OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, April 03, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-04-03/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

The official Organ of thu Rotu
rnanian Beneficial and Cultural
Societies of America»
VOL. XIII.- NO. 73.
THE ONLY ROUMANIAN DAILY IN Nî ED
nmr trvaiiiiuu I pi wnprrenflf to Wf, AvtWflllp PT
Br THE OftDEft OF THE PRIBlpEWT»
ROUMANIAN DAILY NEWS
CLEVELAND, O. M|RCURI, 3 APR. 1918.
De Fred. 8. Fet^usoD,
United Press Staff Corespondent.
OF OCTOBER 6, 1917, ON FILE AT THE P0ŞT OFFICE OFCLEVELAND, Ott®
Pershing îsi ti­COMUNICATE
ne prom|siunea
Cleveland şi Europş. $5.00
Statele Unite şi Canada. $4Q0
PiS jjA AKQCIAŢIUNEA PRESSEL JANUL XIII.- NO. 73*
OVER 12,000 SUBSCRIBERS.

fV»
'$b
U-t,
k.
fiV
V
v
Organul Societăţilor Romine de
Ajutor şi Cultură din America.
omaniei i s'ai^ fa
cut promisiu
O^el ograttf?! dm Petrograd al eo
tespondentului ziarului „Mancher
îRter Gardian" zice en din publica
rea documentelor secrete de cîitre
.Bolşevikişti reese că Ilomînia în loc
ţio fie forţată se între în război de
^partea aliaţilor prin un ultimatum
Iflin partea Rusiei a renşitse obţinu
icondiţiuni foarte bune înainte de
jft lua arma se lupie împotriva pute
rilor centrale.
Iată sumari za rea conţinutului a
eelor documente publicate de ziare
engleze şi americane:
le
In ziua de 7 August 1914 S&sa
noff din partea Rusiei în o notă a
oferit Romîniei Transilvania şi ga
ranţia pentru Dobrogea de curînd
luata de la Bulgari, dacă Romînia
va întră In' răsfoi împotriva Au
striei.
mmAmkT^^ATvwisJs
E v
Mai tîrziu Romînia a cerut "ce
siunea Basarabiei c« preţ al neutra
lităţii sale şi în ziua tie .3 Oct. 1014
s'a semnat la Pet rog rad un tratat
secret cu condiţiunile următoare:
Rusia se obligă diplomaticeşte să
se opue la toate antentatele împo
triva întregităţii Romîniei.
Chestiunea împărţirei Bueovinef
•se va înmîna unei comisiuni unite.
Romînia poate ocupa teritoriile
asupra cărora s'a ajuns la înţelege
re ori eînd îi va conveni.
Romînia se obliga să-şi asigura
Sprijinul Engliterei şi a Franţei.
Neutralitatea Romîniei' include
şi eondiţiunile ca se numai procure
nimic din Turcia şi Germania.
în luna Martie 19-15 ministrul
Romîniei la Londra a informat pe
Sir Edward Grey* ca Romînia este
gata tje între în război în luna Mai,
dar îti luna acea a venit cererea
din partea ei că Transilvania, Ba
natul şi Bucovina se fie cedate Ro*
mîniei. Rusia a crezut ea aceasta va
fi o înfrîngcre a drepturilor naţio
nal ităţilor ne Romine din Banat şi
din Carpaţii de sud. Romînia. a/a
declarat gata se renunţe la cele Pal
te pretenţiuni, afară de Banaţ,
dar condiţiunile nu s'âu plitut w
eepta la Petrograti.
'Hă în Iunie. Retragerea Ruşilor în
polonia şi Galiţia au făcut Romî
âia se întărească condiţiunile ei. In
apua de 8 Iulie 1915 ambasadorul
Rusiei Paris Iswolsky, a infor-
v|bat
pe Basanoff eă d.j Declase i-a
sis că cabinetul din Londra a con
venit la cedarea Banatului. Atnnci
Rusia a dorit se capete garanţii pen
4ro Sîrbii din Banat
i mMtNIA A cmtuf OBLIGA*
WIJNI DE IA ALIAŢI.
dovedeşte că Romînia a voit
ea atiaţif ae ia obligaţiuni ca «e ur
meze ra*boi«d pînă cînd aspiraţiu
nile ei teritoriale vor fi îngepţjniţe
şi se fi# reci^wweutĂ pe aceiaşi pi
cior ea şi Mawle Piperi. a
r»»pi|Mi eondiţiimile. Ţanil
îr «KM#a a rejjpuns pi^edintdui
d. Poţneare că eondiţiimile Komî*
niei sunt exceaive.
fee intre in resboiu.
După aeea franţa şi Englitera
aii con*mjt să facă o înaintare
Mtfwie ea «e
tş&pefowm mgmm em*
DOCUMENTE DIPLOMATICE PUBLICA
TE DE BOLSHEVIKIŞTI ARATĂ CĂ RU
.. SIA N'A. ÎNTREBUINŢAT FORŢA.
1
Primul ministru' Brătianu a res
puns că această ofertă nu se poate
primi (lin eausa recentei decizi uni
a Consiliului de Coroană, dar este
aşa de atractivă că va putea remî
ne deschisă, şi ori or incident care
ar putea încorda relaţiunile între
Austria şi Romînia va fi bine ve
nit ca Romînia să între în acţiune*.
frtftttltltftt ftfift nUlTmnHTffa Iiiliif titmmrr m* iiiTunhiwitn
31
1
ritoriale ale Ronaînieî. Die oare ce
tratatul nu prevedea eă Aliaţii vor
urma războiul pînă cîftd ţintn Ro
mîniei va fi ajunsă, BratiaMii a a
meninţat cu demisiunea că va lăsa
guvernul în seama yro
(Carp-Marghioloman. Nota Trad.)
Da, Aliaţii 1 'au asigurat că o victo
rie a lor natural că vor duce la ace
laşi sfîrşit şi Ţarul consimţind la
toate condiţiunile s'a semnat tra
tatul secret în ziua de 18 August
1916 şi în ziua de 28 August Romî
nia a întrat în război.
Rrtnînia a făcut în curînd un
pe\ pentru ajutor militar şi Genera
Iul Alexieff, comandantul şef ţd ar
matelor ruseşti, şi-a exprimaf înr
doiata în înţelepciunea întregului
război Romîn, pentjncâ materiali
ceşte va întinde frontul rusesc şi
Rusia din puncte de vedere strate
gice, nu va putea permite ea să-1 ex
tinză.
COPII CUMPĂTAŢI POT
AJUTA LA CtŞTIGAREA
HÂSBOIULUI. iii
Fetiţe şi băieţi, voi poate că
n 'aveţi mulţi ibani :pe cari să-i
daţi pentru război, insă voi toţi
puteţi -da un ajutor prin cruţa
rea hranei şi prin îngrijirea îm
brăcămintei voastre. Int'o zi am
văzut un copil mic care a min
cat o jumătate felie de piine şi
restul 1-a aruncat în foc. El î,şi
uitase le eopii flămînzi din Eu
ropa. Mănîwă «ît vrei lin hrana
pe care iubitorii tai părinţi ţi-o
pun dinainte, însă nu risipi nici
o ffirimitură din ea. Cumpătarea
însemnează economie în toate, şi
voi, bfteţi şi fetiţe, numai dacă
voiţi a încerca, ipirteţi fi micii
soldaţi de acasă cari să kipte în
frumoasa luptă de eumpătare, a
jutîndu-vă naţiunea în gloriosul
răsboi pentru liberarea lumei.
Cumpăraţi tmărei de Cnmpătare
(Thrift Stamps.) ./
Dt: Sander*,
Negociaţinnile au eontinuat pî^aHtorţ1| nuvelei „Beatiful .Trie."
AUTOMOBILELE CUIRA
SATE, CANADIENE, DAU
UN MARE AJUTOR.
Cartierul «rmaUlor englet* dia
Trtaţ», 1 Apvilie. Automobi
lele euirasate, iQmvi^şe^ cu fo
curi repezi, joacă ua, impor
tant în reapirigerea. ^fermanilor
pe frontul de veRt^lnai^e de în
eepeţea acestor din nrniă lutpte,
ele jan fost întrebtunţate puţin,
însă în ultimele zece zile, aceste
automobile, cari sunt făcute în
America, au adus «el mai mate
serviciu. A^ese ori au ţinut în
loe marţ x^rutăţi «de armată ger
mană, Impedeeindu'le de fi «.
niiMmte în năi^Ue mai amenin
ţate
«le frontului. Prezenţa lor
a fl3ut w mare efect pe liniile
ejjfteşî.
ijy. tm«.ii .) ii
k
fal
FDLL WtASm wwm SEBVICE I
OXIŢHD PBE8S1 A$KK3AŢI0ff8.
«aim-MtonaJ
srsil
isiuii.
'4H
Mb
După ce* revoluţi unea rusă a de
tronat pe ţar, Rîrbii au cerut recon
siderarea chestiunei Banatului pe
baza păcei fară anexaţiuni, dar Pe
trogradul a stat pe lîngă tratatul e
xistent. In Maiu trecut Romînia a
protcşl&t. împetrim japtrnwuliii Mww
Sovieţilor, Pace fară Anexări, dar
a fost asigurată oficial, că progra
mul Sovieţilor nu leagă, intrig n|
mie guvernul provizor. V
w
!S&
UNA LA ZI.
DQmkŢELE NOAXTMl.
S'a şpu$ nu odată de oameni mai
vechi, mai băir'mi şi mai cuminţi
decH Rcrritornl acczior şire că *uua
din muzele principale pentru care
nu putem fi fericiţi în această lu
me, este faptul că dorini-prea mult
dela viaţă ft în 'schimb căpătăm
prea puţin.
Dorinţele oamcmloţ suniţi t
,ripilc la pasări. Paserile zboară cu
ele. Noi, plutim pe ele în sferele în
cari ne dorim. Fantasia lucrează.
Şi cînd ne pomenim iarăşi la reali
tatea dela care am plecat,• kimţim
cum ni să ridică, ca în tainăt un sus
pin dela capul pieptuluit
Cine este de viyă că dorinţele
noastre nu să împlinesc bv cele mai
multe cazurif
Negreşit nimeni altul decit însu
şi dulce eul nostru, care .pofteşte
prea multe ţt prea ăă leagă de ţceea
ce pofteşte.
hestinul nu are a face nimica. El
nu ajută şi nici nu strică. Nu dela
el ei dela aptit ud inele noastre afîr
nă întreg viitorul nostru. $i acest
viitor să începe deja acolo şi atun
ci cînd am trecut de băncile şcoalei
primare.
E drepţ că Jot pe acel timp să
pot observa în noi unele însuşiri, ca
ri lasă lumea ce ne încunjoară să
ghîcească şi de multe ori să ni
merească foarte potrivit ce să va
alege dc noi mai tîrziu în cursul a
nilor.
O singură pildq\ Una Mn cetei
multe.
capilăriai^Mtf, după
leon să juca necontenit cu soldaţi
făcuţi din lemn. Cine ar fi crezut
pe acel timp, că Napoleon, cînd va
fi ajuns la vîrstă, va fi în start stI
schimbe şi mapa Europei?
Oportunitateî Peţitru Dumne
zeu, dar la aşa o vîrstă fragedă nu
6i poate vorbi de oportunitate. Ni
ci nu este iertat să o luăm în com
binaţie. Ea vine numai mai tîrziu.
Vecinătatea în care trăimt Da,
aceasta.are o înrhtrire oare care a
supra păieţilor, dar tot ce este mai
mult hotăvtor, este însuşirea, obi
ceiul şi, felul de creştere.
Un lucru cute învederat. Fie că
suntem în vîrstă fragedă a copilă
riefie că suntem mai tîrziu în pli
nul ori mijlocul vieţii noastre, tre
buie să considerăm ca o artă, culti
varea voinţei şi a dorinţelor. Inza
fiar ne vom zbate după lucruri pe
cari natura nu ne-a înzestrat ca să
le putem duce la. îndeplinire. Avem
să ne facerii viaţa amară şi traiid
de nesuferit. Din. capul locului tre
buie să ştim aceea ce dorim şi să
ştim de unde am plecat şi unde
voim ca să ajungem. Iar cînd le
ştim acestea, atunci ni să cere. ca o
a doua condiţiunc de căpetenie pen
tru ajungerea ţintei o stăruinţă de
fer. Ni să cere ca aceea ce doim, a
oeea ce dorim, să dorim din tot su
fletul şi inima noastră. Voinţa noa
stră trebuie să fie destul de dezvol
tată pentru ca să ajungem înălţimi
le la care ne dorim. Să înţelege, re
pet îuc4 odată, nu ne este iertat să
voim lucruri pe 'cari nu vom fi în
stare ale realiza.
-Omul trebuie a$ fie stnpîn pe
voinţa sa şi pe energia sa. Crcerul
trebuie să controleze toate acţiuni
le tnţuror părţilor trupului. Teo
ria ştiinţifică a dezvoltării mUturu
Im este foartc%sugestiva. El a avut
visul de a zbura înainte de a fi a
vuttymwle. din toată inmq
Im, îfi decursul mai multor generă
ţiuni, din tată, în (fit, im urxnaş a
aj%ns la o dezvoltare atîta de mare
at voinţii ca dedată a căpătat aripi
cu care s'a ţndireptat deadreptul
spre soare.
Pedecile pe eare să nu le poată
înlătura o v^ă^, *unt foarte
tari îu
s
s
K
nou mu»' w* 'u
IEDE 81.
A-
BULETIN
.•Mf-
Uitau
Jiu
ftattin.
v,
a!

IOTE
V-
Tripla obiectivă germană a
capturării AmiefiK-ului, care taie
drumul Calais-Paris în sud k ia
cei oraş şi faee nadă între ar
matele franeeze şi engleze din a
eea regiune, este una din cele
mai smgeroasri lupte din stadiul
prezent al ofensivei inamicului.
Luptele eele mai irrHc să con
centrează în jur do Moronii, l)e
muhi şi Hangarul, intre rîurilo
Avre Şi Lucex ţii la mijloc între
Mondidier «i Amiens,*
Aliaţii încă nţi mi anunţat ofi
cios recapturarea oraşelor More
uil şi Deinuin VIih partea germa
nilor, dar totuşi raportează nişte
lupte în vest de acele două oraşe.
Aliaţii au «mipat acele două o
raşe dela inamic -fiîmbătn. trecută,
dar le-au perdwt de nou, conform
telegramelor dela front primite
de „Fnited iPresfc".
Comunicatul de noapte ~al mi
nistrului de război engle? «qwno
că în aceste vecinătăţi a fost cu
cerit teren 'prin contra atacuri,
în acest teren cucerit este şi o
•pă duriee între Afore
nil şi Ilan
gard. Cel din urmă oraş este li
o milă în vest de Demuin şi la
4 mile în nord *le Moreui.1.
•Raportul oficios dţ,n Berlin de
clară eă atacurile aliaţilor între
Luce şi Avre au fost rupte şi a
minţind mai departe despre lup
tele avute aWdo spune că numă
rul prisonierilor luaţi dela aliaţi
s'a urcat la
|.
S I N
LONDRA, 2 Aprilie. Ger
manii din nou au înceiput se dis
pute supremaţia lor în aer, după
telegramele sosite de pe frontul
francez. Cel mai mare aviator al
Iar Richthofen, a- reapărut, co
mandînd o excadrâ puternică.
PRESA ENGLEZA DE
SPRE H0TARIREA
v AMERICEI.
LONDRA, 2 Aprilie. Ziarele
din Londra, în artieolile lor de
fond da azi, au lăudat liotărîrea
Amerieei dc a lua o nouă parte
activă în luptele actuale.
Ziarul Expres zice:
„Deriziunea guvernului Ameri
can însemnează eă armata Ameri
cană îşi va perde temporar in
dependenţa mişcărilor sale, însl
lovedeşte că Americ «e află tn
săsboi pentru victorie.44
„Acum avem mm puţin a ne
teme," declară ziarul iNews „căci
importanta decKSiune a Preşedin
telui Wilson va spo,ri cu mult nu
mărul trupelor aliate,*'
Ziarul Telegraph zlţe:
„Deciziunea deschide ca,tea
prin care splendida contribuţie
a Amerieei îşi aduce floarea na
ţiunei ca sa ajute cauza pentru
eare so dau aceste Impte. Marele
rol jucat de 'preşedintele Wilson
în aceastăistoriei decizinne nu
poate fi uitat de popoarele euro
pene,'.cari' deja datorează rault
acestui mare şi înţelept om de
stat." •. v
Ziarul Post, «ice:
„Spiritul Amerieei va frt^mi
cea mai mare şi «lai deplină re
cunoştinţă din parte» ^r^uţeţ $i
Sţarei' 'Britanii/'
Ziawjl Times, zieet'
„Această anunţare e de o /ma
re importanţă militară şi de o
mult mai mare însemnătate mo
rală ţi «politică. 3Sa pecetlu-eşte
legătura dintre uoi şi-un fmte,
legătură «omună pei^tţxi ,şauza
i v i i z a i e i
4
Ziarul* Croniele, «ice
„Deeiziunea vorbeşte pagini şi
întregi volume istorice despre î
naltul «pirit al preşedintelui Wil
sen şi ăl guvorai^âi său. Statele
Unite an făeiit toi ee poate încu
Tijft mai jmiflt fot ee poate
aprijini mor^t pe «Haţi in erisele
«ilelor de aSis/
•î
V?S5
*J
'Vr
Kill
Lagărul american In Franţa.
Tot aeeea. ce America a oferit
aliaţilor este în plină mişcare.
Drumurile din regiunea asta
sunt şi astăzi, pentru a treia zi,
foarte încurcate. Soldaţii, tunu
rile şi caii sunt în. plină fcrUe-re
în toate. părţile. Pe uneîc locuri
sunt. linii duple. De o'parte suni.
oameni şi cai, iar de ceealallă
parte a drumului sunt automo
bile de povară, cari grâbesc în
aceeaşi direcţiune.
Soldaţii, contrar tinei mari.
ploilor şi bagagiilor grele, sunt
foarte entuziasmaţi. ITn soklat
enre ducea cu el o mandolină ii
gîdilea unereu coardele scoţînd
nn cîntec le marş din ele. Acesta
este spiritul tipie al armatei.
Oernianii sunt. neastîmpăraţi
pe frontul dela Toul. Să vede că
se aşteaptă la ceva „trouble' Au
bombardat diu greu azi 'diminea
ţă cu obuze de toate calibrele şi
cu cantităţi mari de bombe cu
gaz, timp de 5 ore, mături,iul dru
murile, satele şi îranşeiele. J)ar
paguba a fost de .tot neînsem
nată.
TTifcPOR TORPILAT.
•|*E WYOR.K, 2 Aprilie. Nu
s\aîi mai primit, alte amănnnte
despre vaporul Celtic, al liniei
Wiuţp* r.v, JkPTpdp
dc un submarin german spre
coasta Irlandeză pe cînd pluttyi
din Anglia către America.
La biroul companiei de aici
sunt credinţe că vasul a fost sal
vat. Celtic n'avea pasageri pe
bord.
BULETIN OFICldS.
LONDRA, 2 Aprilie. „Cîn
zeci de |risonir ri şi 13 ®iaşi ni
puşcă au fost caijUurate în lupte
le dc ieri între Avre şi Luce (re
giunea Roreuil)" raportează as
tăzi Fel(Imareşalul Haig.
„Printre Avre şi Luce s'au gă
sit nn număr de flermani morţi.
Mai tîrziu două contra ataeuri
au fost înfrînte de artileria noa
stră, cu mari perderi pentru duş
man. O baterie germană a fost
angajată eu succes a o distanţă
scilrtă şi a fost redusă la tăcere
de unaşinele puşcă/'
„Pe restul frontului
am
dpt
mai multe raite aproape de A
clieville şi Hollebeke, unde au
fost luaţi eîţiva prizoneri şi un
de au murit, foarte mulţi duş
mani".
(Aehevillfc j«s află la patru mi
le de Lens. Hollebeke e în Bel
gia, la trei mile spre sud vest de
Y.pres).'
„Un atac dat djp
n°i
aproape
de Herbnturne (8 mile la nord
de Albert) ne-a dat putinţa a
pune mîna pe 73 de prizonieri şi
trei mitraliere. Aci au murit
mulţi Germani. Un eontra atac
inamic a fost, respins în întregi
me."
SOLDAŢII BATRtNI AUS'
TRIACI NU VOR FI
CONCEDIAŢI.
SEţîRICH, 2 Aprilk. -r fltne
raliasimul auaţriae Strausburg,
în un interview pu-blieat in ,^Neu
wiener Tageblatt", a declarat că
clasa mai bâtrţnă de soldaţi nu
poate fi concediată, spnntnd:
„Noi nu putem uita că Ameri
canii, Francezii şi Englezii stint
tot aşa de miţlt dujmanii noştri
ea şi ai Germaaiiei şi tocmai a
earn, «avem lupte formidabile cn
Italienii, cari s'au restaurat pe
deplin.'4 o
1
-v ?Ai ,h J*4
$4
SERVXCIU TELEGRAFIC COMPLECT
ENGLEZ.
FRANCEZ.
AZI NOAPTE.
$!ÂRI'S, ,1 Aprilie. Textul
comunicatului oficial de azi noap
te, scrie în modul următor:
,.Luptft a fost. menţinută dea
lungul întregului front de la
nord de 'Montidier, unde artileria
inamk'ă a fost mai activă ca in
ori care altă parte. Inamicul
dat ataeuri noi asupra satului
nfivesries/ însTTtoate
pinse cu perderi mari.
„în decursul unor lupte crîn
eene, trupele franeo-engleze au
înaintat în diferite puncte între
Romme şi Demuin.
„Cu tot timpul ploios din zilele
ŞTIRI TELEGRAFICE.
BULETINE
PARIS, 2 Aprilie. Bombari
dai ea de la distant snare a Pa*
is-ului
a
bou
fost reluată din
dimineaţa.
Abonamentulpş art/
i VfftfUMEU •?*,
XTTTT VTTT
OFICIALE
AZI NOAPTE.
LONDRA, 1 Aprilie, j— Comu
nicatul oficial de azi noapte, zi
ce:
Ziua a trecut aproape liniştită
in comparaţie cu *eţe (ie mai
înainte.
„At icurile locale dale de ina
mic azi dimineaţă aproape de Al
bert, au fost respinse cu perde
"ea unei .nari ipărţi din efectivul
unităţilor kii. Aia prins şi cîţiva
prizoneri.
„La sud de Somme an avut loc
lupte locale, dintre .cari eele mai
aspre au fost date în vecinătatea
satelor Moreuil şi Hangard. Tn
eeastă arie am prins prizoni
eri ,prin contraatacuri reuşite.
„TTn atac dat de inamic la sud
de Moreuil, pe frontul francez, a
loat respins în întregime.4'
ţgi
PARIS, 2 Aprilie. Arras şi
St. Pel au fost sub un bombar
dament greu de Joia trecută. Du
pă cum să anunţă astăzi aici, au
foai ucişi mai mulţi civiliegL
Arras este mai puţin ca trei
mile dela linia de bătaie pînă
cînd St. Pol este la 21 mile în
vest şi nord de Arras şi trei mile
îndărăt de cea mai îndepărtată
avansa în anul 1914.
o
RUSIA ÎNCEARiCA MOBILIZA
REA UNUI MILION DE ARMA-
MATA PENTRU APARARE.
PiRTROGRAD, 2 Apriliq.
Generalul Bay off, comandantul
districtului de-la Moscova, după
cum spun ştirile sosite aici, a de
clarat eă dlnsul să aşteaptă la
formarea unei armate de un mi
lion pentru apărarea guvernului
rusesc revoluţionar, în decţiţş dp
două luni. t/
ENGLEZII WAINTEAZA
73 DE MILE.
r..
St'\-
LONDR A, 1 Aprlte*. Trupe
Je engleze cari operează pe rîul
Eufrat în Mesapotania, continuă
a urmări pe Turci de aproape.
Un comunicat oficial, dat as
tăzi de la ministerul de răaboi,
zice că forţele engleze au îna
intat 73 de mile petse oraşul A
nah, într'un punct Situat la ju
mătatea distanţei dintre Bagdad
şi Alepho.
Comunicatul zice:
„Trupele noastre cari operează
pe Eufrat au înaintat şapte seci
şi trei de mile peste prin
stnd încă eiţira pricotocvi ie Iţi
Germani şi două tunuri ţtyijri."
fila
•Tiff».
de 29 şi ,'{() Martie, aviatorii noş
tri an luptat fără odihnă. Cinei
lîiii de kilograme de explosive au
fost aruncate de ei pe cantona
mentele şi staţiunile inamicului
din regiunile Kt. (^uentui, (iuis
ea-rd şi Roye. Mai multe unităţi
inamice, concentrate în diferite
locuri, au fost împrăştiate de ae
roplanele noastre, cari le-au îm
proşcat at.ît cu bombe, cit şi cu
mitraliere. (Piloţii noştri au dia-,
trus nouă aeroplane inamie^lff*
un balon de observaţie."
GERMAN.
IERI TÎRZIU.
BERLIN, via 1/ondra, Aprilie.
Comunicatul oficial dat astăzi
de la .Berlin, ziee:
„Spre seară au urmat, «mit
timp focuri de artilerie şi de a
rueătoare de mine pe cîmpiile de
la nord de Somme. Am urmat eu
atacurile intre riuleţul Luce şi
Avre, cucerind prin ele uiălţiMtt»
Iq
de la nord le Moreiiil.
„Trupele engleze şi franceze,
cari au pornit de eîteva ori îna
inte, au suferit perderi mari.
„Un atac pe care l-am ]»t pe
malul de vest al rîului Avre ne-a
pus în stăpînirea pădurei Arra
ebiR.
,J«% diviziunile fmneeae «I
încercat, 'prin ataeuri repetate,
să recîştige atît satele şi îpnlţi
"iniîe de 2a ve«t de Montidier,
şi pe cele dintre Doms şi Matz.
„•Numărul prizonierilor luaţi de
la începutul ofensivei şj pînă a
cum, se «ridică la 7.".()0(i.
„Pe celelalte teatre iut e nimic
UO1!!".
PRESA DIN LONDRA PRE
ZICE 0 ARMATA
DE 2,000,000
LONDRA, 1 Aprilie, iZiare*
îe londoneze sc ocupă «e«m cit
propunerile pentru noua putere
armată şi cu felul de ]articipare
al Amerieei î,n luptele viitoare.
Ziarul Standard sfătueşte ge*
neralii să-şi concentreze gîndirea.^
într'o ofensivă, -zieînd că forţei^,
de cari dispun, şi cele cari voir*
mai veni, au să fie destul d$
mari ea să: poată lua iniţiativa,,
după "paralizarea prezentei ofeu*,.
sive germane. ^liemînd sub dr%»
pel toţi oamenii de vîrstă militIPţ
ră şi ridicînd limita vîrstei. An»
glia ipoate avea un alt milion de
oameni odată eu venirea toam
nei, zice ziarul şi adauglî
„Cu forţele ce le- vor îngrămă
di Statele Unite, pe front n'ar
trebui să fie mai puţini ca 2.00©.
000 de oameni bine echipaţi şi
instruiţi în aşa fel ca la toamna
viitoare să •poată intra pe linia
de foc/*
NU E ADEVĂRAT Că P®
FRONTUL DE VEST SUNT
SOLDAŢI BULGARI.
WASHING TON, 2 Aprilie. W
Cercetările făcute de guvernul- A
merican au adeverit că niei
soldat bulgar nu ia «parte în lup
tele de pe frotnul de vest. Acea
sta este ştirea primită la ministe-"
rul deu etxerne din Wa«hington,
T. C.
Consuhil general Murphy dela
Sofia a telegrafiat cn data de 21
Martie că, după o cercetare fimă
nunţită, a fost în atare aă con
^state că singurul front pe eare
sunt aaldaţi bulgari tete frontul
Macedonean şi sa apttue ci şeeste
in formaţi uni au fost «fş%ate de
adre^tul dela fnver^l:
Ceea ee
m+i v«-
m.
••--M
1 *M

%Cil
•M
'fl
V
'M
A
i i
3$
,:X
'tv'ăS

xml | txt