OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, March 28, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-03-28/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

official Organ of the, Koa*
manian /Beneficial and Cultural
Societies of America.
VOL. XIII.- NO. 68.
THE ONLY ROUMANIAN DAILY IN UWTEO STATES.
finnM **ft wmumwen rprormm,M w & W W i k i a w e & & i
BY THE ORDER OF TttflfcSSlBaffi*. S. BURlESdN.fftSTWASTER GENERAL
ROUMANIAN DAILY NEWS
CLEVELAND, OHIO JOI, 28 MARTIE 1919.
United Press Staff Correspondent.
Sşi va face datorinţa cu
toarele: ..No. K, No. lft, No. 31,
No. 41, No. €1, No. 63 şi No. 46.
p«l« boJAerilrt**», *!.
pft O -W*
rat Odeaa de la siee o
telegraiuă «Aeleată priaită as
tW «UL
tai ii iintnninn nortoluL
Cleveland ţi Europa .,» $5.00
OVER 12,000 SUBSCRIBERS.
Be: Joseph Shapîen,
United Press Correspondent,

N «V-
tfî-
h%
&
W
B~-.
j'H
K
I
ti,
-f
M-t
•M.
V
w i 'V
77i«
•tK
v^s

şi
•«h
•W
i

r
V-k-
S VIV
c: u
ÎWf
1
i
TKh
'-rS'
•'Vv^sr
[ilfe--"-
a&v.
4
"4 ,+
1
Orgatiut Societăţilor Iţomîntftt
Ajutor ti Cultură din Amt'
WASHINGTON, 2fi Martie.
Senatul, Statelor Unite azi a fost
teatrul unei scene înălţătoare din
viaţa acestui corp legislativ. H'a
criticat^ administraţia şi comisiu
nile însărcinate eu diferite mate
riale şiv armamente de răsboiu şi
s'a spus cal poporul trebue se ştie
şi se cunoască adevărul. «Iar tot
odatîi s'a spus că ţara întreaga
trebue sa se scoale se lupte pen
tru existenţa neatârnării aeestei
ţâri.
Senatorul Lodg* din Massachu
setts a conclus ataeul. Dînsul a
declarat că ziua taberei a trecut.
A zis că de azi înainte ^a îueerea
se ?pună poporului Ameriean -a
devărnl. A făcut. o prevestire
gravă cât re naţiune.
Nu va fi departe timp»!, a *rfs
insul, eînd America va fi forţa
tă se luple pentru existenţa ei ca
naţiune neatărnată.
I&bncnirea de azi din senat «e
.datoreşte în parte ofensivei ger
mane şi în «parte relevaţinnilor
(destăinuirilor) -Generalului Ma
jor Wood, făcute ieri înaintea co
mitet ului de afaceri militare ale
cumj oari trec peite eiogij.
tn aceste ore ilmMmeopte ««to o
0Eim& oa se ţinem poporul depar
te de fapte pe eairi Oennania ift
făşi le ^ie/4
vSe ştie că Senatorul Lodge
ţlpekr^t de mai multe Sciptămini
el noi n'avem aeroplane de luptat
în Franţa şi a urmat:
„Noi n'avem aeroplane de lup
4# aoolo. Frontul -nostru jiu «ste
apărat in-aer. Francezii şi Engle
zii au, întrebuinţează fie care ae
roplan pe care poate «ă-1 facâ
şi oamenii noştri nu «unt «jţârşţi,
americ«Uf cu toate «ă
-•.
*v?
4
4
4
mm
**4MPN|
W*sMl
Sy\.
FTJLL
f^mmmmmmmssemaamammmummmmmmmmm^ămmia^tammBasaaekgasBas
msm
ai
Kc-aftţtUiu.JKflatl ^eum. ftă• mi- *âa-iflaftfti rididnifwisfo infrtwpitte»"
făcut satisfăcătoare în programul
„construirii vaseloir, produeţiu
nca aeroplanelor şi a artileriei".
Senatorul Thomas (democrat)
din f'olorajîo, a făcut un apel
călduros sr» se grăbească cu pro
ducţijinea mai cn seama a cărbu
nilor. Dînsul a spus că „fjermanii
tună la porţile Paris-ului" şi ţa
ra „trebue să .se ridice la .primej
jdia care ne ameninţă.
^Situaţiunea timpul de faţă
wte pfravă", a zis senatorul Tho
mas", poate că este mai gravă*
•ca ori şi cînd în istoria noastră
naţională. Nn trebuesc toate re
sursele. Să le spunem că venim
ca o forţă de oameni le cinci, mi
lioane, cu averea noastră, cu
vapoarele noastre şi cărbunii noş
tri.
•Senatorul Lodege a earactcri
«it situaţiunea care confruntă a
stăzi ţara aeeasta ca feribilă şi a
stăruit ea să se «pună ade-vărnl
fiopwului American.
,poarta, «ocitvii Htboin tremu
ră fa bilanţă" a d«ol«urat Nwto
rul Lodge. Bravii ntytri Aliaţi
ţin înapoi pe Germani eu aaîertfi
cii
'JÎţoi ii'avem tunuri în Franţa,,^a- potriva unei şedinţe desehişe eşţe
fâra de^ cîteva tuburi veehi de ta„ »x„
coastă. în aeestOj constată fapt^
«rave. "p.' V-.--
Anţ peritrtt ^şaşe Inriî în#ef|?tod
ţk Imbună^ţirii tunul ^n^t
de 75 milimetri, ceî mat feun tun
din lume. Şi acnm n'avew tunnri
şi ne-am întor» înihpoi la\pHaul
frane«*. @aw l»ni de aur perd^.
«'a
,|lewfc
ţara «e crează că a'a făeut trer
jşeci. Unele din aceste vaipp^re an
ţ&rl atrlin# şi
•Mtmp «Miif Ut- «JtUnşl, 4»
4ăKS(1W!lfC.
can se cunoască adevărul fie el
bun «au râu. Atunci vom i hotă-i 1
rîţi eu înverşunare să serîşnim
^eut o lucrare atit de mare în iar
na trecuţii, j^i nimeni nu va tnai
putea păstra tăcerea.
„Eu, ea un individual, ea im
cetăţean Ameriean," a conchis
senatorul Lodge, „vreau ca
Ca resultat a zis dînsul numă
rul aeroplanelor socotite de -a se
construi s'a redus treptat aşa eă
numărul care se va produce tpînă
la 1 Iulie este numai o zecime din
numărul original care se ipropu
sese să* se facă.
Senatorul Hitchcock a declarat
că nu «e simte în libertate de a
destăinui numărul aeroplanelor
««nstrnitc, dar declarjl «âfăe
„ridicol de mic".
„Motorul Liberty" a adăogat
dînsul, „se poate întrebuinţa nu
mai la aeroplanele aruncătoare de
bombe, dar zice că nu este bine,
sc zice ca America a părăsit pla
nul de a construi aeroplane de
luptă. Franţa a ajuns la limită,
gice dînsul, şi nu iioate da nici
un aeroplan dfc Juptă armatei A
mericane.4
4
Kenatorul Poindexter, din Wa
shington, a declarat că el ştie Qă
comisiunea de construcţia aero^
planelor a părăsit planul de a
'construi aeroplane de luptă.
Senatorul Lodge, ea şi alţi nu
meroşi senatori, între cari mem
brii din comisiunea fliilitară a Se
natului a avut o altă conferinţă
la Capitol eu generalul Maior
Wood.
S'a făcut propunerea ea Gene
ralul Wood se fie aseultat în şe
dinţa deschisă a eomisiunei de
afaceri militare a Senatului.
„Pentru Dumnezeu, eu sunt îm-
va ^critica Ministeriul Pe Băs
boin/' a «trigat Senatorul ^farby
din Arkansas.
SERVICE
UNITED ^38: JifH30CtATl0N&
SENATUL STATELOR UNITE ÎNGRIJORAT DE­UNA
SPRE SITUATUJNEA DE PE FRONTUL DE VEST.
mporul mm
a
si
CÎND EXISTENŢA NEATÂRNĂRII NOASTRE E AMENINŢATĂ
ŢARA ÎNTREAGĂ TREBUE SĂ SE RIDICE CA UN SINGUR OM.
K
6a se «m provoace neînţelegeri
senatorii au părăsit ideîa.
De f«4t pordnaţiunea, aerop^a
neîor de lttptă a*fwet oprita a
Senatorul Hitobeoek

•*v
Mia hombhuub
luer^-in.^ontinhit pe
lea, Senatorul l^ojmlexiter
t-puns:
fiin dinţi. Kpupeţi poporului ade- „în. jndeeain mea lucrurile ftu
vărul unde suntem astăzi. Lumea jwers pînă acolo că este un scan
privea la noi ahul treeut să mer- dai pentru lumea întreagă",
gem la salvarea sitiitfţiunei./Dacă Senatorul Morali, din Idaho,,
este ca $ă se salveze situaţiunea Republican, referii?du-se la un'
se va salva numai prin puterea i raport a lui •Uutzon Horgluip,,
bărbătească a 'Statelor rnite. sculptor, representat ea sfătuito
„Ce-am arătat? 'Un an pcfcţut.! rul confidenţial (de• încredere) al
Poate nu peste multă vreme tre- Preşedintdui, în aviaţie, zice» c»"i
bue «e luptăm pentru existenţii raportul arată că „situaţiunea
noastră ipropri» ea naţiune nea-1 te teribilă".
tîrnată, Senatorul Kin-g, (Democ.) din
„Am ţinţit Jocul meu multă Utah, a zis că el mi poale declara
vreme în tăcere," a a(lăagat Se- cu autoritate dacă Borglum n'a
natorul Lodge. „Dar s'a du#» y.ipa fost un sfătuitor confidenţial al
ca să maî pot ipăstra liniştea. Si-1 Preşedintelui.
tuaţiunea este bine cunoscută fie
„Oameni mari în organixaţiu
ciirui senator şi membrilor din!
nea coraisiunei pentru conxtrui
comisiuuea militară, cari au fă
rea aeroplanelor mi-a declarat
PQ-
porul American se cunoască ca
re
este sititaţîurtefl, aşa
ea el să se
8enntornl Hitchcock, din Ne
braska, zice că fabricanţii de ae
roplane au fo«t de la început pe
ste măsură de optimişti şi ca re
sultat s'a făcut planuri de a se
afee mai multe aeroplane de pe
cit ar fi putut ei se producă.
tis
Se«0orul ^indext«r.
.nCSp&«ţţe hotăreasea «MMir-
ktd^^«nt riirmai două vapoaaaJta ne^iunei, cînd primejdia 4*
IS fcăluţi ne priveşte In faţă" a
'4$*wV*. -'4iie at mare aa
t^if^tţie de a şti că noi suntem
npma in dosul invenUrulun o
w¥ .eu fj«wflţ|riaîf
ie, dnpft calculele d'e^
A*
/v
c*
ea|c
$
Senatorul Poindexter a stăruit
să dovedească eă a fost eu cale şi
necesar „se atragă atenţia popo
rului pe această misterioasă ru
gină" care se a$eaşă p$ progra
mul răsboiului.
BULETIN0 OFICIOS
*TÎ ENGLEZ.
LONDRA,.27 Martie. „Au ur
lupte locale la nord şi nord-est (le
Albert", raportează astăzi Fekl
mareşalul Haig.
„Situaţiunea este neschimbată,
„în vecinătatea satului Bray, ca
rezultat al atacurilor de ieri cte
dup.V amiază a duşmanului de pes
te Somme, am fost forţaţi înapoi
pe o distanţa mică.
„Sud de Somme, ţin atac mare al
duşmanului dat Marţi noaptea îm
potriva liniilor noastre, a fost res
pins în urma jinei lupte severe^
„La un punct în vecinătatea rîu
lui duşmanul a forţat calea în po
ziţittnile noastre, dar a fost res
pins prin un eon tra-atac."
0RBVA KANflAfi
ifAat or
-andoaSe
res-

pare câ influenţe misterioase
şi
necunoscute stînjenesc sforţările
acestei comisinni," declară Sena
torul Poindexter.
în numele unei persoane boga
te şi influente în statul lui, zice
senatorul, a oferit coinisiunei tot
moliftul necesar, dar a fost re
iHffcU* •—V.
„Am putut da acest molift a
eum nouă luni," «iee dînsid", „şi
s'ar fi iputnt obţine cu un preţ
convenabil.
La acest punct Senatorul Over
man, Democrat, din North Caro
lina, a stăruit pe lîngă (Senatorul
Poindexter ca să înceteze, zieînd
că asemenea destăinuiri întristea
ză poporul American, adăugind
că este timpul eînd toţi trebue
se lucrăm împreună.
{Senatorul Poindexter,ft răspuns
că situaţiunea este aşa cum s*a
preseritat şi a fost de datoria
fie căruia se vază fie îndrep
tată.
„Sunt Senatorii aici să critice
administraţiunea pentru greşelile
făcute de unii cari au fost nu
miţi?" întreabă Senatorul Over
man. „întreb dacă este acum tim
pul potrivit *e descurajam popo
rul Ameriean? Eu cred că tre-bne
se îndreptăm aceste greşeli, dar
trebue îndreptate pe o cale cuve
nită."
27 Mar­
tie. Uniunile orăşeneşti din
Kansas CJtiy, după mişte fncşr
«iri şeanecese de a aplana greva
dela spălătorii (la
•M «eetyfa* o gwwă
aeâptaţiiNais&ifl^^
r««, ţnt-am rrzervnt deju
nei dreptul de n reveni.a
wtiei ti a aminti cu „Cori
de gişxdirc'' are încă o sn-
Surorile acefym mi să arata am
bele fie odată. (Sea dinţii dintre ele
este. „Concentrarea". Pe ea o nitîl
nim peste tot locul înainte, dacă
să le îniălmni în viaţă. După ce am
tndrâtfU'o pe aceasta, din curată
Hragostc faţă fie mi, dtnsa ne ra
introduce p» «ora dime* nuhiftă
„Succes".
tnchipuiţi-vâ că msrfjcţi la lu
crul vostru de toate zilele îngrijo
raţi asupra întrebării: „Cum voi is
prăvi cutare or* cutare afacereTi o
ri dacă lucraţi în fabrică: „Oare
cit au lucrat cei din tura de noap
te şi ce ral ni s'a rezervat iwnă pe
ziua de astăzi ff*'
Cînd veţi fi ia faţa locului, veţi
înţelege îndată rostul vostru. Veţi
şti cum sa vă întpărţiţi deja dela în
cepvt Munca. Şi muncind, veii uita
de toate celelalU, de toată lumea ce
na încunjoavă. ihică munciţi cu a
devărat, ufabehiar şi de loo-td
î* cifre ti4£g|MBlP simplu întreba
-timn-
eă, o rti£ferc*m umir din partea
„boss" -ului afre n4 ivi aducă la rea
litate, are să vă fac/i să uitaţi pe
un moihent de grija muncii.
Lăsaţi la o parte ori ce griji şi
(Mc gînduri. Ele vă vor distrage a
tunci cînd nu eşte nevoie de distrac
ţie, atunci cînd ylistracţia însem
nează numai pagubă pentru voi.
După ce aţi învăţat să vă ştiţi
concentra gîndirea asupra muncii,
cercaţi să o faceţi totdeauna, peste
toţ locul, atunci cînd, munciţi. Cu
un cuvînt: învăţaţi a pneţui numai
u» lucru, Şi acel lucru să fie mun
ca pe care o faceţi voi. îndrăgostiţi
vă şi vă înflăcăraţi pentru ea, din
tot sufletid şi cugetul vostru. Mun
ciţi cu tragere de inimă.
Cînd le veţi şti toate acetfeă a
tuuci v'aţi făcut destul de vredni
cei ca să faceţi cunoştinţă cu sora
„Concentrări#fp domnişoara.
„Succes". .«V
Fiţi siguri cik Concentrarea nu
estf, geloasă şi nu are nici o teamă
eă ma^i cnrînd ori mai tărziu, în
tre voi şi între Sucjces are să sedez
voalte o dragoste firească.
De îndată ce s'a desvoltat şi dra
gostea aceasta, iţi siguri că esisten
ţ€ voastră şi a celor ce atîrnă dela
munca voastră, este deplin asigura
tă, că posiţia voastră nu aă poate,
clătifiecare suflare de, vînt din
partea atăror râiivaitori, şi că sun
t$ţi în preajnmjtblatului frumoasei
zinc din poveşti pe care lumea mu
ritoriiojr de. fipd obicinuieşte a o
numim: Fcr&ire.
'•V.'N
LA ZI.
DOT SURORI,
tn vutUftriti 5.'i din „AmArk#",
am vorbit la aceaoM rubrică despre
|concentrarea gîndirilor asupra u n
cii, pe care trebuie ud o\nvîrşen.cd
fiecare* presiifautihul cii nu voieşte
să muncească de claeâ.
fn fufta eonfieinlm, în zfltmoiul
maşinăriilor şl copleşit de aut nea
multilaterală, ţni-am rezervat deja
de pe atunci
supra chestiei
centrarea
ră pe care lumea rioa&trâ s'a ohici
jnuit sit o mmeasci „Succes".'
IEDE HĂ.
.«fi i ,'«n ii
Prin aceaeta
4ala
Soiliiiii
dam
a le
ifclgA'i
ÎAtr«ff oraşul, «şi
U 8 ore.
A FOST MIMAI
v
TJrniăriţi deci totdeauna eu de
plină îngrijorare şi aprofundare,
munca ce o isprăviţi, fipnneţi-vă:
Aceasta este o problemă pe care tre
buie să o rezolv în ziua de astăzi.
De veţi fi independenţi, cugetaţi
vă la împrejurarea că nimeni altul
nu vi-o poAte rezolva aşa cunta ve
ţi rezolva voi înşi-vă.
pe taora
aaMea-
4 'MQfNi
ntlNGERL DE fiEZASTM)
KJ P0JTE i
vom.
.&*. Ed. L. Keen»
I^O.VDTÎA, 2( Martie. Cu
toate că englezii şi-au jmatrat şi
aeînna proverbialul lor «jnge re
ce şi cu toate că toţi cYed foarte
mult in destoinicia mareşalului
de cimp Haig de a j)|me .stavilă
năvălirii inamicului, aici se simte
o disiposiţie generală de a face
faţă tuturor ştirilor rele şi de a
nu reduce înlru nimica primej
diile unei viitoare retrageri pe
mai departe din faţa inamicului.
Una din ce]e mai sincere apre
cieri a sit naţiunii este cea a zia
rului „Manchester ixuardiait'',
care spune:
„Noi am suferit
o
AMTERDAM, 27 Martie.
Generalul Von Blotwitz, coman
dantul uneia din diviziunile cari
atacau la St. Quentin, conform
ştirilor primite aici din izvor de
origină germană a fost ucis Vi
nerea tncpl? în decuraţ^l lupte
lor.
PARIS, 27 Martie:' Sub se
cretarul de război Abrami a de
clarat astăzi că sunt angajate nu
mai cîteva diviziuni franceze în
război. Greul mare al armatei
franceze aşteaptă, eventualităţile,
iar cea mai mare şi groaie parţe
a rezervelor engleze sosesc numai
acum pe cîmpul de luptă.
Z.OKDRA»
97
Martie. Mare­
şalul de cîmp Haig, după. cum
s'a anunţat astăzi aici, a publi
cat Sîmbăta treeută, următorul or
din, c&tţi toatţ trupele din fiin
ţa şi Flandra:
„„Cătră toate gradtle armatei
engleze aflătoare în Franţa şi
Flandra:
„Suntem de nou în punctul u
nei crize. Ixuunicul şi-a adunat
pe acest front toate diviziunile
de sea.m& ce le-a mai avut ţin
tind ia distrugerea armatei en
gleze.
„Pină acum am fieut în de
cursul celor două sila trecute
pagubi foarte mari iAţmioulni
Francezii ne vor trimite trupe
olt se poaţ# jmai curSnd oa
tîrnă
dela
laolaltă
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCîIAŢIUNEA PRES8EI.
ENQLEZ.
înfrîngere
destul de aspră, dar vom şti cum
să schimbăm înfrîngerea în vieto
rie. Uu toate acestea înfrîngerea
aceasta nu este cea decisivă. Pe
cit ne arată toate eventualităţile
avansul inamicului în loc să fie
'progresiv, are să fie întîrziat. Nu
este vorbă: teren am perdut, dar
şi acum suntem în avans t'aţă de
posiţiunile cari au mîntuit Fran
ţa înainte de asta cu doi ani de
zile. Este o înfrîngere, dar nu un
desast^u. T^.ipul de faţă este
plin cu îngrijorări, dar suntqm
totuşi îndreptăţiţi în aşteptata
e.u încredere a^ viitoi^ili^i."
BUTETINE.
AMTERDAM, 27 Martie, r
„Inamicul ţine rezerve puternice
în sud de frontul străbătut, cu
acre să ne atace trupele noastre
din flanc" a declarat ziarul „Vor
wsertz" din Bei lin, In unul |in
numerile sale primite aici.

ne
ajuture.
„Su cred ci fie oare om 4ln
armată
observlnd cît de mult a-
tăria ţinerii noaatre
vîrf oa să ftatteă pa ina»ic de
a dftiga roadrte ee le
aşteaptă".
Motsbm.
6II-COMUNICATE
N O A E A
LONDRA, 26 Martie. .Co
municatul oficial, englez,'dat azi
noapte, zice:
„La nord de Somme »n flvnl
le4
hipte locale în diferite .puncte.
S'a observat o mare mişcare de
trujx1 inamice po aria de luptă,
trupe contra cărora s'â angajat
artileria şi aeroplanele noastre.
„La sud de Somme inamicul a
atacat cu forţe noi, cele mai a
prige asalruri fiind date la loca
litatea Noyon şi Koye.
„Alte atacuri duşmane
tm:'îw*
cop ut azi (iu|)ă amiazi lîngă (*ha
ulnes şi între Chaulnes şi Horn
me, în partea de nord. La sud de
Somnie bătălia coniymn pe în
tregul front.
„în ultimele «wh»» wV ^e-inpte
crîncene, trupeje noastre clin toa
te sectoarele au arătat cel mai
mare curaj. Pe lîngă diivziile en
glexe deja .menţionate, s'au mai
distins prin
vitejia
ior şi urmă­
TÎBZIU A DOUA
Zt
f/NDRA, 20 Martie, €3e^
municatul ofieial, englejt, dat Aa
tâzi, zice: v
„Inamicul a fost respins la vest
„în aria Noyon, trupele Engle
ze, Franceze şi Americane luptă
umăr la umăr. Ajutoarele fran
ceze sosesc cu cea mai mare iu
ţeală
„în noaptea
df»
25
spre 26 Mar­
tie. inamicul n'a mai atacat pel#1
frontul nostru de la nord de
Somme. în aceste părţi ale fron
tului au avut ,loc mici încăierări
cam pe la amiazi, încăierări în
cari inamicul a fost pus pe gOa
uă n'a încercat pft dea niei na
atac serios.
„Acum,' linia de la nord de
Somme tac pe la următoarele lo
calităţi: Tîray, Albert, Beaumont,
Hainei, Puissiux, Ayette, Boiry,
Ilenin, Wancourt pe la vest de
Monchy pînă la Searpe şi de aci
dealuilgul vechiului nostru front»
„Azi dimineaţă (iermanii au a
tacat puternic la sud de Komme
şi an reuşit să ia Roye la orele
10.110 a. m.'
„Aci linia vpare merge de ţp
Mfricourt la .Somme, trecînd prin
Rosieres^ pe la vest de Roye şi
prelungindii-se 'către vest de No
yon. în această arie s'a consta
tat că ifîermanii au adus alte divi
zii noi, printre cari două de gu
arzi şi două de Branciemimrg.''
francezT
şt
Z I U A I E Z I
PARIS, 26 Martie. —Cele de
mai jos au fost anunţate prin
comunicatul ©lich idai ri de
Francez*:
„Trupele noastre ţin eu tărie
pe malul- stîng al rîului Oise, în
dreptul Oraşului' Noyon. Lupte
le urmează cu o violenţă mare
dealungul fronUilui ce 4ominea
za iBrai-'Sur-iSomme, Chaulnes,
R»yc şi iNoyon.
„De pe restul, frontului e
nimic de raportat."
„Teatrul de Est, 36 r
Artileria a fost pusă fa acţiune
în regiunea .Vetrinik, la Dobo
polje şi la vest de Monastir. A
viatorii francezi au- bombardat cu
succes poziţiile inamice uin va
lea Semenii^, La Jiora v^st d?
fiievghcli.
asjtati*. xm-
OERMAN
N-S»-
B^LIN, vj& Tandra, 26 Mar
tie. lUp^rtul oficial gemap,
dat azi noapte, zi^e:
„Luptele ce #e 4pn #s
amtndoiiă marginile te'
me au intrat într'o faaă nouă.
Abonamentulpe ăn:
SiQtele Unite şi Carthda.
UN NUMER 2c.
OFICIALE
ANUL XIII.- NO. 68.
Inamicul se retrage pe un fr
larg.
„Iu timpul urmărirei am şî tre
cut, ^e la mai multe puncte, de
veehile noastre poziţii avute în
bătălia de la .Somme în l!ll(i, şi
•mergem într'una spre evst.
„Suntem înaintea oraşului
bert. Lihons, Koye şi Noyon au
fost cucerite de trupele noastre.
Z I U A Z I U
•FUKRLIN, via Londra, 2 MaV
tie. Textul comunîeatnlui gl*
man de ^stăzi, zice:
„Trupele noastre an eîşti-gat
ieri noi isbînzi în marile lupte
din Franţa. Diviziunile- engleze
aduse dip Flandra şi Italia, îm
preună eu cele franceze, s'au â
runeat cu disperare contra arma
telor noastre. Au fost învinse.
„Armatele generalului von PJL
low şi cele ale generalului von
Der Marwitz s'au menţinut eu
tărie într'o luptă aprigă desfă
şurată la Ervilleirs, şi în înainta
rea lor spre Achict-Lc-flrand, au
cucerit satele IVihucourt, liiefvi
llers şi {Irevillers. Tot astfel au
cucerit Irles şi Miraumont şi
treeut peste rîul Ancre.
„Trupe engleze, aduse
satele
Biaches şi Barleux. Pu­
ternice contra atacuri inamice
s'au topit în faţa liniilor noastre.
„După o luptă înverşunată, ar
mata generalului von TTutier a.
resipins inamicul lîngă Marchel
pot şi Hattencourt, împingîndu-1
înapoi ]este calea ferată Perorv
ue—Koye.
„Etalon a fost smuls din minii
le armatelor franceze si engleze."
BULETIN.
W
PETRO GRAD, 26 Martie (în»
tîrziat). Delegaţii Ruşi oarl
luaseră parte la conferinţa d#
pace dela Brest-Litovsk, au de»
clar&t
că reprezentanţii Germa»
niei, de atunci discutau pe faţ|
viitoarea ofensivă de pe frontul*
de vest.
Ei ziceau că Germanii vor lu|
Parisul în două luni şi vor facf
pînă la Crăciun o pace german|
în general.
U E_T I N.
AMSTERDAM~27 Martie.
Telegramele primite astăzi aUl
•pun că Kaiser-ul a telegrafat
principelui de. coroană gennagL
următoarele:
„Fain! Marele suoces al tra
pelor tale dobîndit asupra arma
tei engleze îmi dă un binevenit
fhrilej de a exprima Înălţimii Ta
le deplina mea recunoştinţă ce.»
păstrec înlăuntnd inimei ,mela
pria aceea, că Te numesc de şef
al regimentului da gardă al
nagidlor. 3unt ooavini eă «frtgt
lifimM să va arăta in totdeau
na vrednic de prineiarul său şaf^*.
NU ESIGURtNfRIVUlţA
ITAlia.
WoM3HlNGTON,
ţie că t^luai^a of^ivei an^ţrtC*
ee contra fcfci driada £e
Vuit de desflfuzf^e şi «»ş«|eul
PWPW*i gesşwppe
«n'* ţ**m jr
pmicere în «ieeaât& ebeaOe
1^1
ÎVU
din noii,
au atacat cu violenţă pe un front
larg din direcţia oraşului Alber
ta. După lupte sîngeroase, inami
cul a fost respins.
„Am trecut pe
s e^ealea
"m an
me—Albert, lîngă Courceiette şi
Pozieres. La sud de Peronne, ge
neralul von Hofacker a trecut
peste Somme, hiînd înălţimea
Maisonnnette cu asalt, precum
vfcl *rr^
v-v
Vi$
-,l i
v?"
-U
.yr
.1
s
'r
26 Ifertie.
tin raport eoşit aici anunţă
generalul. Auflenberg, foetid |ni
nistru de răsboiu
al
Austriei^
'*'1
a
ii
,*ŢSj
XtAf

xml | txt