OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, March 27, 1918, Image 4

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-03-27/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for

Telefon: Bell 1306.
206 ALLIANCE BANK BLDQ.
ALLIANCE, OHIO 2
REAL ESTATE INSURANCE
BeU Phone 804.
143 W. Federal
(peste HertzeU'b Stor*)
OR. A. H. MAYER
iUtOH BUnpSTRBCf
ALLIANCE w OSIO.
ALLIANCE, OHIO, 734 SO. LIBERTY STRUT.

A
\t
i,
li
1
t*
fuukki.
Immm—m
Aw intrat în salon şi am încercat
se întru la Marioara. Uşa era în
cuiată. Marioara gemea tare şi îi au
/ii glasul zieîndţ „Mor Mathildţ»
draga. Mor".
Vrusei sa ma uit pe gaura eheii
dar era astupată. Cheia era în broas
că. Lipii urechea de uşă şi auzii o
voce bărbătească zieîud: „Trebue
.să adormim leuza. Copilul e mort.
Va fi o operaţie grea. Trebue să ex
trag copilul în bucăţi. Altfel mi
garantez de viaţa ei
„Faceţi cum ştiţi numai să sca
pe eu viaţă'', respunse Mathilda.
„Chemaţi pe eineva să-mi ajute.
O femeie".
„Vă ajut ea4 V Wfcpunae Mathil
da.
„Ar fi bine se mai fie einera",
respunse doctorul.
„Se chem servitoare", respunse
Mathilda şi simţii că se apropie de
uşe. Mă retrasei repede în spre uşa
de întrare a salonului.
Cînd eşi Mathilda mă făcui că
vreiui se înaintea'către uşa came
rei. ('urn mă văzu mă întrebă
„Ai dat scrisoarea Ini Mişi£*t
..Da, doamna Siminionescu.
Au dat-o."
„Ce ţi-a spus"
„Mi-a spus numai atît: „Spnne-i
doamnei că am zis. ge facă cum o
crede că-i mai bine".
JDute şi spune-i Frusinei se vie
la. ©da ie la Marioara. Repede, şi se
stai în salonaş. Poate am neroie de
tine. Ai auzit?"
„Da doamnă", alergat repede
să-i spun Frusinei se meargă ca o
eheama Mathilda.
Dup» ce plecă Frusina Maranda
mă întrebă:
„Cneonaşuler 5©-* păţit doam
aif
„f-a venit rău Maranda".
„După ce-ai plecat d-ta în oraş
d-na Simioneseu a zi* Frusinei că
d-nei i-a venit ameţeală şi s'a apu
cat de masă şi căzînd a căzut masa
peste d-nei'
„Da, Marande*^: v,-£p
„S'o fi lovit rău, sSraeaf* «fee
Maranda compătinitoare.
„Da, Marando".
„D-na Simioneseu zicea că poa
te are se lepede copilul",
„Poate Marando".
„Numai dacă ar seapa eu viaţă
biata cuconiţa". Mi s'au umplut
oehii de lacrămi. N'am putut asciţj
ta mai mult şi am plecat fără sa-i
Wspund. M'am dus în salonaş şi
şezînd pe o canapea mi-iam pus coa
tele pe genunchi şi capul între pal
me şi am început să mă gîndesc la
viaţa sbuciumată prin care am tre
cut, trecînd înaintea ochilor mei în
v eîiişi toate faptele şi scenele din via
fa mea, pînă în ziua cînd l'am u
«is pe Naumescu, cînd mă scutu
isaiu de groază, Urmînd cu cugeta
roa mai departe îmi apăru înaintea
mea Mathilda, cînd a venit în ziua
icea la noi şi uitîndu-se ţintă în o
«hii mei ca după acea să spuie Ma
*ioarei că sunt urmărit ca ucigaşul
lui Naumescu, şi în noaptea aceia
#m
se fiu arestat.
Şi mi-a trecut înaintea ochilor
toate tablourile din seara aceia,
|»um se ruga Marioara de ea ca să
v'îTiă scape_ şi s o scape, şi pe dînsa
.(tie a fi arătată cu degetul ca soţia
ylinui ucigaş, zicînd că este în stare
vi*!*0 dea şi cămaşa de pe ea numai să
ijmă scape. Şi cum Mathilda, după
#nai multe regămiţi şi sărutări de
jmîini din partea Marioarei a făgă
iduit că o să mă seape, şi a plecat
ţrepede şi peste două ceasuri a Venit
V din nou şi an pu* toate la cale pen
'cintru scăparea mea, ş| Marioara ia
dat cincizeci de mii de lei şi două
pol iţe de eîte cincizeci de-mi de lei.
Şi îmi mai trecură înaintea ochi
lor şi alte Rcene, în cari Mathilda
juca rolul prineipaL Că vinaa cînd
voiea în ebaa noaâtră şi faţă de mi
'ne numai purta nici un respect şi
mă considera mai răn ea pe un ser
vitor zicîndu-i MarincnH chiar fa
ţă de mine eă «unt mt prwit şi un
tîmpit şi se miră de pe ţine şşa 4e
mult la mine şi nu mă jft dracului
de pomană.
Şi ttf! trecn
şt «i* â»
faai iW
eia K
,r
1 s
V»^\'
DIN CARNETUL UNUI
PERSECUTAT Of
^SOARTA.
,' DĂRA&, v
(Urmare).
1 4
/A
'5 V ,'
4» -vV^^,
Auzii sgomot de paşi prin salon
şi ridicînd capul văzui pe Frusina
eă aleargă spre bucătărie. Pînă se
mă ridic şi se merg s'o întreb de
Marioara, mă întîlnii cu ea în sală
venind cu un^ighean cu apă caldă.
Se opri niţel pe loc şi îmi zise: „A
scos copilul numai în bucăţi. Era
băiat. Doctorul zice că cuconiţa a
scăpat. Mă due că mă aşteaptă cu a
pa", şi plecă, lăsîndu-mă în mijlo
cul salei care ducea la bucătărie si
la odaia mea de sus.'
Intrai în bucătării» şl îmi spuse
şi Maranda că Frusina i-a zis că eo
pilul a fast scos numai în bucăţi şr
doctorul a zis Mathildei că garan
tează eă Marioara va soăpa ert via
ţ»'
M'am înveselit puţin. Mi s'a u
şurat greutatea care îmi apăsa pop
tul şi tîmplele numai băteau aşa
des.
Am băut un pahar cu apă şi i-ain
zis Marandei să-mi facă o cafea.
Fumam pe ascifns de Marioara şi
am aprins o ţigarq, plîmbîndu-mă
cu paşi rari prin bucătărie.
Băui cafeaua şi mai aprinse!~a
ţigare. Bine spunea Marioara că fu
mînd îţi mai trec gîndurile şi în
frunţi mai lesne necazurile eari îţi
vin pe cap.
Se înveselise şi Maranda şi vor
bea mai cu inimă. Zicea să nu fiu
supărat şi să nu am inimă rea. Bi
ne că a scăpat Marioara. Copii mai
dă Dumnezeu, şi vorba ei îmi mer
se la inimă. Mă gîndeam eă are.
dreptate. Îmi părea rău de copil,
dar ziceam şi eu în gîndul meu, că
dacă o fi de la Dumneata 9 să eă
pătăm altul.
Veni Frusina şi îmi spuse sa
merg mai repede ca Mathilda mă aş
teaptă în salon. Aruncai ţigarea şi
plecai.
iţathilda şi doctorul discutau
despre starea Marioarei. Cînd mă
văzu doctorul îmi zise:
„Veste bună, d-le. Doamna e Pa
vată. Copilul a fost mort şi ca se
evit complieaţiuni şi dureri am gră
bit cu extragerea lui. Am avut mult
de lucru. 'am extras în bucăţi. E
aici în geamantan. E de prisos să te
mai uiţi la el căci nu vezi de cît bu
căţi de carne şi îţi face rau.M
„De sigur", zise Mathilda,
„Şi acum te rog un lucru," zise
doctorul. „Doamna are nevoie de li
nişte absolută. Ori ce iritaţie sau
emoţiune i-ar putea agrava situa
ţia şi se producă complicaţiuni ca
ri ar putea avea urmări fatale. Aşa
dar să nu întri la d-nei pînă cînd
nu voi vedea că a trecut din starea
acea în care o emoţiune ar putea
provoca o criză.
„Nici numai încape vorbă", zi
se Mathilda. „Frusina va îngriji de
ea şi am se fiu şi eu pe aici. V'am
spus d-le doctor că o consider ca şi
pe o soră".
„Şi nici alte persoane streine se
nu aibă întrare la doamna", zise
doctorul. „Se fim înţeleşi. Afara
din D-tră şi Frusina, care a fost de
faţă, se nu între nimeni''.
„Fiţi siguri d-le doctor", zise
Mathilda, „şi vă rog să veniţ mai
pe seară."
„Cu siguranţă. Am se viu regu
lat de două ori pc zi. Dacă vedeţi
însă eă se iveşti vre-o criză, trimi
teţi după mine. Dacă nu mă găsiţi
acasă eu las vorbă unde mă puteţi
afla."
„Bine d-le doctor*', respunse.Ma
thilda, şi doctorul îi sărută' mîna,
dădu mîna şi cu mine şi scuturîn
du-mă de ea cu putere, îşi luă ră
mas bun şi pleeă.
Mathilda aruncă o privire desfi
ţlătoare către mine zie$ndu-mi se
numai umblu prin salon ca se fa
sgomot, şi întră la Marioara.
M'am dus în odaia mea de culca
re şi m'am trîntit pe $at, lăsînd să
mă. fure gîndurile.
pic, t882.l^
A împlinit săjrtămîna elonf
Marioara a trecnt prin atîtea ehir
Dim durewaae şi n'am putut s'o
văd. «Nu era cfeip. Mţthilda îşi fă
cea veaeul la noi şi eînd pleca, Fru
SÎ4a avea ordine severe să au mă
lase *e întru 1» Marioara.
I-am iis de «Itojf* ori Frasinii
jăfbm ftinţeni
____ i-afiMăg^JU •.
^iwţ'^pip5
WF'
V*
•,
yi
•p» -ţ
."
ra să isbucnoască într'un hohot de
plîns.
îmi adusei aminte şi *le vorbele
ei de ieri dimineaţă că o se caute o
moşie undeva, deparre, prin Olte
nia ca s'o cumpărăm sau dacă nu
găseşte de vînzare se luăm una cu
arendă ca se plecăm din Iaşi unde
i s'a urît şi numai poate suferi tira
nia Mathildci
4
{A1
*tn$
K
1- ,•" '•"V'
i
?y*
Tw?s
':S'
-••X •'••?.
C-*
ît,
tîrgnit.
Aaedră Maranda rai-a dat. un
plie. Zicea eă l'a găsit între far
furiile pc cari le-a adus Frusina în
bucătărie.
Pe plic era se*$» „Marando. Se
dai plicul ăsta Domniţlwi. Discreţie.
Se nu afle nimeni".
Desfăeui plicul şi eu inima pal
pitînd de bueurie eetii:
„Dragă Hr ist ac he.
„Sunt 'secvestrată. Mathijda mă
tiraniseată. Fn^ina a devenit u
nealta ei. Doctorul e omul Mathil
dei, Merg înspre bine. PeRte cîteva
zile cred că Ină pot scula din pat, şi
atunci ţţ 'are să mă poată ţine închi
să.
„Ridică covorul şi în mijlocul ca
merei vei afla în duşumea un capac
Bidieă-1 cu un cuţit. Vei da de un
gol, eare respunde în camera mea
prin roseta din mijlocul tavanului.
„Vei au&i tot ce se vorbeşte în o
daia mea. Mathilda mi-a zis că a
sum sunt afară de ori ce pericol şi
deseară are să-mi propună ceva ca
re va fi spre binele meu. &e fii a
tent la tot ce spune şi notează ca se
ţii minte. Eu poate mă voi turbura
şi n'am se pot ţine,minte tot oe-mi
spune.
„Sărutări doici fie la Marioara
ta".
Era se ţip de bueurie.
Am strîns mîna Marandei, i-am
mulţumit şi urcindu-mă tiptil pe
scări an^-întrat în odaie. Am în
cuiat uşa să nu fiu surprins de Fru
sina şi ridicînd covorul am început
să pipăi şi am dat de capac. Am vî
rît briceagul între încheietura scîn
durei şi apăsînd în jos se săltă ca
pacul pe care îl ridieaiu binişor să
nu producă sgomot.
Printre găurile rosetei pătrunse
un miros de parfum de viorele şi ra
ze palide de lumină. Privii în jos şi
văsui coroana de flori de pe cen
trul eovorului.
Apleeîndu-mă mai mult şi-pri
vind pe o deschizătură ovală a ro
setei în direcţia patului Marioarei
văzui degetele ei lungi mişcîndu-se
în jurul unui nasture mare de si
def de pe marginea plapomei. Pri
vii pe o altă deschizătură, mai la
dreapta şi iî văzui şi capul. Faţa
ei de altă dată plină şi rumenă era
palidă şi slăbită. Buzele parcă nu
mai erau aşa de rumene ca 'nainte.
Ochii îi erau duşi în fundul capu
lui, şi'ceareînele vinete din jurului
lor îi mai măreau orbitele.
Erau frumoşi, parcă mai frumo
şi car 'nainte, dşr privirea lor era
tristă. Melancolică.
„Frusino! Dă-mi un pahar cu a
pă rece," auzii glasul Marioarei.
„Nu se poate", respunse Frusi
na. Nu ştii că a spus d-na Simiones
eu ca doctorul a zis sţ b» bei apă
rece că îţi face rău?"
„Dă-mi numai o jumătate pahar.
Dă-mi măcar atît ca să ud gura".
„Ţi-am spus eă d-na Simioneseu
mi-a spus să nu-ţi dau nici o pică
tură de apă. Ntt-ţiwmai răcin gura
degeaba",
„Bine. Frusino, eum vorbeşti tu
eu mine?"
„Uite aşa, cum mă auzi."
„Ai uitat eă-ţi sunt stăpînă
„Nu, n'am uitat dar aşa am or
dine de la d-na Simioneseu".
„Şi to asculţi de ordinele Mathil
dei?"
„Dacă le asculţi şi d-ta en de ce
nu le-aşi asculta
„Frgftine! I-a seama ce faci şi
cura vorbeşti cu mine. Nu uita eă
pot să fte vk oeiţă".
„Ha ha ha mă faci se rîz. Numai
amţrţje!**
„Frasin©! Ce-i aata pe tine? Ai
inebttBit",
„Niei o nebună. Şl «e nu mă^faci
am eu ae şi pentru cojocul tău,
eftad e vorba pe aia. Te ştiu cine eş
fti şi «am ai ajuns doamnă nare.
bine ou mine eă daeă nu
^*te |Wţ faţă. Ce, unde mi*»
8e naaeuse eu gi»f*
-işâ- trei Mint Nu ev*4fc
fm
tfHwwt un monstru. Hm
imb.wt'mş g»|e. l-am $
-f*?"w
"dp*
A
~-r
^lîi
spune că balnava merge spre bine
şi are nevoie de linişte. Niei de la el
nu pot stoarce vre-o vorbă care să
mă lămurească mai pfe lftrg despre
starea Marioarei.
Mathilda nu mă ia în seamă. Par
că sunt un servitor înaintea ei. Mă
mif să a)ea«ft a ua
*4:-
îv^,
trimite cu scrisori la bărbat-su şi uita aşa lung la imiue, o| acum
la farmacie şi ori unde are ceva de numai Km frică de tine,''
Era în faţa Marioarei ttu-i
puteam vedea chipul,, vocea ei
linsă era hotărîţă, şi Marioara «o
uita ţintă în faţa ei.
„ya să zică nu vrei pă mai mă
serveşti?'' zise Marioara.
„Ba da, te servesc pinii la pri
măvară, dar vreau defilegăm
calul deJa gard cliiar în seara
asta."j
„8i eari sunt pretenţiunile ta
le V' .V
„Eh nici detenţiune.
Las la aprecierea d-nei Simiones
eu. Eu mă,, mulţumesc cu cit o
zice dînsa.1•
„Cum ţ^i spua eeva despre
mine?"
„Ceva!...- 4^nd îiieepi ae «pui
apoi nu spui ipe sfert sau pe ju
«mătate. I-am spus Din fir şl
pînă în aţă." ,:
„De ce Frusino V-'iv
„De ce? Pentru că am văzut
,eă-i o femeie bună şi am voit
se ştiu odată pentru totdeauna
dacă trebue să mai mă1 tem do
tine. La altul nam îndrăznit să
mă spovedesc, şi spuindu-i păca
tele mele lesa# spus şi pe â3e
tale." i
„Mai nenorocit, Fimsino. Jlţ
cum mă are în mîna ei."
„Nu. Te înşeli. Dacă asculţi p'e
d-na Simioneseu n'ai se fii ne
norocită. Dinpotrivă ai «e fi fe
ricită. Auzi că vine. I-a sea
ma ce ţi-am spus, eă dacă nu a
poi nu-i bine de tineţ" şi auzii
trei cioeănituri în uşă fi ^eheia
resucindu-se în broască.
Eram cu inima strînsă de drn
rere. Mă treeuse mii de năduşe
li, şi puind mîna pe fr«tnte o sim
ţeam că arde ea jarul.
„Bună seara. Burtă seara dra
gă. Am întîrzjat puţin. Scuză
ma. Asta seară a avut Mişu chef
de vorbă. Frusino, poţi să t^ re
tragi. Am să ehem cînd va fi
să plec/* I'
„Doamna cere apă rece", zise
Frusina cu un ten batjocoritor.
„Ku cred că feum poţi «ă-i dai.
Dar nu multă. Dw-te şi adu un
pahar. Adu două că mi-e sete şi
mie. Mîncai nişte sa odele şi nu
mă pot sătura de apă/V
Nu .m'am mişcat din*loc. Voiam
să prind cuvînt din euvînt toată
conversaţia care trebuia să ur
meze.
Auzii (paşii Mathildei prin ca
să. Călca greu şi cn toate că co
vorul era gros şi păros, se au
zea bine sgomotul paşilor.
întră Frusina cu tava eu pa
harele cu ajjă şi după. ee le pu
se pe masă, Mathilda zise:
„Aşa ca peste vre-un ceas să
mi faci o cafea. Poţi se faci două
că acum poate se bea $i Marioa
ra", şi auzii uşa închizîndu-fie.
Mathilda luă un scaun 'şi se
puse în faţa Marioarei. Nu-i pu
team vedea faţa de cît" în profil,,
partea stingă, şi văzui că întin
se mîinile şi coprinzînd mîna
Marioarei, începu s'ei netezeas
că. Tnşi de cîte-va oţi, ea să-şi
potrivească vocea şi zise:
„Ascultă Mfirioară 1 Ştii bine
că te-am socotit ca ţie o soră.
Am fost sinceră faţă «u tine, şi
astă seară am se fiu şi mai sin
ceră. Iţi spun tot ee am pe Ini
mă şi pe suflet, dar te rog să mă
asculţi, să nu mă întrerupi, pînă
cînd te voi întreba, dacă crep
că e bine cea ce îţi propun.
„N'am fost aşfe de naivă să jţiu
văd şi să nu pricep, eă eu toate
că iubeşti pe Hrisţăche eştî ne
norocită pentru că ţi-ai legat via
ţa cu °1- un copil ducă, copil
istovit, stors de vlagă, şi ce es
te mai principal, imbecil şi un
dobitoc.
„Ştiu eine eşti. Xm aflat şi de
greşeala pe care ai fă cut-o fiirtd
îneă copilă. Mi-a fetorisit Ana tot
ee a ştiut despre 'tine, şi eu tQa
te aoeste, vezi, nu răcit de
tine. Toate greşim. supu
se greşelilor.
văzut că «£pat 4$
ruşinea care cftU.H# J?e.ea-
pul tău. L'am
^^e de la o
.milă de el ei de
^fu ştiu eum s'a
în eare
W«ri$
Cinete- tiu 4e
¥ş:
Jîf,.
î'«r
«r*
cu
iwm.
MW
jţ-
!,
i'" I
care ţi-am fost jjhina dreaptă şi
ştiu toate, tiu nii-ai dat niei un
yap de aţă afară din leafa, tîite
s'o retezăm de aoum. ştii că
dacă nu-mi dai şi mie eeva se
fac un rg«t ea să .niwnai sUţgji
reso, dau toate pe faţă. Da, nu te
v
*p*Ş*-V
•V^jjjjgA
f.H
m, SOLOMON DUMA
gr.
or.
cuurrox,
iM7-Ttfa Bir.,
1
s i
v -w i*** *V
1 ',
Mii
wMmmmmm
siaaipi eă nu l'aivpus Ta eate
s# ettiţ|tă eri#»a, şi a eosnia^ eu
gând aă Intre şi mai mult In gra
ţiile tale, dar" graţiile cucerit
prin crimă aunt odiotystv din par
tea afeelum, lie* bărbat sau femeie
Ciţpe le acordă.
„în viaţa ta ai avut multe mi^
tere pe cari n'am căutat «ă le păt
rund, pe Ana n'am tras-o* de
liir^bi să^mi spuie. Ea- tm-a spus
de bană v-oie. A^ît a ştiut de ti
ne şi aia'mi-a spus-o $i dacă nu
interveneam energic, pe lingă ea
şi pe lingă FrunzeScu, astăzi poa
te .ştia tot laşul. Aşa verişoara
ai avut. Ai scos^o din •dbscuritate^
ştiu, am aflat. Tu ai înze«trat-o,
şi-vezi eă te-a vîndut. Şi ca să-ţi
doveiesc 'că eu snat sineeră, des
pre afacerea eu Hri«tache şi pac
tul făcut intre noi, afară de So
fiţa, Elvira şi Zoie, nu ştie ni
meni. Nici ehiar bărbaţii lor, a
fară de bărbatu-meu. Poate vei
zice că mi-ai plătit. Eu n'am luat
un ban. Le-am dat lor cîte cinci
zeci de mii de lei. Numai aşa le
am Jputut. hotărî. îţi spun aceasta
ca se ştii. Eu care ara alergat şi
m'am expu-s. thai mult, te-am ser
vit din iubire şi dragoste.. Nu
pentru interes.
„Se fiu sinceră faţă de tineţ
Cînd 'ai rugat să te scap de ru
şinea care căzuse pe capul tău, cre
zînd că vei căuta să te desfaci de
Hristache, mi-a venit ideie. M'am
gîndit că ai fi potrivită pentru Mi
,tieă Saveanu, frate-meu. E de u
seamă cu tine. E băiat bun, n'are
nici un- viţiu, inteligent, robust şi
plin de viaţă. Singurul defect pe
care îl are este că-i băiat sărac. Pă
rinţii au căutat să mă înzestreze pe
mine şi pe surorile cari le mai am.
Poate vei zice că tot pentru inte
res te-am ajutat E şi interesul,
dar nu personal şi mai mult din iu
bire şi dragoste care am avut-o
pentru tine.. Dacă .nu -te iubeam şi
nu te credeam, demnă pentru el,
nu stăruiam să interviu pc lîngă
Sofiţa, JZoidşi Elvira ea să te sal
vam.
O.
RE&l 760 0. 8^m
W, J. ROSE v
mmm
QAm
DOMNILOR
*4.'i-Mm
Grupuri le faaotie şî'eu
4^ nmiie—• specialitate.
Fotografii oficieis pentru
4^ MGieUitile ro*n$ne$ti.
J.
Y YQVNQSTOWk, QP1A
MONUM£NTUm BUME
cm preţuri resonabils se capătă la:
IAUH0F & 6RAHAM
Al
130 ABCH 8f**E*
AUIAN0S,«.
BÎRT1E PENTRU PMREţî
CASE, PERII ŞI VĂPSELE Pn
TOATE CALITĂŢILE 2
ALLIANCE, OHIO.
Cea
SBBWlt ÎS
«HM
şi, avîndu-se aceasta Invedere, s'a axnmţ&t al tre|lşa
DOBtiSILOB
I&B-I
Campania pentru aoest împrumnt ee va încep^ ln
întrârei noastre în r&sboi.
sas,
ort
mimtmmrrn
—i«m «w «I —i w»
,•:
•ţjr
K
~J-l •.
V I
7. MD.
TAXA LA MfU PUBLICITATE
Gaat» perdni, mafati ăe ntmţi, botezuri, serb&ri,^
1 oent cavîntvl. P&tft*efaoe înainte, odat&cn trindli*
rea jmbUeaţiei, Hiunai Soeiet&ţilor din TJniune li se potoli
înmt« şi în nm& li se trimite bihtl de platâ.
«b ——tt •mţi iwmM «m««a tMM*.
—mat 4m aninau mmrnt flit mm m««
wmmhrml
«piti n a|Mw «f |MMIi
«aidHitaa im |l(Mlti iM —IIm
yjwuiţ aamm.
wmm.
UN APEL DIN PARTEA GUVERNULUI D-TALL
DEPARTAMENTUL VISTIERIEI.
CUIWJBI,. SOCIETĂŢI,
Americanii de orifin& sl7«in& atît individiţal dt 9! pein offaniialiile lor, ca Ofetart, jSo
cietăţi, Biserici, etc., au sprijinit primele dori fan^nunttoi aleXibert&ţei într'e fenpft
pentni mine a fost un nesecat is verde mulţumire siifleţ^aflcă.
Sunt e^ivins eft al treUe^ fmprumnt al WmWfc ?a avea sprijinul lor din mmt fXijţ
deosebire de credinţi,
vîrtti, loc de teşim
Pentru ca acest împrmui se aibă saooesul
,v't
PpiMU torn** a# hi atal şmU|mbI m—m
puu«9t« cp
tm tsm*mri 4e ««Mm Mpbml «M«i w Mwflda
g—Si— Mil»
mm |ppiai«| «Sb
laba yteiamln^
v •unm itşaşa
FWTEPM ĂIŞTMM
mâ*
«H-IRMK
UMBlte «N*
v tataw tcccta «tea ft*
«t- a* filUfta $amm.
d^r
şi metodice. De aceia, tnr^area t^pror omfwriîcw oifS&Mb ţn «ţeastă, campanie
mai mare importaţi H&dUctoese en fnofedert ea n acest
(Semnat) W. O. MeAOOO
vţf
tmAWJmmm
1
n
tu
—i
[^g2
Im»ş
Wm ni»i Hi «Hali' —»««aSwl jltontl w aftt 9
»IM ppl^| Iffinitilwi wal ««It
N* NnleAtlto In
ftp kwiia «ta» «e şan*
noianrABDLtn. WASHIHOTON, 16 KAKTI11918.
Ouyernnl D-tr&,easă adnc& la m•iclorioeaflrşit aeest răaboi pentru
rile Anwricei şi pentm libertatea himei, este de treMmţa de a eteta^ani
u 7^7
ggjg
k
fluentă,
deglţid
Adettotulvine
[în pi&m,
r^roduee.
Befuşati piftia,
tt eiri nhv vwt
e# fabrieei -U
Ancora*', Mo şi
65e la fttoMÎ
şi direet,
EI(JHTEB
OWE*.
T4-86 Waâh. Str., New Ttaffc.
4. .-s
Orele de oficiu: 9—11 a. m./ ^--4
p,m. 6.3d—8p.m» (2)
ADMINISTRAŢIA ZIARULUI „AMERICA"
Uniunea Soc. Romtne cte Ajutor şi Cultură
mai veche şi mm puternică Organizaţiune ron$n*cu
cUr
America,
I«nL
fl txft w hw|*aa. AmM m$mtmmrm
alUbertăţii,
4e Apariţie, prhn* ani*ir«are^
w trebui fftmte sforţări ergaăiaale
mm
i-w
$:,
-f-'
.rr-
â!
V?'

mm.
mm—
Tdi
4
ETC.
JN8BMO,
if
i
VI
-H
"C' 'ir»*
•.?»' "'V
i ~t'
-fi
'â%
•ir.
:i
5 *'i
if4

xml | txt