OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, March 20, 1918, Image 4

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-03-20/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for

Ave., Canal Dover, Ohio.
(No. 60—61).
A" CLEVELAND, OHIO, MERCURI, 20 MARTIE 1918.
REV. SOLOMON DUMA
Preot gr. or. Romlfc
1847-7th Str., OAtfTOH, &
T«l«fonî Ball 1306.
Bell Phone 804.
143 W. Federal St.
(peste Hartzcll's Store)
YOUNGSTOWN, OlllO

130 ARCH STREET
ALLIANCE, O. S
BELL 760 O. 8. Jl«i
W. T. ROSE
DR. A. H. MAYER
ARCH & MAIN STREET
ALLIANCE OHIO.
Orele dc oficiu: 9—ii a. wi. 2—4
p. hi. 0'.'10—8 p. m. (2)
THE PEOPLES SAVINGS
& TRUST CO.
MAIN & EXCHANGE STR.
AKRON, OHIO.
SANITARY PLUMBING EXPERT REPAIR WORK
712 BROADWAY, FARRELL, PA.
Bell Plione 582-R.
Locuinţa: 32 Ormond Ave., Sharon, Pa. Bell Phone 1051-J
10 a. in. pînâ la- jt.
DOCTOR F. G. LESLIE
«ÎS PROSPECT AVE., 3 B. OLTSVELANDi OEXft.
OOOOOOOCXXXX)OCOOOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX)OCXXXXXXXXXXXXD


PAGINA 4.
DIN CARNETUL UNUI
PERSECUTAT DE
SOARTA.
Di
DIRAC.
(Urmare).
12 NOVEMHRIE.
18SÎ
Elena vine în fie caro zi pe la noi
şi Marioara o primeşte bine şi se au
aşa de bine ca şi eintl ar fi surori.
Ieri a avut înfăţişare la Tribunal
cu procesul intentat lui Frunzescu.
Promisese Marioarei că de la Tri
bunal are se vină de-a dreptul la
noi să-i spui ee-au isprăvit şi s a
ţinut de vorbă.
Pe la doua după am ia/ă ne-am
pomenit eu ca. Zicea că l'a făcut
pe Costică de două parale înaintea
judecătorului. Arătînd cum i-a mîn
cat zestrea, şi că este un stricat, că
umblă. după. muieri şi eînd vine a
easă o maltratează şi o bate. Zicea
ca Baba Joiţa a jurat că l'a văzul
peF runzescu de mai multe ori beat
şi că a lovit-o de eîteva ori. Că a
văzut eînd a voit se dea eu cana cu
apă în ea dar a isbit şi a spart o
gliuda, şi a jurat şi soră-sa că l'a
văzut pe Frunzcscu de mai multe o
ri beat şi maltrat'md-o, şi preşedin
tele Tribunalului i-a făcut o morală
straşnică lui Costică şi l'a condam
nat să-i plătească o sută cincizeci de
lei pensie alimentară pe lună. şi s'a
rugat de ea ca să-1 ierte dar ea nu
s'a învoit, şi s'a rujrat şi Costică de
ca dar nici n'a voit să-l asculte şi
Preşedintele le-a dat trei luni de
gîndire, şi ea spus că poate să-i dea
sşi trei ani, că este hotărită să se des
facă de el.
Marioara spuse Frusinei să ne
facă cîte-un ceaiu şi îi părea«foar
te bine că Elena a putut să-l umi
lească pe Frunzcscu în faţa tribu
nalului ca să-i ceară iertare, şi că
bine a făcut că nu l'a iertat.
Pe eînd veni Frusina cu ceaiul
sosiră şi Sofiţa cu Matilda.
Marioara se sărută cu ele şi se
sculă şi Elena, îndreptîndii-se că
tre ele să le sărute dar Mathilda se
dete un pas înapoi şi zise:
„Bine Eleno, cum îndrăzneşti se
mai calci în casa asta?
„N'ai ruşine? Xu te mustră con
ştiinţa?"
..Ce vorbeşti de conştiinţă? De la
cine te aştepţi la conştiinţă? De la
Elena?!... Ha, ha, lia," zise iSofiţa
rîzînd cu poftă.
Elena înălbi la faţă ca varul ş:
întoreîndu-se către .Marioara, care
privea mirată zise:
,*Şi tu permiţî dragă se fiu insul
tată în casa ta?"
„Eu nu ştiu cc aveţi. Vă stieam
prietene bune. Mă prinse şi pe mi
ne mirarea de vorbele lor. Ma
thildo! Sofiţo! Ce-i asta? Nji înţe
leg. Eu cred că aţi glumit. Xu-i a
şaî"
Mathilda se puse pe rîs. Rldea eu
poftă, pe eînd Elena privea de la li
na la alta. Sofiţa. privea la Marioa
ra, parcă ar fi voit să-i zbicească
ghidul şi văzui eă Marioara îi făcu
cu ochiul in semn se şează pe scaun.
După ce se mai potoli Mathilda clin
rîs zise:
,.Nu-i 11i-i o gluiuă drajră. Elena
ştie că eu nu prea am obieeiu se glu
mesc. Mă cunoaşte de mult. încă
dc Ja şcoală. Nu-i aşa Eleno?'4 în
trebă ca cu un glas batjocoritor.
„Asta-i prea mult. Marioara* mă
pun sub protecţia ta. Te rog nu
permite se fiu insultată 111 casa ta",
zise Elena către Marioara.
„Mathildo! Te rog lasă ce ai cu
Elena pe altă dată. Eu o consider
de o prietenă tot aşa de bună ca şi.
pe tine şi pe ISofiţa. Dacă aveţi ce
va de răfuit cu ea răfuiţi-vă în altă
parte nu în casa mea. Eu cred că
n'aţi venit aici cu gînd se faceţi
scandal. Ar fi regretabil," zise Ma
rioara serioasă şi cu vocea agitată.
„Aşa! îi pui parte", strigă Ma
thilda. O consideri pe ea prietină
sinceră ea pe mine? Atunci se ştii
că nu-ţi mai sunt prietină. Nu
vreau se am prietiuie eu cine se la
să se i'ie batjocorită şi terfelită".
„Nici eu, zise Sofiţa", ridicmdu
we de pe scaun.
„Cine se lasă batjocorită şi ter
felită?" întrebă Marioara, răstită.
„Tu," strigă Mathilda.
„Eu? Te rog, ia scama cc vor
beşti. Nu mă insulta în casa mea.
Ai auzit
„Vezi dragă piuă unde merge eu
.îndrăzneala?" zise Elena.
„Foarte bine, Marioara. Dacă-i
aşa atunci răinîi cu biW. Hai So
fiţo se mergem".
„Stai doamnă şi explică-te. Ce
fel de treabă-i asta se vii în casa
înea să nii insulţi prietena şi chiar
pe mine, şi pc urmă, hai se mer
gem? Spune-Itti in ee £#l Uiă las
batjocorită?"
„Să te poarte în gură cum. îi vi
ne, să-ţi critice casa şi masa şi se
tmi ţi w înghiţi".
«A f*J:
„Cine mă poartă Sb gură!" în
trebă Marioara.
„Uite, prietena ta cea bună", zi
se Mathilda arătînd cu degetul că
tre Elena.
„Minţi 1" strigă Elena.
„Ce-a spus?" întrebă Marioara.
„Mi-a spus că i-ai zis că la ma
să te-am servit eu lături, nu cu
rnîncare. Că totul mirosea a seu şi
tacămurile erau murdare şi a tre
bit se cureţi murdăria dintre cră
cii fruculiţei cu scobitoarea".
„Minţi", strigă Elena.
„Aşa mi-a spus şi mie", zise So
fiţa.
„Şi tu minţii strigă Elena".
„Vorbele astea ini-a spus Elena
eă voi aţi zis despre mine. Pe cine
se cred?" zise Marioara.
„Pe ea", zise Mathilda. „Pe ea
s'o crezi. Pe ca care spune la toată
lumea că te-a prins în flangrant de
lict de adulter cu Frunzcscu şi de
aia a dat divorţ de el. Da, zice eă
tu i-ai stricat casa. Că de aia ai
angajat pe Frunzescu ea să-l ai
lingă tine, şi a dat peste voi sbe
guinduvă. Pe ea s'o crezi şi nu pe
mine şi pe Sofiţa, şi pe altele, da
că vrei şi zece,'cărora s'a tînguit
că i-ai stricat casa".
Elena înălbise şi mai tare şi nu
mai tlesminţi pe Mathilda.
Marioara întoreîndu-se către E
lena îi zise:
„Bine cucoana, aşa ne-a fost vor
ba? Aşa prietenă îmi eşti? Ai uitat
de actul pe care mi l'ai dat?"
Vorbele aceste nu se puteau au
zi de cit numai de la tine. Nu poţi
tăgădui că nu le-ai spus. Frumos
îţi sade. Ai voit să-mi strici repu
taţia. Te-ai servit de mine ca de o
unealtă ea să-ţi ajungi scopul, zi
eînd că vei întră cu secretul în mor
mînt şi acum vrei se mă compromi
ţi în faţa lumei? Neruşinato! Cu
tră prefăcută. Şi mai îndrăzneşti se
intri 111 casa mea!" şi înaintînd
către ea, îi dete o palmă, cu atîta se
te că o doborî pe podele, şi întoreîn
du-se către mine îmi făcu semn se
trec în odaia ei dar piuă se ajung
Ia uşă văzui pe Mathilda că se a
pleacă şsupra Elenei şi începe se
care cu pumnu în ea, zicînd: „N'a
se jnai zici şi altă dată huţupină de
poliţai care se ţine cu toţi hăndră
năii de la prefectură".
întraiu în camera Marioarei ea
se nu zică eă n'o ascult, dar mă ui
tam pc crăpătura uşei se văd ce se
pot rece. Văzui şi ţf Sofiţa că se a
ph-acă asupra Elenei şi dînd pe
Mathilda la o parte a început şi ea
se care cu pumnii în ca. De la o
vreme Elena a început se ţipe, stri
gîndu-mă pe nume să merg*'o scap.
Parcă mă coprinse mila de ca. Cu
toate că n'aveam ochi s'o văd, şi
dcschiseiu uşa să merg în ajutorul
ei dar mă temeam de Marioara, să
nu mă ea pe mine in primire, şi mă
rctăseiu înapoi.
Marioara se aplecă şi dînd pe So
fiţa la o parte, ridică pe Elena în
braţe şi strigă pe Frusina care veni
în grabă.
..I-a şi du pe doamna în salonaş
să-şi puie pălăria şi bal tonul şi du-o
pînă la poartă", zise Marioara, şi
Frusina luă pe Elena de braţ şi tre
cu cu ea în salonaş.
„Scoateţi-vă pălăriile şi baltoa
nele se luăm cîte-un ceai", zise dîn
sa şi crăpînd uşa îmi zise că s'a is
prăvit şi mersei în +»alon. Marioara
merse în bucătărie se spuie Maran
dei se pregătească ceaiul.
„A'şi fi dărăeit-o mai bine, dar
mai dat la o parte", zise Mathilda
către Sofiţa.
..Lasă că i-ai dat destule", zise
Sofiţa. Nu mă răbda inima să te
văd că tu dai şi eu se nu mă pot
răzbuna".
„Tu nu ştii se dai ea mine",
Mathilda zîmbind.
eni şi Marioara şi auzind vorba
lor zise:
„Nu vă mai certaţi că eu n'am a
pucat să-i dau de cît una".
„Una şi bună", zise Mathilda.
„Aşa zău! Dintr'o lovitură a că
zut grămadă", zise Sofiţa.
„Vam dat-o gata, să nu vă obo
siţi mult cu ea", iţise Marioara rî
zînd cu poftă/'
Veni Frusina cti ceaiurile şi Ma
rioara o întrebă că dc ce a zăbovit
aşa de mult.
„Era ciufulită rău doamnă, şi &m
mai netezit-o pe păr."
„Ai dus-o pînă la poartă?"
,Nu doamnă, numai pînă la col
ţul gardului de la grădiniţă. Mi-î
zis s o-las că merge şi singură".
„Crezi că o să ne păreaseă?" zise
Sofiţa.
„Poftească, nu-mi pasă." zise Ma
tliilda. Eu i-am spus lui Mişu că
am să-i moi oasele şi mi-a spus să
nu mă încurc numai cu eîteva. Nu
cred să aibă nas se meargă I4 jude
cată. S'ar face de rîs şi s'ar da pe
faţă toate potlogăriile ei."
'o privinţă ar li biue'', zm
Marioara. „Ar mai scrie ceva ziare
le de ea şi ar şti lumea ce poamă
este''.
„O se scrie şi aşa. O se vezi mîine.
Am s'o fac de rîs", zise Mathilda.
„Să nu aminteşti de numele no
stru" zise Sofiţa.
„Te temi de văru?" întrebă Ma
thilda, zîmbind.
„Nu mă tem dar se face vil vă ma
re, şi 1111 vreau să-mi văd numele în
jurnale''.
„Da, Mathildo. e bine cum zice
Soliţa. O aventură în care se nu fi
gureze de cît numele ei. faptul şi
motivele. Poţi menţiona însă că a
trecut prin trei mîini," zise Ma
rioara zimbind, şi rîserăm cu toţii.
13 NOEMBRIE 1881.
Tocmai eram la cafea eînd a
venit curierul. Adueînd Frusina
jurnalele 'Marioara desfăcu Bu
ciumul Moldovei, trecu în revis
tă pagina întia şi desfăeînd zia
rul isbucni în rîs:
Pe ipagina a doua sub titlul:
„0 lecţie bine meritată," ceti ur
mătoarele
Ieri pe la orele .patru p. m.
într'o familie respectabilă din
oraşul nostru s'a întimplat un
fapt care pe lîngă partea ei co
mică are în sine şi o parte seri
oasă, moralizatoare.
Se şoptea de mult că d-na E
lena Frunzescu, soţia dr. iCon
stantin Frunzescu, care acum «cî
teva săiptămîni a intentat pro
ces de divorţ, ar fi urzit intrigi
în mai multe familii respectabile
din oraşul nostru, că chiar a is
butit să învrăjbească mai multe
doamne din societatea înaltă,
fapt care a provocat şi duşmă
nia între soţi, şi se zice că toa
te aceste i-s'a tolerat, avînd în
vedere persoana d. dr. Frunzescu
care este un 0111 cu o reputaţiu
ne ireproşabilă.
Se vede treaba că după ce d-na
Frunzescu a intentat procesul de
divorţ, persoanele criticate şi
blamate ne mai avînd
11
ici o con-
sideraţiune faţă de d-sa, au cău
tat să-i dea o lecţie.
Mergînd la o prietenă a d-s&le.
111 scurt timp mai sosesc încă do
uă doamne, dintre cari una soţia
unui înalt funcţionar din ora
şul nostru, şi se dau cărţile pe
faţă. 8e dovedeşte că pe eînd
d-na Frunzescu făţărea .0 priete
nie intimă-faţă de ele de fapt ur
zea intrigi, căuta să le învrăj
bească, aeuzînd că una ar fi bla
mat şi ar fi batjocorit pe cea
laltă, pe eînd toate acuzările e
rau invenţiuni reutăcioase.
Iîesultatul final' a fost că d-na
Frunzescu a ifost scărmînată de
cite trele, şl 'după cum ni-s'a co
municat, aşa de bine, ca să-i ser
vească ca lecţie pentru viitor."
După cc ceti ziarul se puse din
nou pe rîs şi zise:
„Numai Matilda a făcut poz
na asta. îmi place femeia acea. E
inimoasă şi se ţine de vorbă. Nu-i
vorbă eă şi Sofiţa nu-i de nevoie,
şi ea a dat eîteva bune şi sdra
vene Elenei, dar Matilda dădea
mai eu sete. Dacă n'o dădea iSo
fiţa la o parte o tărbăeca urît."
„Da, mamă, dar vezi cît a dat
Matilda în ca 11'a strigat după a
jutor. Numai după ce a început
să dea Sofiţa 111'a strigat să viu
s'o scap.
„Nu, pentru că era zăpăcită.
Ameţise din lovitura pe care i-am
nat-o şi Matilda nu-i da răgaz
să-şi vie în fire. Se pusese cu
genunchii pe ea. €u stingă o ţi
nea de gură şi cu dreapta aşa
de repede îl căra pe sub coastă
că nu erai 111 stare să numeri lo
viturile."
Se aual soneria şi nu treou
mult şi veni Frusina cu un iplie
pc care îl dete Marioarei, era de
la Matilda, şi îi seriea că Elena
e bolnavă în pat şi a chemat o
babă ca s'o tragă şi s'o oblojea
scă. ti mai scriea că ore s'o pu
nă 111 curent cu tot ce va mai a
fia, căci are ipe cineva care urmă
reşte dc-aproapc ori ce face Ele
na, şi îi raportează de tot ce se
petrece în casa ei»
Mă prinse mirarea că de unde
poate aifla Matilda ce se petre
ce în casa Elenei şi întrebind-o
îmi zise zimbind:
„Doar nu-i de florile mărului
nevasta directorului de poliţie, se
nu poată afla ee-ar vrea se iştic,
mai cu scamă eînd 11'ai servitori
cari să-şi ţină gura."
„Par'că zicea că baba Joi ţa îi
este credincioasă?!'
,.T)a, aşa zicea, dar agenţii se
creţi sunt dibaci, au îneîntat pc
baba," şi ea ne bănuind că-i spi
onată şi crczîiid că dacă spune
că stăpînă-sa e bolnavă şi e trasă
şi oblojită, ţie tmbe n'are să fa
«a nici un rău că a spus"
„AMEBIC
După amiază veni şi Frunzes
cu. Cu toate că Elena dăduse di
vorţ de el şi suferise atît de mult
din partea ei, 1111 se arăta vesel
de pel întîmiplate.
Zicea c.ă toată lumea se uită
după el şi unii l-au şi întrebat da
că ştie că nevastă-sa a fost bătu
tă, şi îl omoară ruşinea.
Marioara a căutat să-l convin
gă că ruşinea nu poate cădea a
supra lui, acum că numai trăieşte
cu ea. I-a spus că păţania ei şi
faptul că s'a publicat în ziare
o să-i ajute la divorţ căci se vor
convinge şi judecătorii ce f«l dc
nevastă a avut, mai cu seamă că
se ştie şi cazul cu Moscovieioaia.
care a păruit-o.
„Numai de a-*i scăpa mai cu
rînd de ea!" zise Frunzescu du
pă ce -asculltă argumentele Mari
oarei, seoţînd un suspin adine,
şi mă chemă se mergem sus să
mă* viziteze.
„întraţi In odaie la mine," zi
se Marioara, „nu vă mai urcaţi
sus, şi intrarăm în camera ei de
culcare, în care plutea 1111 miros
de parfum de viorele, care te
îmbăta.
Mă desbrăcai şi Frunzescu mă
cercetă pe şira spinării, pe pept,
îmi pipăi muşchii, şi după acea
mă întrebă dacă dorm liniştit şi
nu tresar din somn.
I-am spjis că dorm bine şi foar
te rar mă trezesc din somn, dar
eînd mă trezesc nu pot- 'adormi
curînd cîte-o dată trece şi un
cens şi două pînă ml. fură som
nul.
„Nu ţi-ai dat seama de ce nu
poţi doriţii mă întrebă Frun-
poţi doriţii
zescu.
,.Mă i-ait fffndurilc," respurisei
eu, seoţînd un suspin uşor, care
fu auzit de el.
.,Nu-i nimic. Aluugă-ţi ori ce
«rinduri. Eu cred că trebue se
ie-i din iprafurife acele pe cari ţi
le-am prescris. Nu sunt absolut
de loc vătămătoare. De altfel
mergi spre bine, dar dacă ai dor
mi liniştit, fără se te frămînte
iiîndurile eînd te deştepţi din
somn ar fi şi mai bine. Da, tre
bue să ie-i din prafurile acele.
Se începi chiar de astăzi şi se
vezi că ai se dormi fără vise."
După ce m'am îmbrăcat «şi
ră 4n salon şi spuse şi M'arioa
rci că trebue se iau cîte-un praf
din care mi-a prescris în fie ca
re seară înainte de a mă culca,
şi îi spuse ce i-am zis, că dacă
mă trezesc din somn numai pt
adormi curind.'
Pe Marioara a prins-o mirarea,
dur n'a zis nimic. După ce plecă
Frunzescu mă luă la refec că de
ce
nu i-am spus că nu dorm bine
şi mă întrebă că «ce fel de gînd uri
mă năpădesc eînd mă deştept din
somn.
M'am gînd it să nu-i spui ade
vărul, dar mi-adusei aminte că
de eîte ori am căutat să ascund
cva de ea m'a cunoscut. Par'că
îmi citea în suflet şi i-ain res
puns:
„Mă gîndesc la matale, mamă.
Te văd în vis şi mă deştept şi
după acea numai mă fură som
nul."
„Cum 111a vezi în vis?"
„Fel şi chip, mamă! Cîtc-oda

se
face că suntem la Filipeşti.
şi eu sunt mic, a»şa cum am fost
eînd a murit mama şi matale mă
strîngi în braţe şi mă săruţi. Dc
eîteva ori te-am visat ca atunci
eînd mă trăgeai pe oase şi eu ţi
pam ca să mă tragi mai încet, şi
111'am deşteptat în ţipătul care
l-am dat şi par'că simţeam că
mă doare oasele.
Te-am visat şi aşa cum ai fost
eînd a omorît mama pe tata Co
stică, numai în cămaşa şi ai a
pucat pe m'ama de mină şi i-ai
spus să facă declaraţia acea pe
care ţi-a dat-o. Te-am visat în
toate felurile, cum ai fost în via
ţa noastră de la Fiilipeşti şi ipînă
am venit de ne-am mutat în ca
sele aceste şi a venit doctorul de
m'a vizitat şi pc urmă matale ai
spus ca să nu-ţi mai zic Marioa
ră ei mamă şi să-ţi port respect
ca unei mame."
BL1CIT
v
„Dc ce nu mi-ai spus pînă a
cuma? Nu ţi-am spus să n®
ts»
cunzi nimic d? mine?"'
„Ba da, mamă, dar mă gmdeain
că te supăr."
..I-ai spus u i u n z e s u e e
dc vise visezi?"
„Nu mamă."
„De eînd ai început să m| vi
sezi
„Cam de vre-o lună, mamă."
„Trebuia să-mi spui dc-atunci.
Deseară am să-ţi dau
praf
de-acele. Poate o se dormi mai
bine. Frunzescu1 zice eă sunt foar
te bune şi nu sunt vătămătoare."
v .• (Va urma). -.
""i'fiiy -.O. in 1 •••uliii
yjsL&atii&aîl**.?
A U
pe vărul, meu Procopie N. Plască
din Bitolia, Macedonia, care în
anul 1913 a plecat din ţară, din
Romînia, din com. Pleniţa, jud.
Dolj venind în Statele Unite în
Philadelphia, şi eu care sunt de
un an şi jumătate în America,
printre prieteni n'am putut da
dc dînsul. Rog deci pe toţi bunii
Romîni care l-ar cunoaşte pe sus
numitul, sau chiar d-lui dacă va
ceti aceste rînduri, rdg să-mi
resipundă pe adresa:
Georgi Zisu, 38 W. Man Street,
Salem, Ohio.
(No. 60—61).
AU
pe 2 fraţi ai mei, Dumitru Bu
tum şi Bucur Butum, ambii din
Veneţia de sus (superioară), co
mitatul Făgăraşului. Nu ştiu de
dînşii nimica din anul 1916. Rog
pe fraţii prisoneri din Italia, Ru
sia şi Franţa, care ştiu de dînşii
să-mi scrie la adresa de mai jos
şi vor primi dc la mine un dar
de 5 dolari, sau dacă dînşii vov
ceti aceste, rînduri, îi rog a-mi
seric.
Pavel Butum. P. 0. Box 85, Sa
lem, Ohio, U. S. A.
(No. 60—61).
o
A U
pe consăteanul meu Alexandru
Dumitru din comuna Veza, comi
tatul Albei Inferioare. Rog pe
fraţii care ştiu ceva de dînsul să
bine voiască a-mi scrie, că le voi
fi recunoscător. îl rog chiar pe
dînsul dacă ceteşte aceste rânduri
să bine voiască a-mi scrie, eă
am un mare interes cu dînsul.
Alexandru Cîrnaţiu, 628 Union
A U
eu loan Oprea, pe feciorii mei cu
numele loan Oprea din comuna
Prostea Mare, lîngă Mediaş. Rog
pe toţi fraţii prisoneri din Ru
sia şi Italia care ştiu cumva a
drosa lor să bine voiască a-mi
scrie, sau chiar dînşii dacă ce
tesc aceste rînduri să-mi scrie
imediat, eu le voi fi recunoscător
loan Oprea, 775 Frenklin Street,
Detroit, Mich., U. S. A.
(.No. GQ— 63).
'••.IM' o
A U -T
eu Teodor Crai 11a din comuna
Laslăul Romînese, comitatul Tîr
nava mică, Transilvania, caut pc
fratele meu Iosif Craina şi pc 3
şogori ai mei din partea nevestei.
Dinşii sunt din Lcpinda, comi
tatul Tîrnava mică, Transilvania,
cu numele Uarie Ilolom, loan
Hol om şi Dumitru Ilolom, priso
neri în Rusia sau Italia. Cine îmi
va trimite adresa d-lor primeşte
de la mine suma dc 5 dolari ca
cinste.
Teodor Craina, Gary, Indiana,
Filmor Street
No.
456, U.
(No. 60—61).
8. A.
o—
CĂUTĂM LUCRĂTORI LA SFE
CLE DE ZAHĂR.
Lucrători de toate naţionali
tăţile pot ca să capete dc lu
cru la sfccle de zahăr în statul
Michigan.
Noi plătim
$20.00,
$22.00
şi
$24.00 pe un acru. Casă gratuită
şi drumul pînă acolo. Vorbeşte
cu reprcscntantul nostru
care va
fi în următoarele locuri:
în Detroit, Mich.: Duminecă
24 martie, la d-nul Peter Lilaff
din 456 Farnsworth Ave., la 9
ceasuri dimineaţa, la John Fc
rancy's Office 2194, W. Jeffer
son Ave. la ora 2 p. m. la Petcr
liologa's Barber (Shop, 722 iFrau
kiln str., la ora 5, seara.
MICHIGAN SUGAR COMPANY
SIGINAW, MICH.
(60—64).
11
O ...
S E A U
unul sau mai mulţi tovarăşi care
voesc a investi ceva bani în 2
patenturi de mare valoare, spre
a să fabrica şi vinde în cantita
tate mai mare. Pentru doritorii
din Detroit, Mich., care mă cu
nosc în persoană se va face o
deosebire.
Doritorii de p, afla informaţiuni
să se adreseze la
Alex. Miclea, 986 Jos Campau
Ave., Detroit, Wioh.
(No. 53—63).
un
A. L. &REES.
MONUMENTURI BUNE
cf preţuri resonabile se capătă la:
BAUHOF & GRAHAM
SPRE ŞTIINŢA.
ADESEA COMITETULUI
NAŢIONAL AL FEMEILOR
ROM1NE ESTE LA 261 W.
37th STR., NEW YORE, N. Y.
PHOTOGRAPHERS
Grupuri de familie şi
cu­•REALALLIANCE,INSURANCE2OHIOESTATE•BLOO.HANKALLIANCE306
nunie specialitate.
Fotografii oficiole pentru
aocietătile romînesti.
me. Onania o vindec după un mod separat şi absolut sigur.
tlfVENINARE DE SÎNGE. Te vindec uşor de aceasta, de oareo«
«u am an metod simplu, încît te miri ee uşor ei scăpat de moav
tea siguri.
NERV 08ITATE. Eu am vindecat suta de iaşi de nervositati.
lipsa de memorie, moleşire, bătaie de inimă şi altele Prin
metodul meu de vindecare nu trabne să-ţi laşi lucrul En te
vindec sigur, grabnic fi pe reci.
BOALE VECHI. Eu vindec ori ce bo&le învechite, pe cari poat«
nu vreai gă le ştie şi alţii, ca buboaie şi boale secrete.
BUBE ORI COPTURI. Practica mea veche stă în a vindeca astfel
de boale fără operaţie, cu leacuri sigure, fără dureri. Ori
copturi primejdioase se vindecă en leacurile mele.
Scrieţi romîneşte! Sfaturi şi îndrumări dau fără plată, fraţii.
ORELE DE CONSULTAŢIE: D«la m. nînă la 8 p. —T*~
îi i i i i e i i lc a
4
DEPUNEŢI BANII D-TRA
în o bancă puternică. 4% se dă
la bani depuşi. Capitalul nostru
peste $4,000,000.00. (2-5
Pentru instalarea Paipurilor de încălzit, Gaz, Apă şi
alte, nu uitaţi pe cunoscutul nostru prieten al romînilor
din Farrell, Pa., şi jur. (2)
D-nul P. J, KOCH
BOHOaOHOHOHOHCWOHOHOHOSOHOBOSOaOaOHOBOSOaCBOHOSOHOROH
•LABICIUKR, NURVOSITAT*
BOALB
Bărbaţii se vindeci
«I AXIGURĂ MULŢUMIM!
TUTUROR
9!«#urnl medio în America, cart
fiind specialist, vindec ori-ce boi
1« în mod conştiincios.
Pentru mine corpul omeneM
carte dcschi3&. Eu cunosc toat«
bolile şi slahieiunile corpului.
Jiiu de ani îndelungaţi vindec oamenii. La sute de oameni le
Am redat puterea bărbătească încît azi na so cunosc ei înşişi. Fit
boala cît de grea, eu nu pierd nădejdea de a o vindeca.
Boale bărbăteşti, secrete, înveninare, slăbire generali, perderea
poftei de trai şi altele, au fost vindecate la mine totdeauna. Ori c#
informaţie şi sfat dau fără bani. Eu îţi spun cum fii în ce mod v«i
fi vindecat ca să pricepi însuşi ce boală ai.
INFECŢIE. D$că ai o boală molipsitoare, eu te vindea repede, •&»
fur, fără durere şi pierdere de vremo. Nu botăreşte dacă e
ebe şi grea. Fără operaţie vindec grabnic. Metodul meu e sigui
.şi simplu.
ONANIE. Vindec astfel de boală grabnic, sigur fără perdere de
Institutul Tipografic
AL ZIARULUI
I..AMERICA"!
EXECUTA ORI CB LU0RAE1 DE ARTB
•RA7ICB, CA: REVISTE, BROŞURI, CHl
TABŢIERB PENTRU SOCIETĂŢI ŞI FA
ROCHII, STATUTE, INVITĂRI, ANUNŢU
RI MARI ŞI MICI, BILETE DE INTRARE
ţPTR'UN CUVÎNT, ORI CB LUCRĂRI 0B
Bin ATING DB ARTA TIPOGRAFICA
DEVIZA ATELIERULUI ESTE:|
Lucrare conştiincioasă, preturi efiinejj
Si RUGAM PB TOŢI ROMtNII SĂ SPRIJINEASCA ACEAS
TA nrsTrruţiuNB priit comenulb lor. i—«
TAXA LA MICA PUBLICITATE
Caut, perdut, anunţuri de nunţi, botezuri, serbări, etc.
1 cent cuvîntul. Plata se face înainte, odată cu trimite
rea publicaţiei, numai Societăţilor din Uniune li se publi
oă ţwpwtn şi în urmă li se trimite bilul de plată.
ADMINISTRAŢIA ZIARULUI „AMERICA"
OCOOOOCKXXXOOOOOOOOOOOCOCXXDOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOCXXOOâ
tm
i n 2
îS
I!
"htj-wj

xml | txt