OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, April 02, 1918, Image 3

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-04-02/ed-1/seq-3/

What is OCR?


Thumbnail for

!EDINŢ€L€STR0P1TE
^CU SINGE NU MOR.
George IN. Bodamea, preş.
Cu lacrămi î& oclii vă „Ea
rn as fruit'.*
Cornelia»,
Bell Phone: 235. O. 8. 2225.,
ORELE DE OFICIU:
8-9 a. tn. 1-3 p. m. 7-8 p, mi
JOHN K. TRESSEL, M. D.
505 E. Market St., cor. S. Freedom
ALLIANCE, OHIO. (i)
REV. SOLOMON «DUMA
DR. JOSEPH POREMSKI
New Pliuue: GG28 Bell Phone 7295.
ORELE DE bO^SULTAŢlE:
11lâ 12 a. m. 3 la 4 p. -in. 7.30 la 8 30 p. m. lw
1245 SOUTH MAIN STREET, AKRON, OHIO.
WAR SAVINGS S1AMPS
ISSUED BY THE
UNITED STATES
GOVERNMENT
UNCLE SAM
WAR SAVINGS
ounpărînd o n^rcă de profit a Stat^or Unite.

s
A
1
Societatea „Romînia Liberă"
din Akrcin, Ohio. —Convoacă pe
toţi unembrii săi din loe şi jur a
lua parte la şedinţa lunară care
se va ţinea Duminecă, 7 Aprilie
1196, în hala 'Societăţii din 1241
Bweitzer Ave,.
începutul precis Ia orele 2 d. a.
îeci sunt rugaţi toţi fraţii mem
hrii de a lua part8 la această şe
dinţa, şi în general toţi acei
fraţii Rt»m1ni cari doresc a deve
ett taeinbrii ai' Societăţii noâ
sire.
K
fa'
',j/ ":v .•
1
v:f,i
fk. V
5fe.
CLEVELAND, OHIO, MARŢI, 2 AMUUB 1918.
De ale
Societăţilor.
Prezidiul.
jfe -1 •.
âftctefefeâ, „îfTvîngJ&rea Româ
nă" din Flint, Mioh. Cotivoa
«ă pe toţi membrii săi a lua par
te la şedinţa generală lunară, ca
re se va ţinea Duminecă, 7 A-.
•prii 11)18 în bala d. Avram Lazar
din Michigan'Ave, la ora 1 p. m.
15eci sunt rugaţi toţi membrii a
Jua parte la această şedinţă, fi
Uidcă la această şedinţă se va fa
ce şi licitaţia, adecă alegerea dt»
Jftegari la drapelele Societăţii,
Absenţele neniotivate se vor pe
-$epsi conform statutelor.
Prezidiul.
ţ. Societatfea' ,JDeşteaptă-te R6
DBine" din Detroit, Mich. Con
voacă pe toţi membrii săi a lua
$art'e la adunarea generală de 3
fţtni, care va avea loc Duminecă.
Aprilie 1918. în hala '.Chelie din
•..Iffourop Ave. No. 686, la orele 1
$. m. La Ordinea zilei va fi da
ţt'a de .seamă pe 3 luni trecute şi
•Oomplectarea comitetului şi alte
fuincte foarte interesante de re
zolvat. Deci toţi fraţii membrii
ţiuit, rugaţi a fi prezenţi la ora
fixată. Asemenea sunt rugaţi toţi
•cei fraţi liomini cari doresc a
•Reveni membrii ai «Societăţii noa
•tre să se prezinte la această a-
Jlunare. Absenţele ne imotivate
fe vor |)edc])si conform statu
jţelor.
Prezidiul.
Societate* „Dr. Vasile Luca
Ipiu" din Clinton, Ind. €on
'ji'oacă pe toţi membrii săi a lua
j.'. parte la adunarea generală luna
:C- i*ă, eare va avea loc Dumineca.
JjT Aprilie 1018, la orele 10 a. m.
r^n lrala fratelui Sânte Porte din
NM'-v^sâi
«», W 'Moi-l li Street No. 514. La ordi
,1nca zilei vu fi darea de seam?
'1 /fpe trei luni trecute şi mai multe
cheHtiuui de mare importanţi»
.de rezolvat. Tot odată rugăm pe
acei fraţi liomîini cari ar dori
.:sa devie membrii «i Societăţi»
noastre să se prezinte la ac ea st Ti
adunare. Rugăm pe toţi fraţii
membrii să se prezinte cu toţii
Ia aeeastă 'adunare. Absenţele ne
.motivate se vor pedepsi conform
sstatutetor.
Societatea „Vasile Stoica" dir
Kokomo, Ind. Convoacă pe
toţi membrii săi a lua parte la
şedinţa lunară, care se va ţinea
Duminecă, 7 A|:irilie 1918, în lmln
-Societăţii, la orele 2 p. m.
•v'jfî y
Tjp
-i, ordinea zilei după cum s'a hotă-
rît în şedinţa lunci trecute toţ»
membrii Soc. sunt. obligaţi
i cumpăra o 'fteţie şi sunt rugaţi
a-şi achita datoî'inţa faţa de ţSo
eietate. Vom avea şi eonsfiţtţş'ea
cînd să ţinem sfinţirea halei ,La
i ac( astă adunare invităm cu fră
ţească' dragrnste ])e toţi fraţii Ro
mini, bărbaţi şi femei cari doresc
a deveni,. im)uabfii. Societăţi»
noastre.
v
ihrezidiiul.
Societatea „învierea'4 din Mar
tins Ferry, Ohio. Convoaca
jxi toţi membrii săi a lua parte
la şedinţa, lunară, şi darea de sea
mă pe 6 Iutii trecute, care so va
ţinea Duminecă, 7 Aprilie 1918
la orele 1.30 p. m., în hala de
sub solul bisericei din Clark Str.
Rugăm pe fie eare membru oa
să ia parte la awasta şedinţă
Absenţele anein.brilor din comitet
se v*t ped«®8|t^oi||prm ^atute*
W*
Vrriâiti:
1 .-'A|9
1
pe: I Jk«SrbiGeaam.ji
jR^volnţia rusă, eu urinările ef
^inut într'o necurmată încorda
rp Tiopoarele «trînjţe în cele două
tabere de luptă. Aţn urmărit ş»
n/»i de multe ori eu respirarea o
ţn-ită, desfăşurările neaşteptate
ale urN»l mîţwirî care a© Apro
cu p^l ppoeai de «rnawhi^
wf 'rŞfâtktGm
••fit1
omenire, şi nu-i mirare dacă ne
am temut adese ori să nu fhn as
tupaţi de 4ava arzătoare care, în
negre rîuri clocotitoare de foc, se
apropia le hotarele noastre.
în faţa evenimentelor din Ru»
•ua, duşmanii noştri au avut a'W
şi să ne batjocorească credinţele
pentru care noi am întrat în gro
zavul războiu. De şi din tot ce se
petrece în Rusia nimic nu-i de
natură să ne «poată slăbi credin
ţele noastre şi să le întărească pe
cele duşmane, totuşi protivnicii
noştri cred că ce se întîmplă azi
în Rusia e menit să îngoape, oda
tă pentru totdeauna, idealul nos
tru naţional. îŞi Ungurii, şi Bul
garii, şi Nemţii strigă în gura
mare că de-acum idealul nostru
naţional e mort şi că va trăi nu
mai idealul lor naţional, care e
biruitor chiar în urma revoluţiei
ruseşti.
E într'adevăr de mirare bucu
ria lor. Ei nu văd că în Rusia se
distrug, rînd pe rînd, chiar acele
credinţe şi principii, chiar acele
legi şi fapte care au dat, fiinţînd
în ţerile lor, biruinţa de pînă a
cum a «puterilor centrale. S'a di
strus absolutismul, se distruge
militarismul, se răstoarnă» stăpî
nirea claselor, se dă peste cap ca
pitalismul, tot forţe cărora se
închină, şi,azi puterile centrale şi
care singure le-au ajutat să ră
mîie superioare ipe cîmpurile de
luptă. De ce se -bucură Fiindcă
văd căzînd proptelele pe care, la
ei acasă le -ferecă cu aur? Ori
poate se bucură văzînd 4n revolu
ţia rusească încercarea de-a a
junge la o deplină dreptate so
cială şi naţională? Se bucură vă
zînd că Finlanda, Ucrania, Jăasa
rabia, Caucasia. Crimeie se de
clară autonome?
Dar n'au pornit Puterile Cen
trale războiul chiar pentru a tă
ia rădăcinile unor astfel de ten
dinţe? într'adevăr e ciudat: duş
manii noştri aplaudă pe Ruşi pen
tru că distrug puteri la care ei se
închină şi creiază realităţi noi pe
care ei vor să le distrugă, să nu
le lase să iasă nici din mugur.
însă, totuşi, bucuria lor are o
explicare, dar trebuie să recunoa
ştem, una foarte josnic^ şi foarte
mărginită: căderea Rusiei în
seamnă, în ochii lor, şi căderea
noastră şi .biruinţa lor.
'Nemărginita dorinţă #Hf se
simţi cel puţin pe-o clipă birui
tori şi de-a vedea strivite scopu
rile de războiu ale Aliaţilor îi fa
ce să nu arunce nici o 'privire în
viitor. Dacă ar arunca o singură
privire s'ar convinge că chiar ei
sunt aceia cari, n'au pentru ce să
bucura dc cele ce se petrec în
Rusia. Ar vedea că acolo se rea
lizează lucruri pe care ei le duş
mănesc de moarte, şi ar trebui
să vadă că. dacă Rusia, fără să
mai lufte, ţinteşte spre un astfel
de ideal, cu atit mai vîrstos aces
ta va fi atins de cei cari luptă,
el fiind idealul zilei de mîine.
Credinţele noastre nir se întu
necă, nu mai pot muri, căci ele au
fost din belşug stropite eu singe
şi istoria e martoră că nici odată
n'au murit credinţele stropite cu
sînge dacă ele sunt devişa viito
rului. ..
Credinţa îtt biruinţa idealului
nostru naţional a primit botezul
nemuririi, şi, ori care ar fi soar
ta războiului, nu ne vom mai o
dihn)i pînă nu vom înfăptui idea
lul nostru fe dreptate şi de liber
tate. El este crezul lumii celei
nouă, şi nici odată părticică din
fiinţa noastră nu va putea să se
mişte decît pentru biruinţa 6
cestui crez.
Dacă nu ne-am fi mişcat dacă
MU
ne-am fi cercat puterile daca
•iu s'ar fi turburat pînă în cele
mai depărtate adîncuri sufletul
neamului nostru de ipretuindenea
duşmanii noştri ar putea avea
motiv de bucurie, ar putea crede
ca idealul nostru a apus, credin
ţa noastră find deşartă. Dar nu
numai că ne-am mişcat, pornind
intr'un uriaşyavînt, dam sînge
rat în fiecare clipă eu un eroism
fără ipăreche pentru: biruinţa cre
noastre. 'Prin jertfa ce-a a
neamul nostru şi-a sfinţit i
dealul, şi. lui i-se va închina pe
viitor cu. trup şi. suflet.
Biruie duşmanii prin arme
ftiruic cînd Ruşii îneîieie pace?
N 'au decît să' se bucure de acea
stă biruinţă. Dar neamul nostru
nu va ieşi din robie şi făra bata
ia tunului ruse»c? Nu ne-au dat
chiar aceia cari au distrus arma
ta Rusiei straşnica pildă că cea
mai groaznică putere a unui fpo
por este: să-şi ţină puterea pen
tru el, ne mai împrumutîndu-i-o
prin ascultare şi supunere celui
crezut tputftrnicî
Întorşi U vetrele lpr, Ramînii
Dar n'avem pildă vie Basabîa
de ce poate face un popor ale că
rui crcdinţe siint stropite cu
sînfel''
4
ft'
O N V O A E
Societatea romînă de ajutor şî
cultură „Leul" din Salem, Ohio,
convoacă pe toţi membrii săi a
lua parte la şedinţa generală se
mi lunară de 3 luni, care va avea
loc Duminecă, 7 Aprilie 1918, în
hala Societăţii din 114 Depot.
Street, la orele 8.30 a. m. Deschi
derea şedinţei va fi la orele 9
a. m. precis. (Pe lîngă programul
regulat va fi şi darea de seamă
pe 3 luni trecute din partea d-lui
şef controlor A. Pridon, despre
demersul şi activitatea Societăţii
noastre. Deci conform art. XI, li
tera li) din statutele locale toţi
membrii sunt strict obligaţi a se
conforma acestui convocator.
Absenţele ne motivate se vor
pedepsi conform statutelor şi art.
sus menţionat.
N. ft. Toţi fraţii membrii care
sunt aplicaţi de a deveni ca
membrii fondatori ai halei, sunt
rugaţi aieapărat a lua parte la
şedinţă. Asemenea sunt rugaţi a
ceia eare au făcut inscripţia din
anul trecut şi nu au achitat su
mele conform inscripţiei, să le
achite cel mnlt pînă în ziua de 6
Aprilie 1918. Asemenea sunt ru
gaţi aceia care au solvit sumele
pentru a deveni ca membrii fon
datori'cu anul 1913 şi nu s'au
indus în tablou, sunt rugaţi a să
pfresenta pentru a putea pune lu
crul în lucrare, conform decisiu
nilor luate în adunarea generală
următoare cu privire la facerea
tabloului eu inscripţia.
în speranţă că toţi fraţii iişem
bfrii care pînă în present nu sunt
membrii fondatori, vor face tor
posibilul pentru a satisface acea
stă faptă mărinimoasă şi că gla
sul nostru va avea un resunet în
inimile tuturor fraţilor membri
pentru aceste fapte nobile, în nu
mele Societăţii „Leul" din Sa
lem, Ohio, vă salutăm eu drago
ste frăţească:
Nicolae Nedelca, secretar script.
(iSo. 72—73).
FAPT NATIONAL VREDNIC
DE LAUDA. TOT ODATA SI
DARE DE SEAMA 91 MUL­
ŢUMITĂ PUBLICĂ.
Femeile romîne cu simţ curat fa
ţă de neam şi ţară din Woodlawn,
Pa., cuuoscînd mizeria cea mare în
care zace neamul romînesc, pentru
ajutorul lui vrînd să lucreze pe o
singură mînă, unindu-se în ziua de
17 Februarie 1918, au înfiinţat un
Comitet, Comitetul Crucei Roşie
Romînă din Woodlawn, Pa.
Iar pentru ridicarea şi întărirea
acestui fond au avut o petrecere cu
dans în seara zilei de 9 Martie, ca
re a adus un rezultat foarte mul
ţumitor atît din punct de vedere
moral cît şi materia!.
Aceasta a fost prima petrecere
aranjată de Comitetul Femeilor
noastre, eu scopul dc a aduna o su
mă cît se poate de mare pentru a
jutorul şi salvarea fraţilor noştri
din braţul pieirei, la eare i-au îm
pins soartca acestui război.
Tot odată pentru acopcrirea spe
selor şi pentru un rezultat mai
favorabil acestei petreceri, bravele
femei au bine voit a dona linele o
biecte după cum urmează:
1. Ana N. Sas, ca preşedintă, şi
Măriuţa G. Moldovan, ca secretară
a acestui Comitet, învoindu-se a
mîndouă au cumpărat, un Gramo
fon, şi punîndu-1 la loterie au adus
în fondul Comitetului sima de 50
dolari şi 25 cenţi.
2. Maria Monda, ca vice-preşedin
tă a donat flori naturale cari ty
vînzare au adus suma de $4.25.
Pentru cele de lipsă la mezeluri:
3. Ana llocărean ca controloră
în preţ de $3.90 Maria Monda,
preţ de $1.50 Ana Iova preţ de
$1.40 Maria Necşa preţ de 75c
Elisabeta Beligăr preţ de $1.20.
Tot aşa Societatea „Lumina şi
Progresul Romîn" din loc a bine
voit a-şi arăta nobila simpatie fa
ţă de acest Comitet, dîndu-ne loca
lul gratis pentru aranjarea petre
ceri.
La~ supra solviri au bine voit a
contribui după cum urmează:
Trifan Stanciu $5 loan Călin
$5 Simion Blotor $5^,' George Blea
hu $5 loan Turcu $5 Vasile Sa
vu $5 George Rocărean $3 'GligQr
Angel $2 loan Cish $2 loan T.
Comşa $2 Nicolae Ghindea $2
loan Suci $2 Ilie Rus $2 loan
Tărcat $2 Maria Roşea $1.50 lo
an Răduţ $1 Nicolae Căluţ $1
Vasile Stroiâ $1 loan Micu $1
Nicolae Vinţan $1 Dănilă Vijo
lea $1 Stana Necşa $1 Maria Ca
zan Vasile Boboi $1 George
Călugăr $1 Moise Togan $1 Ni
colae
TftdorattH
loan Morari $1
colae Qprean #1$ Nicolae Sas $1
loan Angel ^j^Elisabeta Beligăr
$1 VasiIe Du4fli$l Toader Com
şa $1 loan Andfrei $1 Grigore
Moldovan $1 George Torsan $1
Maria Mittidfti $1| Nicolae Bîrsau
$t Nicolae Socol $1 Naftanail To
da $1 Nicolae Moldovan $1 Toa
der Rus $1 Nicolae Bogdan $1
Alexandru Vulca«i $1. Total $80.50.
Intrate dela .petrecere în total
au fost $473.75
Eşii
Să riu trecem cu nepăsare acest
moment Care de secuii l'ani cepjit
prin lacrimi şi suferinţe.
în speranţă că va veni timpul
care să ne strîngă la al mamei sîn.
deşi soartea naţiunei noastre ar
cădea la o necunoştinţă, noi fără o
boseală şi pe toate căile să facem
tot ce ne stă îtt putinţă de ajutor.
Fără nici o desperare, reamin
tind, să ne mustre trecutul greşit
şi ne umilit ca dezastru dintre Mil
cov şi Carpaţi. Deci cu toatele să ne
facem datorinţa sfîntă pînă la cel
din urmă răsuflet, căci speranţa
vieţei noastre stă într'o mvnă pu
ternică şi nemuritoare.
COMITETUL.
o
DOUA CAMPANII FOLOSI
TOARE.
COLUMBUS, O., 1 Aprilie.
"Cartierele comitetului de cruţări
de răsboi din statul Ohio au fost
asediate cu următoarea chestiu
ne: „Ce va devdiii campania pen
tru mărcile de răsboi în tinupul
campaniei pentru al treilea îm
prumut al libertăţeif
Armonia de acţiune în+re co
mitetul împrumutului libertăţei
din, phio, 4*$^ conuţeţul de
cruţări este cît s^ poate de com
plectaf.
Nici una dintre aceste orga
nizaţiuni nu-şi vor face opoziţit
una alteia, cu toate că ministerul
de finanţe.^ cere ca, aiuîudouă îm
prumuturile să meargă pe între
cute:
Iată ideia pe, care comitetul
cruţărilor o dă locuitorilor din
Statul Ohio.
„Dacă nu poţi cumpăra «n Li
berty Jiond, cum])ără Mărci de
Cruţări de Răsboi.
„Din avutul Şi veniturile tale
cumpără Liberty -Bonds din e
conomiile tale cumpără Mărci dc
Cruţări de Trăsboi (War Saving
Stamps).
în statal Oliio faat vjBiii şi mii
de persoane în stare de a cum
păra teancuri de Liberty Bonds:
aceleaşi persoane cumpără şi
Mărci de Cruţări. Mai sunt alte
mii de persoane cari n'au putin
ţa să cumpere Liberty Bonds
dar cari ar trebui să înceapă a
cumpăra Mărci de Cruţări, şi da
că n'au făcut aceasta pînă acum
guvernul le sfătuoşte.
„Marile operaţiuni financiare
ale guvernului nu pot fi duse î
nainte daca poporul din Statele
Unite nu economiseşte pe toate
căile posibile dacă nu-şi cruţă
banii pentru a împrumuta o par
te din ei guvernului.
„Făcînd astfel, poporul îşi îm
bunătăţeşte starea sa materială
şi ajută guvernul şa poată cum
păra cele necesare .pentru echipa
rea soldaţilor cari vor trebui sa
lupte' pentru .libertate şi dci&ţi
craţie."
SCRISOARE DIN AFARA.
Luni seara la ^rc.
IiAiţi prietenii
s
Va fac cunoscut că aceasta
ultjma epistolă ce poate vă inai
scriu din Statele Unite şi din
Camp Greenleaf#.' Astăzi după
amiazi am avut o inspecţie cor
porală cît. şi ştiinţifică în faţa
generalului, şi din întreg batalio
nul No. 14 am fost aleşi 6 fe
ciori «a 6 'brazi. De la corafvania
noastră singur eu am fost ales şi
mîne dimineaţa hi .8 plecăm spre
Port A. Deci vă rog să nu-mi
imai scrieţi «ici.
Am -primit perena azi diminea
ţă şi ce a fogt mJş, mulţumesc
nanei firumos, eaŞi au £&t foarte
dulci, jmai «ri ce in lu
1" .1 "4
161.25
t*
1
Venit curat $312.50
Deci pe aceasta cale în numele
Comitetului sus numit şi a acelor
cari şi-au jertfit tot bunul vitţei
pentru desrobirea noastră şi se vor
împărtăşi cu acest fond, dăm viile
mulţumiri atit Societăţei „Lumina
şi Progresul Romîn" eît şi susnu
miţilor donatori şi donatoare cari
au bine volt a, contribui cu bine
cuvîntatul ajutor la acest fond. D
zeu să le răsplătească. Tot aşa le
va ajuta Dumnezeu şi la acei ne
păsători după.vrednicia lor.
Asemenea rugăm pe toate femei
le şi fiicele naţiunei noastre află
toare în SfoiJ&ja Unite, să nu trea
că cu Ved^H^pst fapt măreţ ce
1 'am săvîimMHft^eile romîne din
Woodlawn^BpP
•şire, la-
Nici nu.V,«m erezut«?ae! jvăd
Franţa aşa eu rînd. Nici fciiid
ştiţi că nu am iosi vanitos, dar
se ştiţi că puţini au fost aseme
nea mie, nimic nu au trebuit ca
să-mi spună de două ori, şi la
inspecţia de astăzi am atras a
tenţia generalului şi în ci te va şi
re vă las se ştiţi că ee s'a pe
trecut, căci rni-ar trebui se vă
scriu 100 de file. I-ain spus loco
tenentului că nu sunt american,
că sunt Romîn din Austria şi
mi-a s.pus că dacă el ni'ar trimite
acum în Franţa a-$i voi să merg?
Am zis „da*'. »Şi de vei muri?
„Regret că ii'am mai mult de
o viaţă ca să o sacrific «pentru
buna intenţie a ţării anele adoii)
[ive. intenţie de a aduce luiiiei
democraţia, libertatea şi egalita
tea". Au urmat apoi nişto scene
(e care nu am euvinte şi sunt
ireputineios să vi-le seriu. Aşa
deci plec mîine dimineaţă. M'am
«fîndit să merg la raport înainte
le j)lecare, nu ştiu ce voiu face,
tiu mi-'am pus nimic în rînd.
Rog dacă va fi să nu mă. lase
de loc, păstraţi cufărul îueu pînă
ce vă voiu da de ştire ce »e fa
ceţi cu el şi unde să-1 trimiteţi
?i la cine.
ocxxxxxxxxxxxxxxxxtooooocxx*
MOSCA & ANTHONY
COR 74 STR. şi DETROIT AVE•
CLEVELAND, OHIO
Este cunosdutul Stor al Romf
uilor, unde se găseşte acum de vin-4
zare cu preţuri miei tot felul de
haine şi costume de primtv^il'peii
tru Dame. Preţuri resoti$Ji& cu
ocazia Paştclui. Veniţi ca să ve
deţi prăvălia noastră. 3-1-5
3Q0OCXXXXXXX)OCXXXXXXXXXX)O0
Pr«ct gr. or. Waaââ
mi-m str^ cykntont o
Ttkfont BiP 1306
fi.
ORGANIZAŢIA ÎMPRUMUTULUI DE RĂZBOI
OFICIUL
DOMNILOR:
craniile îmi brăzdează obrajii, şi
de nu ara avut norocul să vă mai
văd odată doar, vă voi mâi ve
dea cîndv».
Al treilea împrumut al Libertăţii
UN APEL DIN PARTEA GUVERNULUI D-TALE
DEPARTAMENTUL VISTIERIEt
OFICIOL SECRETARULUI. CC ''W- WASHIKOtON, 16 HÂRTIE 1918,
CĂTRE CLUBURI. SOCIETĂŢI, ORGANIZAŢII, BISERICI, ETC.
DOMNILOR: .1 HIHW)iwi—|
Guvernul D-tra, ca sa aducă Ia un victorios sfîfşît acest război pentru onoarea şi dreptu
rile Americei şi pentru libertatea lumei, este întimpinat de trebuinţa de a căuta bani din nou*
şi, avîndu-se aceasta în vedere, s'a anunţat
al
treilesi împrumut al Libertăţii.
Campania pentru acest împrumut se va începe în ziua de 6 Aprilie, prima aniversare
într&rei noastre în război.
Americanii de origină streină, atît Mdividual c!t prte tflrganlzaţiile !op, ca Cluburi, So^
cietăţi, Biserici, etc., au sprijinit primele două împrumuturi ale Libertăţei într'o formă cari
pentru mine a fost un nesecat isVor de mulţumire sufletească.
Sunt convins că al treilea împrumut al Libertăţei va avea sprijinul lor din nou, fări
deosebire de credinţă, sex, vîrstă, loc de naştere sau viţă de neam.
Pentru ca acest împrumut se aibă succesul dorit, vor trebui făcute sforţări organiiatl
şi metodice. De aceia, înrolarea tuturor corpurilor organizate în această campanie este de ce^
mai mare importanţă. Nădăjduesc cu încredere că Guvernul va primi acest ajutor într'o m&«
re măsură, (Semnat) W. G. McADOO
"I•»? jlli
0
DEPARTAMENTUL VISTIERIEI
DIRECTORULUI PUBLICITĂŢII WASHINGTON,
CĂTRE CUIBURI, SOCIETĂŢI, ORGANIZAŢII, BISERICI, ElC. DIN STATELE UNITE DIN AMERICA.
Referitor la cererea de mai sus a guvernului D-Voastră, cerere făcută de Ministrul de
Finanţe al Statelor Unite, W. G. McAdoo, şi avînd credinţa că veţi da atenţie acestei chemări
şi veţi da dovezi de patriotismul, lealitatea şi cumpătarea D-Voastră, cer cu respect ca orga
nizaţiunile ori bisericile D-Voastră să ia imediat paşii necesari, organizîndu-se cum va fi
bine pentru campania celui de al treilea împrumut al Libertăţii.
Un comitet special, fie cel mai dinainte denumit sau un altul denumit acum fără întâr
ziere, trebue să se întrunească imediat şi se facă planuri pentru sforţări complete şi sistematice.
Toate instrucţiunile şi materialul necesar pentru înlesnirea lucrului acestor comitete
printre membrii organizaţiunilor lor, vă vor fi trimise. i
Al D-voastră cu respect
FRANK R. WILSON, Directorul Publicităţii.
Esto ilnctnrul oficial al Societă|e|: „tlOgarul Komîn".
OFICIUL ESTE IN 24 SO.ŞWATT STREET.
FII PATMOT
4^
Secretarul Tesauriilui
Duminicâ1 la 3 p. m. (1)
OCXXXX)OOOCX)OOOOOOOOOOOOOOOOOOCXXXXXX)OOCXXjOOOCXXXXXXXX)
D-L.S. SEKICKI
un Sîrb, dar bun prieten al Romînilor. Gine-1 cercetează
rămîne satisfăcut. Mergeţih,: (1,13 Mai)
WS.S.
MMfeH
ŞG0N0M1$EŞTE Şl ÎMPRUMUTA ECONOMIA TA
EL ARE NEVOIE DE ELE ACUM!
DUMNITALE IŢI VOR TREBUI DUPA RĂZBOI!
CUMPĂRĂ
0 CAUŢIUNEA GUVERNULUI AMERICAN.
Purtătoare de dobîndă de 4 procente, adăogată la tni IflA
DUMNEATA POŢI ÎNCEPE CU
DOUĂZECI SI CINCI DE CENTS
Şefut Poştei, Bancherul D-tale, siarul pe care-1 citeşti şi midii
agenţii de vî*aare, îţi vor spune deapre aceasta. VvtiwşU«i«i
ACEASTA ESTE DATORIA DUMNITA1&
TA VA CîŞTIGA 1RM
A:-.
$
0
ie
MAR'IIK
ian
1
.•»'

xml | txt