 8 al gazetei „Tri
buna" din 1 Martie apare un ar
ticol ne subscris sub titlul „RU
ŞINEA Şl FALA NOASTRĂ.'
Notez, de 8 ani de cînd fac
pirte dintre acei bărbaţi cărora
sc datoreşte progresarea U. S. R.
A. şi a ziarului „America", n'am
polemizat cu nimeni cîrnl a fost
vorba de persoana mea, însă cînd
cineva voieşte să terfelească cea
mai veche şi mai puternică, orga-
cat. din Statele Unite s'ar rupe de au­
toritatea bisericească terorizată de guvernul unguresc.
Dacă nu se va putea face unirea, cu toate că ar îi de dorit,
să nu se facă, remînă bisericile gr. cat. supuse autorităţilor
bisericeşti Romano-Catolice din ţara asta, după cum şi sunt de
fapt, dar să numai aibă nici o legătură cu autorităţile bisericeşti
de acasă, care de fapt e numai nominală.
Şi cine zice şi poate se dovedească că aşa ceva. nu se poate?
Cît priveşte subtitlul: „Preoţiigreco-catolici nu-şi părăsesc
poporul ci vor lupta cu el în de bine şi în rău, pînă după desro
birea tai", îf vom discuta într'un număr apropiat.
C. R. PiTca.
W t'
uizaţiune naţională din America,
aşi fu un laş şi un nemernic' dacă
nu i-aşi resţwnde aşa cum11 merită.
Taică părinte! întrebi pentru
ee m'a trimis TT. S. R. A. la
Camp Sheridan. Să ne lămurim:
Am mers în Camp Sheridan să
mi văz pe fratele raen care e$te
voluntar în armata naţională a
Statelor Unite, n'am fost trimis
de nimeni, ci am mers pe spesele
mele, am dus la băieţi ţigări şi
ţigarete în valoare de $56.00. La
suma sus arătată a contribnit
Kfrem Urcan, secretarul IT. S. R.
A. cn suma de '+10.00, iMihailă
Lică $2.00, George Cornea $1.00,
şi Spiridon Di'ga $1.00, restul a
fost complectat de subsemnatul
şi Miron S. Grama. Ai înţeles
părinte? Şi acum te întreb: Ce ai
vorbit după ce-ai isprăvit slujba
ţinută în, pădure? Poate ai ui
tat. Să-ţi amintesc eu:
Conducătorii de la
Uniune
nu
sunt buni şi alte multe te-ai cu
getat că vei face un bine acelor*
^ari au ştiut ce scrisoare fru
moasă ni cetit la adresa membri
lor Uniunei în ziua de 2M De
cemvrie 1912 în biserica Norve
giană din Cleveland, Ohio?
Să-ţi amintesc ce ai cetit în
scrisoarea aceia: între altele ce
teai că membrii Uniunei sunt
inculţi, analfabeţi şi proşti şi
nu să ştiu conduce, să vă lase
să-i conduceţi voi. Acolo a fost
părintele Hihălţian. întreabă-1,
de vezi ce-ţi va spune?. îmi dai
sfatul „Taică Părinte" să stau
acasă. Te întreb de unde ţi-ai
luat autoritatea aceia să-mi co
manzi? Sau crezi că ţi-am stricat
bussines-ul cu vinderea cărţilor
printre soldaţi? 'Nu taică, -poţi
face bussines cît voeşti, însă te
sfătuesc că ar fi bine să laşi ci
te o carte cînd mai mergi şi .[*e
la Y. M. C. A. fără să fie plătită,
ar fi foarte romînească afacere.
Ce zici?
Observ cS la epitetele ide: Cio
bani, Pnreari, Semidocţi, Ră ri
daşi s'a mai adăogat. unul de
Ţugsfuehrer, doamne mulţi din
tre cei din iirmă vor fi putre
zind pe cîmpiile Galiţiei şi pe
frontul italian, oare pentru ce
părinte, biitiA *#ic,
«pş. Jlte
silă
Acum părinte să facem o mi
că comparaţie între activitatea
d-tale în America şi a celor cu +1
pitetele de mai sus citate, să
vedem unde e ruşinea şi fala
tale? Pe cînd d-ta. schimbai pa
rochiile la fie care ocazie făceai
proteste la Consistor pe baza că
ai neamuri acolo pe cînd te ju
decai cu alţi preoţi pe cînd ai
pus la cale pe George Şerban din
Cleveland să-1 bată pe «părintele
Podea şi te băteai în pept că ca
o marcă de 5 cenţi poţi săcl
trimiţi acasă pe superiorul d-ta
le pe cînd iscăleai protocolul
în conferinţa preoţească că la 3
zile revocai iscălitura şi desfi
dai pe reprezentantul mitropoli
tului Toan Meţianu pe cînd tft
ceai treptele de la reşedinţa con
sulatelor ungureşti, şi durmeai
în costumul lui Adam prin case
le cari te primeau ca oaspe (vexi
Biciuşca) pe acele timpuri Cio
banii, Purcarii, Semidocţii şi
Ţugsfnehrer-ii, lucrau noaptea
iprin fabrici şi ziua plecau eu
munca lor la Cleveland să salve
ze Institutul Tipografic de la fa
liment. Munca lor a fost încunu
nată de succes, că azi au romînii
din America ziar zilnic. Tot pe
acele timpuri cei sus citaţi mer
geau pe la adunări poporale şi
adunau bani pentru flota naţio
nală romînă: Ce ai făcut atunci
părinte? Unde erai? Cui să dato
reşte eă avem un fond naţional
destul de frumos sub administra
rea societăţilor din Uniune Nu
mai d-tale nu. Vorbeşti de euT
tură Nu ştiu unde ţi-ai cîştigat
o. Purtările d-tale din trecut, nu
mai a •cultură nu seamănă. în
trebi taică părinte în care Camp
avem 1000 de voluntari Romîni!
Nn cumva voieşti să faci ceva
bussines? Adresează-te la cei în
drept şi de vei merita îţi vn
spune, însă ea seama eă şi acela
e un Ţugsfuehrer, şi ştie bine ce
scrie într'o carte sub art. .IV.
Şti părinte de ce s'a pus acel
articol în cartea Legii, şi Doam
ne sfînt mai este pentru cei
mulţi, şi de ruşine pentru unul
ca d-ta. Iar ea înobeiere, Taică
Părinte, te rog dacă te-am supă
rat cu ceva, iartă-mă că pe vii
tor nu voiu mai greşi să-ţi spun
adeăvrul, care de altfel ustură,
dar vindecă ipe cei c€ mîncă
riun? de limbă.
lo&i» O. Hoza.
1
fl

ALLIANCE, OHIO.
S Această bancă promite că va fi una din cele mai bune
S bănci din loc care progresează mereu, avînd în mînă toa
•Q te lgeăturile financiare.
S CAPITAL STOCK $100,000.00
ffl SURPLUS $100.000.00
RESURSE PESTE $2,000,000.00
BANCA PENTRU A PASTRA BANII DUMNITALE.
W. H. RAMSEY, Pres. I. a. TOLERTON, Vice-Pres.
S. L. STURGEON, Casier. (5)
UÎiliUîUîLIErZiBraitLIilfitliSfZrHIHJrHlîiKIfîtfîSliffitfiîfgtfMtH
«K»0H0H0».0»0H0«0H0»0H0H0XICWC»O5KD«0)^»0«0K0.«03R0«0KC«E03SI
ILABICIUN1, NEEVOClTATm
BOALX
BMatli se vindeci
IB ASIGURĂ MTJLŢTJMmmi
TUTUROR
Singurul medic în America, car*
fiind specialist, vindec ori-ce boa
1# în mod conştiincios.
iPentru mine corpul omenest
carte deschisă. Eu cui:osc toafe*
bolile şi slăbiciunile corpului.
&u de ani îndelungaţi vindec oamenii. La sute ele oauieni ie
am redat puterea bărbătească îneît azi nu se cunosc ei în&:şi. Fi*
boala cît de grea, eu nu pierd nădejdea de a o vindeca.
Boale bărbăteşti, secrete, înveninare, slăbire generali, perrtcrft*
poftei de trai şi altele, au fost vindecate la mine totdeauna. Ori st
informaţie şi sfat dau fără bani. Eu îţi epun cum #î în ea laod vt?
fi vindecat ca să pricepi însuşi ce boală ai.
INFECŢIE. Dacă ai o boală molipsitoare, eu te vindec rspefffi,
Ifur, fără durere şi pierdere de vreme. Nu bot&reşte dr.că e vf
she şi grea. Fără operaţie vindec grafeaio. Metodul meu o ai fi/.*
fi simplu.
ONANIE. Vindec astfel dS boală grabnic, gîgur fărl perdere de vî*
me. Onania o vindec după un mod separat şi absolut xigur.
ÎNVENINARE DE SINGE. Te vindec uşor de aceasta, do oaredf
^u am an metod simplu, încît t© miri ee uşor ei scipat de mosl»
tea sigură.
NERVOSJTATB. Ba am vindecai cute de ieşi im nervositat#,
lipsa dc memorie, moleşire, bătaie de inim* şi altele Prin
metodul meu de vindecare nu trebue să-ţi Iaşi lacml. Ea t*
•indec sigur, grabnic fi pe veci.
BOALE VECHI. Ea vindec ori ce boale învechita, pe cari poate
nu vreai să le ştie fi alţii, ea buboaie fi boale secreta.
BUBE ORI COPTURI. Practica mea veche stă în a vindeca astfa!
de boale fără operaţie, cu leacuri signre, ffcră dureri. Or!
copturi primejdioase se vindecă cu leacuri!?, melc.
Scrieţi romineşte! Sfaturi fi iudromiri dau fără plată, irrstfs,
ORBLB DE CONSULTAŢIE: Tela 9 a. m. pini la 8 p. iu. Do
minica de la 10 ». m. pînă la 2 p. m.
FII PATRIOT
WS.&
ECONOMISEŞTE Şl ÎMPRUMUTĂ ECONOMIA TA
LUI —.
EL ARE NEVOIE DE ELE ACUM!
DUMNITALE Iţi VOR TREBUI DUPĂ RĂZBOIi
CUMPĂRĂ
0 CAUŢIUNE A GUVERNULUI AMERICAN.
Purtătoare de dobînda de 4 procente, adăogată la trei luni.
DUMNEATA POŢI ÎNCEPE CU
DOUĂZECI SI CINCI DE CENTS
cumpărînd o marcă de profit a Statelor Unite.
Şeful Poştei, Bancherul D-tale, ziarul pe care-1 citeşti şi mult#
agenţii de vînzare, îţi vor spune despre aceasta. Vorbeşte cu ei.
ACEASTA ESTE DATORIA DUMNITALE.
ACEASTA VA SALVA VIEŢI.
ACEASTA .VA CIŞTIGA RĂZBOIUL.
OCXXXXXXXXXDOOOOCXXXXXOOOOCXDOOOCXXXXXXXXXXXXXXOOOOOOOQ
BIROUL DE IMIGRARE AL ORAŞULUI
Dacă nu vorbeşti bine englezeşte şi ai ceva năcazuri
ori lipsă de informaţiuni şi sfaturi despre court, întrare
în lucru, accidente industriale, ai ceva năcaz cu stăpînii
casei, încetăţenire, şcolile de seara, agenţi, plată, ori cu
alte năcazuri, mergi la: (1-3-5)
BIROUL DE IMIGRARE AL ORAŞULUI.
şi aceia vor vorbi pentrn tine. tţi vor ajuta. Ei vorbesc
toate limbile. Şi ei nu îţi cer nici o plată. (Adv.)
rx^coc-oopoo^oooco^cooQGQOoocooooQQp^oooooaooooooga
vî»

xml | txt