OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, March 27, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-03-27/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

The official Organ of th* Rou
manian Beneficial tmti
Cmituitât
Societies of Ameriia.
THE ONIY BQWIAWAiytâliY tft £0 STATES.
De: FRED. & FmGUŞON,
United Press Staf[ Correspondent.
Cite-va ^pmpăni# de î?ifine»l
«frqotnf**-
CLEVELAND,©., MERCtIRI27 MART. 1918
q««a
LONDRA, 2 Martie. Feld-
Tnâ vfcf ft&ţfl că a fast can
tmşjfaB tum aresi în
ninteiţţiarul fHcral din A*km-
să transporter «mili­
SutteU Unit* (fi Canada. WOO
12,000 SUBSCRIBERS.
BULETIN,
AJf£TKRDAM. 36 Martie.

'$
•ei/-
J*
5
r-i
*jfr
v
.*
V
|4foV
1,1^
fc
a
1
*î V*
s.
ţ*
n
'W,
M..
i#
*VOL. ^CIII. «tNQ.67
pr^tidiul gmeral,
w
v
H-t
-.,f^
ilr
•fii %A
4
.4"
WMMgl
Org»nut Society
ibrRomtn^ de
Ajutor |t Cultură dim Ammrica.
*p«
(fmesfrr
OT
„Plugiarul Romîn
teavkttl^ ', ,J)r. IuHu Maniu",
M9IMI şi lltniiviBt'',
DE PE
AMfRtCAN.
&&>
SEAZA MEREU.
ALIAŢII LE PRECATESC O
LOVITURA GROAZNICA,
•ffiw»
s .r-
.? LONDRA, 26 Martie. Sa re
efono&ştc eă cele din *trma
«ft greu
24
oro
au arătat îmbunătăţire
jp».frontul de vest.
în cartierele bine informate de
aici nu este nici o mişcare de a
(exagera nici în bine nici în rău..
^Anjflia. dindăr&tul liniilor de front
face faţa crizei cu acelaşi curaj ca
'fi în frontul liniilor. Ba vede Ger
manii înaintîfitl şi dc-odată eu în
aintarea lor, aude cum strigă ca au,
făcut prizonieri, au capturai ma
teriale de războî şi tunuri ra
port it înaintarea lor. RecuiYoaşte
$t din nenorocire, de data aceasta
Jiu est,e*o alungare a oştilor sale.
£jnia aliaţilor este susţinută în
Continuitatea sa şi încă nu aîi fost
In en n jurate ori tăiate de greul tru
pelor, masse considerabile,din tru-
pele engleze ori franceze, dar îa
Jel, pînă acum nu poate încăpea
I U A
CĂTRE TOATE SOCIETATILE APARŢI
NĂTOARE
j%nmpăz*re& de Liberty Bonds, la primul şi al doilea împrumut.
Totalul sumelor se va publica în parte pentru fie care So
iciet^te. La încheiere se va da totalul sumelor înscrise din în
treaga noastră Organizaţie.
Datoria fie cărei Societăţi .este, ea
lagărul amej-ioau Frţknţft, 25
Murtie. -r Asta?i au fost observate
nişte explosiufti în ariergarda li
nîil0^ g^r|nâne dib sordide Toni
pe uTTţui unjBi .fo^. 4e artilerie wm
ricartă. ^ot jpiiBi ifunt activităţi «e*
riene con^le^ifeîle şi inawţMri a a
runcat e|ţe-¥a bombc eu gaz în li.
jiiiîe amerieanc. De altcum frontul
Întreg Mito !m$tit
toiSH^i ÎB |M9ll (KMQfU)
ea s^şi faeă«Huşii
turi de engii^i. s
In buna speranţă oă toate se vo# conforma acestui Circular,
precum şi terminului indicat, rămin eu stimă fi'dragoste fră
ţweă. IOAKP
1
i W a k't^~
*f* V
v
wii*,
»h*.*
XA4KD WIBE SEBVIC®
^t!88 ABSOOIATIQWa
vnrbădespre îiiecrearea de a pune
stavila sforţării inamicului. Co
manda germană mina mereu înain
ta awbfîhd fnercu\ trupe noi pe
tronţ şi încercîttd cu o repeziciune
nemaipomenita aă. ţe »|»riji»cas0i\cu
focul tunurilor.
întrebarea
rămftro
în carc parte
îşi concentrează aliaţii rcservele
lor. Dar pe cum sa ve*e in afară
de poziţiunile critice ca cele din
regiunile de sud unde s'a întîmplat
înfrîngerea, abia de se observă că
trupele de reservă ale aliaţilor ar
fi ajuns să lucreze şi ole ceva. Cu
să aduni reserve învadevăr uriaşe,
este o chestiune de zile întrebi şi
comandanţii aliaţilor se par că"nu
voiesc să rischeze a mîna rezervele
prea tare înainte. Ei ne asigură că
se pregătesc la lovituri ca şi eari
nu au mai fost altele, dar'cari a
tunci cînd le vor du, vor sili pe
inamic să' pleee capul şi să stea în
loc.
R. A.
E S
w îi
jfţvjţe 1» ftetivitâtea societăţilor pentru
pe
pernele ce o privesc direct, precum şi a întregei Organizaţiuni, să
arate la gazetele locale (Migleae), dînd mai multe amănunte
vvdacă se cere, cari vor pubUea ou plăcere ori ce adevăr li se va
*jspiine, în aceia ce priveşte mfembrii şi Organizaţiunea noastră,
4îs sprijinul ce l'am dat, pentru sdrobirea Viperei care începe
'/*să ameninţe întreaga lume.
Deşi a trecut un timp considerabil de la/termenul arătat
în Circularul trecut, în această privinţă, unele din Societăţi»
nici pînă azi nu şi-au trimis'raportul. Pe aceste le provoc ca cei
ţ'K mult în cinci (5) ,zile de la publicarea acestui Circular, să-mi
Vv
3trimită rapoartele, spre a ne putea complecta angajamentul
-luat cînd am fost la Ministerul de Finanţe din Washington, D. C.
Societăţile cari nu au trimis înbă Rapoartele, sunt urmă
y toarele: „Vulturul", „Transilvă^na", „U. E. Ard. & Transil
v^neană", „Oarol I-iu", „Trans^uia'»„Horea, Cloşca şi Ori
şan", „Carpatina", „Ulpia TraŞnr^', „âteaua Eomînă'', „S-ta,
ki Maria", „Murăşana", „Biruiiiţa ,.Ţara Oltului", „Ardelea
„Prinţul Carol" M» Columbus, O., „Dragostea Eomînă",
„Sămînătontl ftomîn-, „Die Martin Sălişi
data ce va ceti su-
Romînă" „Bucovi-
Prtşecfinte
LONDRA, 25 Martie. Co-^
re«|Q)»4?uiul ziarului Daily Ex
pres, ataşat la cartierul negle*
din Franţa, aeri* că Germanii, In
Iqr .atajgţ/ m%aiţ#tt atît dt
pe xona jperieuloasit sau pfc
Wî\ nvmănuî (No Msţn's
uiqît tunarii Englezi tră
mm fa* sfi maţ ochift^eă, şi-i
dobomi -în grmeei la pămîtit. La
Kpahy, două baterii i-a sseccrat
în oîwp desehia, trăgînd Iticon
tumu timp |MÎti*H ore, la o di
stanţă de 400 de yard*.
„Perzieres a fost ţinut cîţva
4e Leieesterti'
hir»a, ajutaţ^şţ 4e două taok-uri.
ftt4& :4p««idi)tt bâ iişpMift lntr'una
in&jp9i fi -~w|a diatr^/î^iipanii
î#^edea, ea
'tir
hk?
vffy"j
AVAN-UNA
BYTHnmOCTtJFTHE
LA Zt
tt. V
4 I Z V
Nu mă mir de lo& cind văd c4
mai sunt şi astăzi hmdiţi He sen*
timente şi tîlhari de oficii c^ri să
preumblă bine îmbrăcaţi şi matu
raţi cu eifistea celor ee-i înconjm«
ra, ci mă mir de naivitatea multa
ra, eari aşa de uşor sâ lată traşi pe
sfoară de toate făgăduinţele \tnora,
de tot aceea ce străluceşte, crezind
că este curat aur.
Nici nu e mult de atunci de cmd
un sărman bucătar care a avut şi
el probabil, zile mai bune, pe
faptului că nu putea ajunge to o
slujbă aşa cum voia din sul s'a dat
unei ştrengării care întrece pe cea
a vestitului căpitan dela Koepenick
de acum ctţiva ani.
Şeena s'a întîmplat în New-York
Şi de data aceasta s'a „lucrat" pe
un teren mai vast. Emul nostru nu
a rîvnit Iu rangul de căpitan, căci,
vedeţi D-voastră, aceasta este bine
cumntata ţară a minciunilor şi a
mincinoşilor şi esie maref lungă şi
lată ţara şi de aceea s'a cugetat să
facă pe marchizul.
Omul nostru a cetit e%m awesc
acum la Amerfta
tot,
soiul de mi-
siuni,^cît secrete, cit publice, cu
tot soiul de afaceri şi de aceea a
cugetat să se facă şi dînsul în mi
siune. Zis ,şi făcut, Era destul de
4înăr şi destul de present abil. Să
poate şa fi fost chiar atare bastard
a cută fui degenerat de nobilă po
rodiţă din vestita şi îmbătrîuita
Europă
-^/Lşm&o/ui-- ftirrtfm
M'»
E
1RAS WPU». v
Edmund Rouselott, de origină
franceză, s'a pus pe lucru. S'a dm
clarat de reprezentant al regelui
Alfonso, al Spaniei. Spunea că a
venit trimis anume de dînsul în
Statele Unite a contrage un împru
mut de 50,000,000 dolari de la fir*
ma J. P. Morgan & Co.
Pentru ca să i să dea deplină în*
credere, a produs şi pecetea rega
lă, o plastografie istorică, prin care
i se dă împuternicire în acest scop.
A stat la unul din cele mai bum
hoteluri. A fost înconjurat -de a
droaie de servitorime şi înota în
lux şi escese de tot soiul. Ziarele
spuneau că era oribil, nemaipome
nit ce fătea acest om, care figura
la hotel, înaintea aristocraţiei mahi
a banului şi înaintea firmei Morr
pan ca ,Marquis de Catillat."
Bani pentru acest scop a avut
din deajuns. Pentru-că şi astăzi, în
lumea ăsta plină de interese dt
râzboif toţi îi ofereau' pungile lof
g%ase, în buna credinţă că mai tîr
ziu îl Vor putea folosi pentru sco
purile lor în legături fi nane iarf
ori economici cu Spania. Alţii l|.
rugau să primească „o micăifntieis
paţie" pentru serviciile pe cari
promitea să li le facă după sosirea
lui în Spania. Şi mica anticipa
ţiica pe vremurile lui Fedeleş
Vodă, erau tot pungi garnisite df
galbim. Şi Marchizul nostru era
destul de şiret pentru ea să oblifft
pe fie care, promiţîndu-le tuturor*
tot vceea ce le poftea inima.
aşa de uşor să pramiţi lucruri pt
cşre dela început ştii că nu le poţi
dutie la îndeplinire.
Firma Morgan, s'a interesa# la
guvernul acestei ţări, dacă are cu
noştinţă despre prezenţa în Ame*
rica a unui reprezentant al regelui
Spaniei eu privire la un împrumut.
Guvernul a răspuns în mod negab
tm şi firma era aproape să rupă le
găturile, eînd Marchizul nostru
făcut firma atentă eă dînsul nu
negociază împrumutul pentru gu
vernul spaniol vi pentru însuţi re
gele Alfonso şi

colt de a intra în război. Prin un*
mare, o nam întarşâiuru atît d$
favorabilă vînătarilor de venituri
mari de munifwni ate. fi /«rut*»
o, marea firmă Mor§*n, era pe
le să«i vaitze împrumutul. Ştiţi B
iHMsfrd eum «tftfct «My*iri, ei fi
Nml ăe Hmtfc II ştiu în-
low*
'ţm
itov&M
WW
IIHI
Aoeakta
tutuw.
Spania aste pe
•.mi
&
mrw
WWW|?
S. BURLESON
mammm
4
marc^alul
lea
«rftut
llaigj în comunicatul
lui oficiai» dat izi noapte admite

cltfşmanul a fîlcnt noi progre
se în dimtţinnrta Albert, al doi­
oraş mare şi-im.centru impor
tant. de
cale
feafsrtă* şi drim de
ţară în eatea înjaintarji rimnani
lor. i
„TJft atac puternic dat azi du
pă am ia/i de tmpo proaspete a
înlesnit duşman ol se facă progre
se vest şi snd-ţest de liapaumc
în direcţiunea f'ouiceb tte'' ra
portează Haig.
Coureelette distanţă
de şase mile vo*t şi sud de Bau
pame, cam Ia jumătatea distan
ţei între iBaupanine şi Albert şi
12 mile sud-vest de Tjagnieourt.
cel mai aipropişt punct de linia
ţinută inaiute de a se începe o
fen«iva.
Pe. tiimpul liftelor de ieri di
nainte de amia^i, zice raportul,
un atac mare- necurmat de la
Waneourt pînă la Somme a fost
bătut înapoi. Waucourt este la
o distanţă de .ţşse mile la est şi
sud de Arras, po soseaua Arras
Caiubrai, şi ca^p la dou&zeei de
mile nord de Somme.
Comunicatul oficios german
de azi noapteJ declară că între,
ojţpe ţi
Banaume,
di stanţă
«fu fost mi­
naţi înapoi Jâ vechile poziţiuni
între Ancre şi Somme jc cari au
dcfip^-o înainte de începutul
-luptei dela §oiWme din anul 1016.
Albert e situat la 12 mile spre
sud-e»t de 'RufHtttme. Singura î
naintare germană raportată ieri
după amiazi, a fost făcuta asu
pra acestui oraş.
Rove se află la şapte mile de
Nesle, care înregistrează cea mai
mare avansare a germanilor în
prezenta ofensivă. De Ia St. Qu
entin, Roye se află la 24 de mi
le spre sud, locul unde fuseseră
ţinuhV liniile înainte de începe
rea înaintării germane..
Bomme despică frontul de bă
taie
în, vecinătaten
ronne.
oraşului Per-
După cum spun cei niai mulţi
e*perţi miiitari, şaptezeci de di
vizii ar însemna up număr cam
de 525,000 de infanterişti, ori
'840,000 de oameni de toate ar?
mele.
DECLARAŢIEI'"
NESOLICITATĂ*)
Subscrisul ca succesor Casier
al âACK&^UJUii N. R. A. declar
d-nu 0. R. Pateu mi-a predat
to&tţsumftl* isţurse şi primite
4*
O,
e
d-sa după cum s'a publicat
I& siarul „Amorica" şi trecu
te în Jurnalul de Casă pînă în
sina din ÎS Iutii 1917, cmd am
luat aetele şi Qiokul cu bani în
primire, după eum am publi
cat în raportul mau din luna
Aiurusţ m7.
mâi declâr că banii avuţi
înpo«esiunead4uiC.B. Pascu,
pe timpul ăt* foat -sa casier
ii au
fOBtjjuffi la baucă fără procen
te, decinuM|eunde a se în
cunoştinţa
f. CKHKA.
Omimul Aaqcia.ţiunci
7 iha
Aţea^ă d«Q^«ţlune ne-a fost
înmţnaa de de peşte două
Ite «ile/dar n'am publicat-o
BULETINE.
ROMA, 36 Martie. Pentru
a coopera eu apărarea aliaţilor
în Franţa, activitatea luptelor
de pe frontul Italian deivne din
oe în ca mai îaare.
„Do pe toate părţile frontului
s'a raportat activitate de artile
rie ca de obiceiu, «precum şi
ciocniri între trupele de recunoa
ştere. Şase aeroplane inamice au
fost doborîtc jos." 'i
Aoeastă t^egramă poile iftdi
că oă Italienii &u început să lup
te şi ei pe frontul lor, eu scopul
de
nu da Austriei putinţa de a
lua trupe de aci pentru a le duce
pe frontul de vest, ori cu nă
dejdea de a sili pe Hiadenburg
ca să-şi folosească o parte din
forţele sale In Italia.
e
o
PAfelS, 24 Martie (întîrxiat).
Teatrul de Sst: Activitatea
artileriei, din aanîndouă părţile,
a fost mică pe malul de vest al
rîului Vardar, mai man pe fron
tul sîrbesc la ladoitara Oernei.
Ncpăsîndu-le de condiţiunile at
mosferice neprielnic», aviatorii
puterilor aliate au întreprins nu
meroasa tomitwrdări dealungul
întregului front. Un aeroplan i
namic a fos$*loboiit jee în regi
unea Struma.
I
S£ aşteaptă"
dxrra pe-
TROORAD-ULUI IM 24 DE
ORE.
WAHHINOTON, 25 Martie.
Consulul american, Tredwcll, îa^
tr'o teiogranui trimisă cu data de
"20 îlărtTeţ'~şT^!îb«Tta astăir' aîe'îT
prezice ocuparea Petrograd-ilni
de către Oermani în timp de 24
ore. iŞtirea spune eă toţi Ameri
canii au părăsit oraşul.
Consulul a dat telegrame din
Moscova imediat după reîntoar
cerea sa dintr'o călătorie făcuta
la Petrograd. Dînsul zice că Co
misarii oraşului i-au spus că so
aşteaptă ca Petrograd-ul «ă fie
luat de Germani în timp de o zi.
TUNARII ENGLEZI AU STAT
LA POST P1NA LA ULTIMUL
MOMENT.
LONDRA, 25 Martie. Con
form unei ştiri a agenţiei Cen
tral NewS din Amsterdam, co
respondenţii de război ai Germa
niei scriu că Englezii, în retrage
rea lor, au apărat fie care deal,
fie care coamă şi fie oare fortifi
caţie eu cea mai mare îndîrjire.
Ei zic că artileriştii Englezi s'au
sacrificat pentru a acoperi retra
gerea, că bateriile nu s'au retras
deeît numai divpă ce trupele ger
mane ajunseseră la cîteva sute
de yardzi aproape de poziţii. A
tunci tunarii au tras ultimile
ghiulele ce le
mat rămăseseră
s'au retras.
PLANTEAZĂ DOLARI IN
GRADINA Şl CUMPĂRĂ
MĂRCI DE CUMPATARE.
^lantea*! dolari
ţn
au
oane de
cruri
.grădina
d-tale în primăvara acestui an şi
ajută la eîştigarea războiului!
Făcînd aeest lueru vei cîştiga a
vere, rană şi Mărci de Cumpăta
re (Thrift Stamps). Socoteşte ce
ea cc creşti în 'gradină cu preţul
de pe piaţă şi apoi cumpără
Mărci de Cumpătare cu eeea ce
nu ţii ipentru d-ta. NTu numai ea
tc vei ajuta pe d-ta însuţi şi ţara.
dar vei. aduce şi un serviciu căi
lor ferate cari aeum au fost lua
te sub direcţia guvernului pen
tru că fie care funt de verdeţuri
pe cari le creşti lingă uşa bucă
tăriei însemnează cu atîta mâi
puţină sarcină pentru oăile fera
te, cari
funţi
de hrană
şi
alte
ipeutru soldaţii
care
cartof
lupta eoţrtra
lesne cretăio
JEDERĂ.
'vr^XiW
SEEVICTO TELEGBAFIC {WlOTUBKll
DE
LA
ASOCIAŢIUNEA
IM-
noştri. Fie
cultivat în grădină
Însemnează încă un deal pe car*
inamicul treime
să-l
iDe: Pi ank Sicicuubl,
Corespondent „Pre«a Asoeiatâ'4.
Kriaşa ofensivă germaaă nu
este oprită. E drept că ofensiva
a slăbit mult în toate părţile, da
ră -dealungul liniei dela Somnie,
între Perrmne şi înoovoiătnra
mare a rîului în nord de Nesle
să arată semne de o pausă nn
lupte şi o succeasă eontra-ofen
sivă din partea englezilor.
Momentul de criza bate la uşă.
în proporţiune cu întreagă isto
ria ofensivelor acestui război pe
frontul de vest, criza supremă a
acestei ofensive, cea mai mare
Avansarea hunilor în nord a
fost cu mult mai slabă deja dela
început, deeît eum era cea din
sud şi mareşalul Haig raportea
ză urole
ţintit pe Germani pe loc.
Situaţiunea din aud este cit
Se apropie mo-j
mentul hotantor.
Galea către Paria este bloca
tă de o puternică armată fran-
tMolsiar.
treabă în
libertăţii
şi demo­
craţiei lujje. Clădiţi astfel
de. pafayitepesta «eetă ţara in
decursul acestui au.
Ohiriie LaUgop Pack.
I
s
e tratatului, d-rUfl» a
mmimmmmmrnrn
bonamentat pe am
Ctevtland şi Europer.•.$3.6+
UN NVMER2*.
fmmmm
din toate, bate la uşă. In cursul i nu să par obosite şi trupele ger
eel or 4# ore ce vor urma, ori vor
cotiga Germanii, ori vor fi siliţi
să faeă pausă pînă îşi vor iputea
aduce la front tunurile lor mari
şi mnniţiunile. Aripa* de nord a
armatei germane a întrat în ţi
nuturile vechi de laptă din iRom
me şi avansează spre culmile
faimoaselor măguri, cari au fost
scenele marilor încăierări dela
luptele dela Samme, în Umile
Iulie—Setptemvrie 1916.
11 i «i MANii
LONDRA, 26 Martie. i- Fie
care oră ne apropie de momen
tul cînd reserva armatelor alia
te va fi gata se intervină în
luptă înainte ca Hindenburg se
fi ajuns la o decisiune ori se fie
pregătit se vază valurile por- propuşi
nind împotriva lui, declară te
legramele de astăzi de pe fron
tul francez.
înaintarea' Germanilor va fi
oprită pe dată ce momentul
Iniţial (avîntul înQepuţplui)^ Va
fi absorbit de istovirea luptei $i
a ciocnirei cu forţe egale.
oeâ sub comanda «nai genertd cuibnrile atnU«rdor
de o capacitate îneercată. feat sparte".
NUL XHL -NO. 67i
In timp de 48 ire se va botăr
ri dacâ Lumea tretae aâ se.
plece sau nu înaintea Hunilor.
AMSTERDAM, 25 Martie.
Conform unei ştiri din Rucureşti,
ştire dată astăzi în public de îa
ministerul de externe din Ger
mania, tratatul de pace între Ro
mîn ia şi Oermania v» f%
S'a aşteptat ca lupta se urmase la nord de Somme, dar în
că nu s'a desfăşurat, zice comunicatul.
S'a raportat asi dimineaţă, ca la aud de Somme, atacurile
împotriva Frauceailar au început să se dairfăşoare, îa vecină
tatea satelor Roy« şi Ohaubiţs.
Perderile duşmamai^.imeaiă aft fie serioase. Ovşonaaul a
fost silit să reîntărească liAiîle lui cu trupe aduse de prin toaftî
cele l'alte părţi de pe fronts de vest. Se ştie ««fţmd
de diviziuni duşmane sunt angajate în luptă. 7
LENfNE Şl CU a BOtŞEVtKIŞTIt CAD 0E U POTERI
BBSNA. XNţim MMtte. -Ziarul
ter ZaituB*" care «Mtt Mtţst aM, vwM|to ca
pra^ndoinum |TtaI»t
n 1
4
•îr i-vu
J'
i»vV
K
V
mult nuci nelămurită, dar eote
vident că francezii au intrat îtf
iinie sprijinind pe englezi şi o*
c-upînd înălţimile dela Noyon li
nord spre Somnie. Aici s'a întîm
plat o retragere foarte marcantă
a liniilor aliaţilor care primejdii*
ieşte mai curînd ori .mai tîrziu
liniile francezilor de ceealaltă**
parte de Oise şi îi sileşte să
retragă în legătură eu retrage
rea din nord-vest. în sumar, ar
mata engleză eu lot ajutorul ar-f
matei franceze, să retrage îndă
răt din faţa focului ne mai ipor..
menit al tunurilor germane cari
mane încă tot înaintează cîştî
gîiHl teren de o mare importanţa^
"'"«aintfnd, afară de centru, »r
dărăt de Homme, unde este mi
serios obstacol militar care să în
tinde pe un leren ea de 20 mile.
Dacă Germanilor n ule succe
de să alunge pe aliaţi prin ata
curi de front din aceste iposiţi
uni, avantgardele .lor din nord
şi sud ameninţă să se întoarcă a
supra centrnlui englez.
în această stare avem de rece*1'
noscut o criză ca şi care nu it
mai fost alta şi un succes al fl«r
manilor este eminent.
•S'a
ore, să va deeide soartea întreflei
ofensive.
!K'
mum)
astăzi sau mîine.
Ştirea zice că delegaţii Rv
mîni au acceptat toţi termen
de "Germania.
O
Dup& eum spune un comunicat
semioficial dat din Berlin, tank
urile germane au luptat la sud
est de St. Quentin, „fieîndu-fi
datoria după cum trebuia".
Iuţeala şi tăria lor a fost lău
dată peste tot. Toate s'au reîn
tors nevătămate. Multumită lor.
ULTIMA OARA,
-COMUNICAT OFICIOS ENGLEZ.
v LONDRA, 26 Martie. Lupta s'a domolit de tot la est A
Roye şi Albert, raporteaaă aatăxi gansralul Haig. Englasii s'au.
stabilit pe posiţiusi noi.
'iţ
•li A
,"p
..'iC
rwrini l|IMiV fc

xml | txt