OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, April 01, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-04-01/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

Tht official Organ of the Rou
manian Beneficial and
VOL. Xin.v- NO. 71.
THE ONLY ROUMANIAN DAILY
Societiesof America.
BtTLL. LEAt, -^V^HtE -SERVICE
SSOOIATTONS.
CLEV$Lâ!«©, 0l80, LUNI, 1 APR. 1918.
SA VlTCE TIN ERE
ŢA...
k S. BURLESON, POSTMASTER GENERAL.
DAILY NEWS
gaară in deja rupta Unfit a
în person alit a-
St&tele Unite şi Canada.
OVER 12,000 SUBSCRIBERS.

-VS£
•v.:
w V
r,'
l-.'W'
I
I?-.*
s I',!
1". -ftl
t
a-:
w»,»
k
f*-
i
1^,1
&
r*\v
'W/a"4
Vyf*r
t*
fi
v
9
ft
*t'r'
I'
Ms*.*
fv
1 s
St?1*
*5
I
%.
$
V i yv
lţi1
Vi
ţi
1^'
fr
^t'V
'^1
k -v''
My
'in
mp
W:
i
I
1
ti1
1
(Prin Presa Asociată.) V
WASHINGTON, 20* Martie,—
'Informaţiuni oficiale sosite la
Washington anunţă ca generalul
"Foc.h, şoful st a till ui major fran-
V»ps,
V
v,£
a fost uuînit comandant sn
prom al forţelor aliate şi Af
ricane 'fliir Franţa.
,/Aceasta înseamnă unificarea tii
*ţuror armatelor cari se opun -Ger-
s
aanilor, o măsură pe oare mili
tarii aimtvrieani şi francezi au lo
ifit-o do mult ,şi care ip&re că a
liost recunoscută ea o core re im
perativă pentru concentrarea sfor
ţslrilor ele a rcsipinge pe Germani
4iapoi lin Franţa.
S'a aflat azi noapte eă preşe
dintele a fo,st avizat oficial -(les
jire aeţiiwiea îuată şi a trimis o
jlelegramă generalului Foch, fe
iicitîndu-1 ,.în noua lui autori
\tate^
:^v La -Casa Albă -nu s'au dat lă
jmiriri despre e^ a spus preşccVin-
Jele şi s'a înţeles că nu se va
.Jl&r.' ttn—
f'•••••' pînă nu va veni anunţarea ofi
pioasă dm Franţa.
il^rimul semnal în «veiiimentul
fare va face epocă. Va vestit
e prin o telegcamă către ziare "%i
'\'înd că generalul Pershing
•t. ^ius trupele Americane expediţi
-i^'i-'ionare la dispoziţia 'eomandantu
^\î.i'3ni franeez. Aceasta a fost con
,. firingtn de generalul Pershing
-prin o telegramă sofiită azi noap
te la ministerul de răshoiu.
ti...
Telegrama generalului Per
sliing dată publicităţii de •gene-
ralul maior Haroh, şeful statului
*,major urmează:
»,T)iRpwîwţî 'toate isvoarelc
noastre şi diviziunile noastre în
trobuinţaţi-le dacă şi cînd trebuc.
Spiritul «Francezilor este «xce
.lent şi arabele armate stmt înere
/zăt^are."
In Telegrama lui ^ershing nu
s'a .menţionat, autoritatea jnouă
laţă generalulut Foch şi ofieiali-
kitoft de la departamentul statu
/'i' -îvlni meditează asupra motivelor
v pentru lipsa comunicatelor of ici
oflse, .'• '::j
ITnH tneă suift Iftclinasţi "+6
creadă că generalul francez este
pus numai în comanda armator
de -manevra, forţele ele rezervă
eompuse din Mate contingentele
al tuturor armatelor aliate orea
tă după formarea consiliului su
prem inter aliat de răsboiu.
în tele#ratna^lui, pregwlintelc
Wilson, zice
„Se poate se eOsSiunic
sincera mea congratulare înVoua
autoritate în «are sunteţi? O
wmenea autoritate în comandă e
ste un augur plin ,de speranţă în
»1)înda finală. Noi "urmărim eu
un interes profund în razne aţa
şi str&iueifeft «eţiiui# foiţelor
d-tră. ':''l
înainte de a sosi aii noapte
telegrama generalului Perching,
-Gen. March a fost în. lipsa de
mijloace /de a confiwna telegra
mele ziarelor, 4ni pricina întîr
«ierei inevitabile a transmisiuinei
l^îcgramaelor oficioase.
fioutste*' nomiwsi «enemWhil
Foch, nnul din eroii de la
'fte, la «dmişd» Ă»premj5 a rlfti^
oat îwJată părerea că presenţa
ministrului de răsboiu .Balf^r Iii
Ea^ţp» $
ce*m iiMre..
w*L $yr IC.'? 1' «Wr^CK*, v' 'S-v-^'x« .„.
r3 ,u-- W* '•&¥£* ",,,'"'« ?j v" i'i.^ v-5 -k»r
K%- JX
'^^HNMNII^II £aiJfa IMMfettfeaV Mft' "fMWK*
nA#U^I|w Any UHIICJi EHilf 1 nu* vHuj
W
Qitoraf
Organul Societăţilor Romînrdr
Ajutor şi Collar#-din America.
STARUIHTA PRES. WILSON PENTRU NUMIRE
A
UNUI COMANDANT SUPREM A DAT ROASE.
Generalul francez poate va diema pe Amotami
b- ia parte It marea ofensiva.
riean, ataşat la consiliul intera
liat şi eu generalul Pershing.
După aceea a urmat o călăto
rie la Londra, chiar cînd s'a în
ceput marea ofensivă germană,
şi dwpă acea ministrul de răs
boiu s'a grăbit să se refritoareă
înapoi fn Franţa.
Mulţi bănuesc că d-nul Baker
a fost trimis în Europa mai tttult
ca să stăruiască coordonarea
armatelor aliate într'o singură
comandă. 8c ştie că aceasta a
fost dorinţa preşedintelui Wil
son cînd stăruinţa lui a pricinuit
crearea consiliului de la Versai
lles.
Ova măsuri de coordonare au
fost asigurate prin acel corp,
dar ori ee plan pentru numirea
unui comandant suprem cu au
toritate peste toate armatele,
Franceafe, Knglese, Italiene, A
mericane, Belgiene 'şi Portuge
se în Franţa a întîmpinat oposi
ţic rîmre în Englitera.
Crisa
:4b
BYTHEOBMR
/Y,, W -*•, j^_*
-*3f *&$"
VTES.
~a ame­
ninţat ministerul lui Lloyd Geor
ge a fost isvorită din încercarea
primului ministru de a uni ar
mata englesă cu acea a aliaţilor.
Ca să potolească tulburările
parlamentare #uvern4.il a crezut
necesar să se anunţe că Feldma
reşalul Ilaig rămînc la comanda
supremă a trupelor engleze în
Franţa- şi numai anumite forţe
engleze s'a contribuit, la baza
militară, descrisă cîte odată ca
„reserva strategică a armatei de
manevră."
Acum se. presupune că eerin
ţele orei critice au cîştigat. «peste
cabinetul englez, făcînd posibil
ca să întimpine pe germani cu a
celaşi plan le organizaţie şi eu
autoritatea'' centralizata care a
dat duşmanului avantaje îa răfi
boiul actual.
Că ce se va fa,ce eu trupele
Americane în momentele aee^te
de mari prefaceri, oficialii de la
minister sunt în ignoranţă.
Trapele Americane vor fi în
trebuinţate cnitt, va crede mai bi
ne comandantul francez şi ne lu
înd în seamă de sectorul pe care
îl deţin acum care era vorba se
fie ^imerieanizat, după cum se
făcuse planul.
Pentru ori ee seopuri |i trebu
inţi armata Americană va deve
ni parte intre gală din armata
franceză cu oare îşi va împărţi
materialul şi .tot ee are. Proba
bil că nu se va facer comunicate
acum s4u mai tîrziu despre nu
mărul trupelor Americane 'tr^
mise pe frontul iPioardy.
Desfăşurările de astăzi vor a
vea un efeet vital asupra eelor
ce «e vor întîmpla în eurînd.
Rapoartele oficioase de a»i
noapte arată eă Oermftnii. lovese
ta,re la pancftnl tinde s© împreu
nă liniile franceze «a cele engle
ze, la sud de 8omme şi mai de
parte la sod la jo* îe sectoral
•franeez.
Engleza aciîiiţ se luptă tare
pentru ori ce pas de teren de pe
frontul lor fi. maşina de răsboiu
germană s'a slăbit Aproape cu
totul.
Pe .âşsteefs linia
menţine iMtttinsă şi amenin|& se
pe .Qermani în fl^ae. Isl»tura
#ra»ee*«
•. W4 C/ '.y*
'V
cat nu numSi' cîr a iÂt «fH'it,
d-a* a fost aruncat, înajioi trei
mile de lovitura franceză.
Ofiţerii cred că la punctul a
cesta se va face contra ofensiva
care este pe cale se "fie dată.
Germanii Imping înainte cu toa
tă puterea, dar sunt opriţi pe în
treg frontul.
Afară da-eă vor aditce trupe
noi vor fi siliţi sil se retragă.
Chiar comunicatele oficiate get
rnanf nu vor fi în stare se as
cundă faptul că au dat greş şi
ii'aji reuşit să rupă frontul de
luptă al aliaţilor aşa de adînc pe
cît l-au îndoit.
Poate este momentul ca Fran
cezii se lovească şi unu din ofi
ţerii de aici cred că o.forţă sub
stanţială americană, probabil un
întreg corp de arm«tă, vor avea
onoarea se fie alături de .J&mn
cezi în această mişcare.
Se crede că diviziunile Ameri
mat în' mai ibţme
condiţruni ca al altor armate.
File nu sunt istovite de boale şi
vor duce pe front toată vigoarea
trupelor noi. Pentru operaţiuni
de ofensivă,. «II- .«oadiţiiuii
splendide.
Lipsa lor de instrucţie coirf
ipleetâ se simte mai mult in lup-^
telo riguroase de defensivă (apă
rare) de cît în lovitura agitată
într'o goană înainte.
Sprijiniţi de trupe franeease ru
tinate în asalturi, se crede c&
vor arăta că se bucură de cele
mai bune avantaje în atac şi ob
servatorii de aici cred că frun
taşii Francezi vor recunoaşte fap
tul şi se vor privi pe deplin ace
ft« avantaje.
BULETINE J?
LONDRA, 30 Martie. Forţele
franceze încearcă să taie capătul as
cuţit al nadei germane, care zace în
vest de Montdidier.
Buletinul oficial al ministrului
de război englez raportează că oa
menii lui Petain lovesc în nord în
tre Montdidier şi Lassigny, 12 mile
şi jumătate spre est şi sud,j în. o
sforţare de a flanca forţele inami
cului care luptă pe linia de nord
dela Montdider. în est de Lassigny,
spune comunicatul, situaţia este -nte*.
schimbată.
Linia franceză în nord de Mont
didier pleacă dela Gratibus prin La
Neuville-Sire-Bemard şi Mezieres
ia Demiun. Ieri s'au raportat lup
te grele aici.
(Gratibus este la două mile şi ju
mătate în nord şi vest de Mon&li
dier, La Neuville-Sire-Bemard e*te
la 5 mile mai departe în nord. Me
zieres este la 4 mile în nord şi est
de cel din urmă, iar Demion este
la două mile în nordvest de Mazie
res).
Cel dm armă comunicat al hii
Kaig, publicat seara trecutărtîrzîu,
declară că inamicul nu a presat a
tacurile sale în nord de Somme, iar
englezii „au eîştigat teren în anume
locuri".
Comunicat german, din Berlin,
de noaptea trecută apune că uvttre
Somme şi Ayre au fost încăierări
şttcciese.
UWDItţ, 80 «şti*.
âMi tafcilâ ala Mtliiikr ia
Sţţ3f!»**Pr fir*!* WPT
,Vţ*
o încliimre
ir st a de 5t
Aproape
multe, mai
despre bolii
au făcut
H*as .ouM4W4p^|i^
I'V I
liniştită, rurală,
foarte mult asupm
Motărcşi
1-W
anilor'j'rh\ mai cwd-o
mul e~huţrîn.£' i
•SA fie a* fir mi tocimi fnng ţie
ani de ttind tim ieaiit medie francez
a atras atenţiunea şti'mţei medicale
asupra imar fenomene prin cari
trec oamenii yhid au drpăşit wr
tta mijlocie,
Ca toate id&le perfect d&noi, aşa
şi noţiunea ftancezului nostru a
uimii lumea CUre-i cetea scrisele, şi
,a desvoltat în ea sentimentul de ne
încredere în aaeta ce spunca^dinsul.
Tema lui a deşteptai activitatea
umoriştilor, cari au făcut nenumă
rate glume de rău ouai asupra ee
lor spuse de dhtsul.
Citnvhijereat
adevărata convin­
gere, acest faAlii mituit or, a crescut
fi a ouderit pi!miizani, cari au văzut,
âă nu este devhlumit eu cele spuse
de medici#1 imtru. Minţii şi cor
.pului OiHenHc ii se hit'implă anume
hkmrwririrei m/U foarte semnifica
tive
fie afttnri întoftee, rffn eaftfrr pre
siunei mai muţi de inteiifjen{ă, de
viaţă cimiiiati, din cauza mttre
mintulm e,rs«»»'f a lipsei de exerci
ţii potrivitţi aLdbic-eiurilor rele şi
imm mnftf*
tftecădfa iiuiinte de
din mm mr mtzit
i timpul din urmă,
ilge iterative cari şi
a între oameni, de
"e, eu mvlt mai in
ti\cînd omul începe
tullu ca să fin mai
degenerative hi
boli cari primej
irwîchii ţi tuburile
apai
un timp oar'e
ainţe ea la v
a degenera.
explicit prin
ţelegeni: ama
duiesc inima,
sanguinare.
în această cădere a omeni mii es
te un semn special. Şi semnul aces
ta ne spune că de pc acum trebuie
statornicită o altă itrstă ca rrrstă
mijlocie a vieţii omeneşti. Pînă aci
să socotea de mijlociţi vîrsta de 50
ani. De acum trebuie să mai cobo
rîm batăr 10 ani în jos.
Dacă un oty a trăit mai greu, de
sigur ea el are să sufere mai mull
atunci cînd se va apropia periodul
critic. Dc va fi trăit cuminte, va
trece prin metamorfoza (schimba
rea) aceasta eik, durerte mai mici,
aproape de loc.
Un trai neregulat, o mîncare în
tîrziato, nopţile petrecute în luc
răre, sommtl mp it, odihna pe care
cineva u a avut-o fa timp, îngri
jorările prea mari, gîndurile mul
~ie, amarul mult îndurat şi suferin
ţele prichiuite de alţii ori de noi în
fine prin amâgiri proprii fie că
ruia din noi vor fi în stare să ne
doboare şi mai in:e, să ne sape
groapa înaiiite de vreme. Vom ob
serva din zi ce trece cum ea fumul
piere tinefeţa şi ne apropiem spre
criză şi de aei pînă la ţinta fi
iţulă mat este mumai un pas.
Dacă un om 9 trăit o viaţă re
gulată, s'a purtat curat întotdeaun
na, atunci periodul crizei are să
fie tnai uşor ţie suportat.
£!um insa natura, deşi zgîrcită
din calc afară, nu are obiceiul de
a lua cava dela om fără să-l răs
pliteaseĂ în alif»l, dînsa s'a îngri
jit din de-ajuns pentru perde
rea putefU vmU să-l răsplătească
cu un apar în facultăţile intelec
tuale.
Ori '«îmi/aUpa crizei, care deşi:
trecătoare, est* Oţîta de dureroasă*
să para a fi mai aproape de acum
dc tmcreli fi madiul vlrstei ome
*eţt%-t§'peri +0 mai scurt, iar ti
Mercţa*. & nat i în stare să o
pţcţe&tk,*# trifoim va scurge pc
rnwwtog banii celui
îl «MP moştenită, risi
'~Wt
WERĂ.
»vL*
s'.*:'*t' •,4*
zi. omiliei»
l*fr WTOHER 6, 1917, ffll Fflî iSÎ TK TOST0FF1CE OF ttfffiUW0,1HTO
DE
TiHUIML
PARTS, 29 Martie. Şaptezeci
n?i cinci de persoane au fost omo
rîte şi nouăzeci rănite, cele mai mul
te din ele femei şi copii, cînd o
ghiulea trasă de un tun german eu
bătaia lungă a căzut pe o biserică
din Paris pe timpul eînd «e ţinea
serviciul le Vinerea Mare. Aceasta
a fost anunţată azi noapte printt
un comunicat oficial.
Printre cei morţi se a^lă şi II.
Stroehlin, advocatul legaţiunei sue
deze din Paris.
Preşedintele Potncaito a vizitat
biserica, unde a. îutîlnit pe prim
ministrul (1lemenceau, pe Cardina
lul Ammcte şi rectorul, cari sosise
ră cu c*va mai înainte. Mai la ur
mă preşedintele a vizitat răniţii
din spitale.
o ghiulea în timpul serviciului ţi
nut Dumineca trecută, şi multe per
soane au fost de asemenea rănite şi
cîte-va. omorîte.
Tunurile eu bătae lb distanţă ma
re au început să liombardeze Pari
sul din nou la orele după amia
ză.
Omorîrea femeilor" şi copiilor pe
timpul cînd se.rugau în biserică a
deşteptat sentimente de oroare şi
indignare Jn toţ.Paria^.
Explosivele germane au căzut în
mijlocul unei adunări iubitoare de
pace, care ruga cerul să trimită pe
pămînt a pace dreaptă ^adevăra
tă.
Acrim sîmţimintele sunt înalte în
Paris. Grupurile de pe strade, din
cafenele şi din teatre, nu sânt niş
te grupuri de pacifişti.
Pe fruntea fie căruia este scrisă
hotărî rea de a duce războiul la un
sfîrşit încununat de succes.
M. Grosseau, referindu-se azi
noapte la bombar»7are în timpul
cînd se afla în camera deputaţilor,
a zis:
„Barbarul inamic a reluat bom
bardarea în Vinerea Mare, şi vic
timele lui sunt numeroase. Constat
eu o nespusă tristeţă şi cu cea mai
mare indignare că cele mai multe
din ele fuseseră adunate în hi.se-'
rică.
„Nu trebue să uităm eă justiţia
şi dreptul va avea cel din urmă eu
vînt în faţa omului şi în faţa lui
Dumnezeu."
Jean Bon, un fruntaş socialist a
zis: „în momentul cînd femei, co
pii şi bătrîni implorau cerul să op
rească acest măcel teribil, eoperişul
biserieei, sfărîmat de oţel, a respuiis
cu sînge la rugăciunea lor.
„Adăogăm protestul nostru in
dignat la cel al credincioşilor cari
protestează contra crimelor săvîr
şite de credincioşii fa lai, cari a
mestecă rugăciunile cu sînge.
„în Franţa, Anglia şi n Ameri
ca va fi o altă concepţie tie justi
tie."
.. o
BULETIN.
fi. "A .'Yf
AMSTERDAM, 30 Martie.
Corespondentul ziarului „Am
sterdam HaadelablaU'4 vixitînd
frontul dela Verdiin, declară că
a văzut masse mari de trupe ger
mane conoentrate acolo. Dinzul a
interwievat pe generalul Von
Gallwitz, car» a zis că dînsul nu
a văzut niciodată in viaţă o în
magaaizare aşa de anormă. de
muniţiuini cum an englezii.
o i
BULETIN, v
______
AMSTE&DAM, 29 Macii».'"'-
Ziarul voasisofae Zeitung din Ber
lin, scrie următoarele:
,MCo.mtnda
e
aprot|e
sapremă gwnană

dea o altă nouă
şi
puternică lovitură, lolr'o altă
parte a frontuhu, oare va laoe o
nanii
inamfonlni"
/.
1
,"i* *.\ r'--"îUu
k
-Vy
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOOIAŢXUNEA PRESSEL
ANT SUPREM PE FRONTUL OE VEST
Aliaţii an găsit un fruntaş eroic
î»\ inăsiir.ă, o figură inspiratoare în
jurul căruia se pot aduna.
Foch este un nume care evocă
spiritele, pentrncă nici odată n'a
fost legat cu o înfrîngere îu luptă.
Victoria a încununat toate opera
ţiunile conduse de el.
Aşa a vorbit azi noapte un ofiţer
francez care a cîştigat medalia cru
cea de războiu sub comanda noului
generalisimo al tuturor armatelor
pentru libertate afălătoare în Fran
ţa. Cînd vorbea îi străluceau ochii.
Aceiaşi biserică a fost lovită de Opinia lui a făc'ut eeou în inimek o-
fiţerilor englezi.
„îil cele din urmă", au zis ei „a
liaţii au umplut golul în liniile lor.
După cum s'a cerut ca Wellington
se unească armatele mai multor naT
ţiuni împotriva lui Napoleon ca să
le facă să învingă după cum Grant
s'a ridicat şi a forţat generali abi
li
rar fără succese să se supună ne
învinsului Lee, aşa vine acum Foch
cu forţa
îiTvingerei
paluieaKC
triva legiunilor germane".
Nu numai că el este un mare şef
militar, zic membrii din misiunile
aliaţilor de aici, dar el va deveni
un mare erou popular. încrederea
trupelor şi a poporului se va clă
di în jurul lui şi devoţiune» perso
nală îi va ţine sus mîinile lui abile.
FRANCEZ.
Abonamentul pe an
Clevethnd ţi Europă ... $$.00
tWJVrCMfJE#**
BULETIN.
bONQEA, 29 MARTIE. ZIARUL „MORNING POSTS'
ZICE CÂ GUVERNUL FRANCEZ ŞI ENGLEZ AU DECIÎS
SA NUMEASCĂ PE GENERALUL FRANCEZ FOCH GENE
RALISSIMO (COMANDANT SUPREM) PE FRONTUL DE
VEST PE DURATA OPERAŢIUNEI LOR DE PREZENT.
MERITELE GENERALULUI FOCH
Aceste prevestiri sunt bazate pe
recordul generalului.,Nu numai că
râncezii lui nan fost nici odată bă
tuţi, dar chiar trupele engleze le-a Foch, după opinia militarilor erpr
condus la victorie. f4i ce este mai glezi cari se află în Washington.
COMUNICATE
OFICIOASE
Ne u vi He -S ir e -B era ard, Mezieres.
Marcel Cave şi Hamei.
„Anumite coloane de inCaaţe
rie germană, zărite pe drumul
dintre La on şi La Fete, au iacţ
put să fie bătute de focul tuaiţjri
i lor noastre. După puţin timp an
[fost rişipite. ,a.
-..l'v i,1'
T- ML-,
'..
ANUL XIII.- NO. 71:
Foch a comandat lupta de la Y
ser. Acolo era t'omaiulantul şef ai
trapelor engleze. Acolo au fost mai
mulţi englezi francezi sub comanda
lui. Comanda unită nu va fi ceva
nou pentru el.
drâzneaţă. Foch a fost comanlan
ţul şef al armatei Frnnco-Fngleză
care a mers în goană în Italia şi a
oprit valul Teuton în revărsarea
lui pe şesurile Veneţiei.
Englezii şi Bersaglierii îl cnnfMK
şi îl idolizează nu mai puţin ca
francezii lui. Dacă un om poate se
ia comanda supremă a armatei en
gleze fără se producă dureri de ini
mă în Englitera, este Generalul
N 0 A
Comun 1-
PARIS, 2n ilnrtie.
catul oficial francez,
zice:
„Trupele farneoze» mergînd
din isbîndă în isbînda, au luat
oraşul Moncel cu asalt. Acum îl
au in mîini şi-l apară.
„Luptele au continual ea vio
lenţă ieri şi o parte din noaptea
trecută în regiunea Montididier.
„Neputînd fit« în calea nenu
măratelor contra atacuri, Ger
manii n"au fost în stare să seoa
-tă pc Francezi dip satele ocupa
te iei'i de ci.
,.Au urmat ^vîol^nta m
proajie de Plessier-de-Roye. Toa
te alacurilc date de Germani a
supra acestui saţ s'au spulberat
în faţa rezistenţei lru^)«i^or
stre,.
„DocumentrtA găsite aimpirn
unui prizonier arată că perderi
le' suferite de Germani, fără
obţine vre-un« «ucces, «unt ex
trem de -mari. Numărul morţilor
găsiţi în faţa satului Montdidier
şi lingă Plessier-'de-Roye, confir
mă pe deplin cele mărturisite în
documentele despre cari vorba.
„La nord de Montdidier, ,tru
*pele Franco-Englezc continuă să
ţie pe Germani dealnngul liniei
ce merge do rîul Avre, pc la
dat astăzi.
'•~M
IUI
i:
-4
§1
1
j.
k
'V-â:''
"7 îi
-4
"%*r.
mult, el cunoaşte eîmpul de lupt$
de Ia Picardy, ca un om care cunoa
şte lucrul ee se aflu ni mîna lui
suşi. ,,
Iată recordul Ini:
Foci) a comandat armată de ma»
nevră în lupta de la Marne. A dat
contra-ataenl şi a copleşit trupele
Saxone şi a nimicit trupele cele mai
bune ale Kaiserului în mlaşlinele
St. Gond.
Foch a comandat trupele eari im
salvat Ypres.
Foch a fost comandantul şef
forţelor franceze în lupta de la Soat
mc. Aceste trupe aii măturat duş
manul înapoi peste teritornl pe ca
re acum în opt zile Germanii.l au
recîştigat cu preţul unei perderi în
fricoşate.
.1,
X"
#1
Comuni-'
dat aţi
PARTS, 20 Martie.
catul oficial franeez,
noapte, zice:
„Dealnngul frontului de
la
GERMAN.
Oi-
se, lupta a scăzut mult în timpul
zilei. Activitatea, ofensivei ger
mane a fost, imani testată nu mat
prin «tacuri locale date .pe cîfce
va puncte de pe frontul nostru,
care .se întăreşte d'tn zi în zi pr^
sosirea numeroaselor ^nităţi-de
trupe.
„Toate aceste atacuri au fost
respinse eu mari perderi în rai
durile atacatorilor.
„Raitele făcute contra poziţii
lor noastre din regiunea pădurei
Badon viUier, Parroy şi dc la siul
de Seppois, au fost împrăştiate
complect de focurile noastre."
Comunicatul oficios german
atp
ministrului de război, spune:
„Dela începutul ofensivei aţfe|
steia, forţele noastre au luat 70.000.
prizonieri şi 1.100 tunuri.
„în încăierările locale de ambele
părţi de Scarpe trupele germane at?
rupt cele mai multe poziţiuni eng
leze şi an luat cîte-a mii dc priK
zonieri. t,|
„Englezii au continuat contra a^.
tacurile' lor neroditoare şi costisi
toare în Apropiere dc Albert şi î«
nord de el.
„Intre Somme şi Avre, npi a»||
atacat de nou. ^4
„în sud dela Somme, trupele
noastre au scos pe eaglesi di4 py&p
ţiile lor vechi şi dib «stc)e agHfrvfle
xi multă bravată, în^ ft
spre vest şi nord v^, l||
see^Abancouxţ
şmăSm.^
lji
f*
-""î
-ms

xml | txt