OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, April 04, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-04-04/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

The official Organ of the few
manian Beneficial ond Cultural
Tinted Prens Staff Corfeaponâent.
WFFIE SERVICE
ASSOCIATIONS.
TH€OHtYROUMANIANDAILY IN% ESTATES.
Be: iâkEPH MIAPLEN,
United Press Staff Correspondent,
OCTOBER 6, 1917, ON RLE AT Tttt POST
BURLESON, POSTMASTER GENERAL
OVER 12,000 SUBSCRIBERS.

ii.
if-1'*
"31"
1-v
Av,
t:
3/
ţ, 3ţ
Uk
a
•. w**
s -S.
1* J*
f'1-i
"«i«t îfo
*'•*.
,(â
fi
â-1*.
i'i-i
r\
t~
1
jV
i?,fs""
j-
îr^'
t-
3/,
'.(
ii
•Jh
"-.•f V-.fi
K
\!Ş~
*)Stl
.w-
1%.,
'%r
\9
P:
"4?
fţ/'#
L''ţ''
4'$
L.iSy,
I *r
k?-
ftf
|fv
ţ.p
aaia
:-'^-ţSochtties
Yi
w
of Amtrtem. ,v
.'•
Organul Societăţilor Ronăne 4e
'Ajutor
fi
Cultură din Amertoa.
volxiu.-NO.74|
-11 1 i -J __
V 4 FI TRIMfâE LA FRONTi
WASHINGTON, 3
'l
V
ts
Qfy.
April.
ÎII
Ifrosa Unită este în,stare să con
fftllflp pe urma celor auzite dela per
soanele marcante ea America consi
deră anul acesta ?a un ari al decisiu
nilor, crede că Germanii trebuiesc
opriţi şi că victoria democraţiei tre
buie cîştigată ori cel puţin asi
gurată în anul acesta.
Germanii văd toate acestea şi să
rile pentru eîştigarea unei „Păci
Germanei' dacă va fi ajuns ptinc
ttil ruperii în Europa. Înalţii func
ţionari de aici cred că dacă va sosi
timpul acela pe care '1 doreşte Ger
mania atunci toate opintirile State
lor Unite vor fi prea tîrzii pentru
\& bloca planurile lui Kaiser. De a
eeoa, în momentul acesta, trebuie a
runeat un pfirete de carne şi sînge
In tlrumul maşinăriilor militare a
le teutonilor. TT11 vaî îe cea mai ma
ni® tărib.
Planul, după'care era să fie'tri
mitse trupele amerieane în Franţa
!fi vara aceasta, a fost abandonat.
•s/L fost înlocuit eu un altnl, care pre
iiisede trimiterea mai multor diviziu
9â, decît cum cerea planul vechi,
fnalţii funcţionari de aiei spun că
•r fi o minune daca să va adeveri
ie bun planul nou, dar a sosit şi
timpul minunilor.
Cele j,şepte mări" au fost eură
ţite de vapoară pentru ca să pregă
i teasca spaţiu pentru trupe şi mtwi
^uni. Japonia trimite vapoară. Ce
lelalte vor fi luate dela Norvegia,
Panemarca şi Spania. Pe ilfcmă, Ma
ÎPea Britanie va prinţi „partea de
„•Ier" aşa ca întreagă forţa mare a
pliaţilor să poată fi mobilizată şi
-flit provadă pentru vapoară de trans
u jjort. Cîteva din cele mai mari va
poară de persoane, eari au fost fo
losite ca încrucişat oare ajutătoare
.ţi ca vapoară de spital vor fi pre
date Americei.
Trupele amerieanr trimise îri An
|rlia vor face serviţiu de armată de
pasă al Angliei. Ele vor scoate din
Serviţiu mii de englezi ca sa întă
caseă frontul armatei lui Hâig. E
ţi jte foarte cu putinţă eă atunci cînd
v$rupel$ americane trimise în An
glia îşi vor termina cuVsa lor de des-
-.?•
Voltare în activităţile militare, Sta
tele Unite vor trimite, ţrupe noi în
'Anglia. Planul este eâ să fie adu-
aiate cît să poate mai multe trupe
în apropiere de fronr. Va veni «n
tâmp cînd va fi lipsă de dînsele, fă
ră deosebire dacă sunt ori ba de
plin instruite.
Pruna întorsatnră îiv marea lup
tă este isprăvită. Celelalte aus&ă ur
meze.
In acestea să cuprinde astăzi toa
tă lipsa de activităţi miliţjHM? pe
lentul de vest. Cu tĂf^ fteestea să
erede eă luptele vor i«bft«bi^|e nou,
jpMftbfl, U m&îi&tîNMG ^fer^
«ionilor, c»să^ap^tuţew
furiUişMi^%tŞ^
de
P«teed|
1
TRUPELE AMERICANE CARI NU SUNT DEPLIN IN
STRUATE, VOR FACE UN STAGIU CA ARMATA DE
£ASĂ ANGLIA. CELE BINE INSTRUATE VOR
•ătoMMlta
CÂRL D. ORO AT!
O
pay to maro din armata americana
va! fi trimisa în Anglia de îndată
ce vor putea fi adunate vapoară
pefi-t.ru transportarea ei.
Aşa vorbeau cei competenţi astă
zi aici. Trupele acestea cuprinzîmd
cîteva perecute a celor eari sunt în
diferitele laprăre din Statele Unite,
vor lua locul trupelor engleze, cari
erau inşlruate
Anglia.
Planul acesta ditersl mult decela
pv baza căruia să cerea prrăbirea
mişcării de trupe ale Statelor Uni
te «pre liniile de foc din Franţa.Ce
le mai bune diviziuni americane,
vor merge dcadreptul în Franţa,
iar cele eari nu sunt destul de bine
i«struate, vor merge în Anglia.
frttrtmnaTr n mitten rifflMIT ilft tfift intiiAMW ftv
•T,WWliiWfl!*#BF Wlp www rfwVlPwi1*saw 'If.VlWwll T'»*tllfHf Iwi ţfWp -.
FfV'i'fllfVIIl£ww
ÎL
ALIAŢII S'AU
PUS PE LUCRU
Vipe
Washingtonul oficios «te sur
pwns văzînd ea ofensiva aliaţilor
la care s'a ţinut «aşa de mult, nu s'a
putut dezvolta. Ar fi fost mare
sprijin dacă s'ar fi auzit rapoarte
briliante* despre manevrele arma
telor.
Să crede ca mitllstrnl de război
R&ker, are ,să sosească cît mai cn
rînd aici. Dînsftil şi-a îndeplinit
misiunea sa care representa ideile
preşedintelui Wilson ou privite ia
o coordinare pe frontul de vei4
Ordinul ministrului car ^epa
rează noutăţile dela cartierul prin
tîipal american de celelalte noutăţi
este privit ca o dorinţă a generalu
lui Pershing de a îneunjura publi
carea unor ştiri cari dela distanţă
să pi* nevinovate dar pot să 'i stri
ce plfi iurile sale. Schimbarea een
surei' aeasemenea să pare iminentă.
Conform planurilor de faţă, pî
nă la sfîrşitul anului vor fi trimişi
în, Franţa mai bine ca un milion
ao'bdaţi americani. Fiindcă comisiu
nile de recrutare şi alegere a solda
ţilor îşi continuă operaţi miile, va fi
foarte uşor ca să fie chemaţi cei în
drept ori cînd, ea să umplii lagăre
le golite. &ă poate că igi fi de lipsă
mat un număr Baăi mare ca cel de
800.000 soldaţi, cît a fost plănuit
dela început.
în cercurile bine Informate fiă
crede că înainte de 1 Tul ie vor fi
chemaţi în serviciu activ mai bine
de 400.000 soldaţi»
m.ţj.mr'ii liifrfci'n.,
w
SPNMKWHM
11 DE GAZ HN AHEKKA
WASHINGTON, 2 Aprilie.
Senatorul Thomas din Colorado
a declarat astăzi în "Senat că spio
nii Germani şi-au vîrît mîna lor
criminală în fabrica ce face măşti
trebuincioase în Franţa contra
gazului. iDînsul "sice că într'o
fabrică, din 5,000 de măşti, 2900
s'au găsit a nu mai fi bune dc
niimic. Chiar după ce aoele rele
au fost date la o parte, mai tîrziu
s'au mai găsit încă multe înpa
chetatc la un loe cn cele trecute
prin mîna inspectorilor.
Senatorul Thomas zice că ace
ste stricăciuni -n'au putut fi fă
cute decît -de persoane cari lu
crează în fabrwM, şi că acele per
soane trebue «11 fie «ervieiui
Germaniei.
X«Q?PŞTEŞAN0RA
-v MAU/C
PEfROGRAD, 2 April. Co
merţul între Ucrania şi Germania
este în plină aetivitate. Magaziile
ri de, grîne să transportează din
iv la Berlin sub supravegherea
unei eoiaisiuni germane.
mari
£e
Forţele sovietului' iVei^nian din
regiunea KonotOp s'au retras după
ce au pridnuit perderi mari inami
cului care a ajuns la Sarym.
In spre Rovenak, forţele sovietu
lui eari evs euau Yoroshba, au ata
cat armata de a patra a Germaniei.
Pe frontul dela Charkoff inami
cul s'a retras în regiunea Âchtirks
şi Lebediahi. Sovietul mobilizeaxă
forţe ca să «pete Charkoff-ul
Ce^&ţeftH
părăsesc
lav'Ul laprgVellerca
Ekaterinos-
unei tndmtăti
a inamicului dinspre. Nishni-Dwe.
BY TN£MEtt tJF tHE fR6$i
UNA LA ZI.
muwmi de
4tăzboifH QCtsta mar# a rewipvos*
pătat căderea lui Napoleon Bona-*
parte. De o bimă bucată de timp,
.st? argumentează foarte mult asu-.
pra acestei căderi prin marile „Ma
gazine" americane. Nimeni -dela
Napoleon încoace, nu a văzut aşa
de bine căderea, sa şi nu a avut
un punct de vedere mai loyic ca al
mu, asupra căderii sale.
„Alexandru cel Mare, £&
rol cel Mare şi eu, am fondat îm
părăţii4" zicea marele Napoleon.
„Dacă însă ne ar întreba cineva pe
ce am bazat creaţiile geniului no
stru, noi nu am putea spune alin
decît bă pe baza forţei. Un singur
punnntean, Tsus Christos şi-a înte
meiat împărăţia sd j)e baza iubirii
deaproapelui şi de aceea chiar şi a
cum după atîţia ani, milioane de oa
meni suni in Stare să moară pentru
et'.
De sigur că atunci cînd vorbea a
şa marele Napoleon să va fi gîjidit
că dacă şi el ar putea supune aceste
„milioane de oamenii( că să lupte
pentru el, ar putea câştiga lumea.
El însă nu a putut vedm un alt
drum prin care ar fi putut supune
pe aceşti,oameni decît prin for
ţă.
Kaiserul Germanici voieşte »ă fa
că acelaşi lucru. Voieşte să'supu
nă lumea prin forţă, Soarta îi este
scrisă1 pe frunte. Dacă şi nu va fi
în detail tocmai aşa, totuşi soartea
lui nu va fi mai bună ca cea a lui
Napoleon.
Pentru organizarea %nîrefţri tu-
'ţmternica este un singur drum şi a
cela este felini de organizare al fui
hus Christos. Prin iubire. Singu
rul drum pe care să poate organiza
lumea prin iubire în zilele de a
stăzi este cel al democraţiei cu.a
egală împărţire de ^viferi şi cu pri
lejuri de liberă espresiune a dorin
ţei lor la toate popoarăle şi persoa
nele.
Războiul'^aresta să va putea
sfîrşi atîta timp cît Kaiserul şi toţi
mamelucii lui mu vor recunoaşte că
dreptul şi libertatea sunt mai pu
ternici decît însăşi puterea şi for
ţa.
Mai curînd vor muri toate naţiu
nile aliate decît ca să permită unui
grup micxle oameni ca să monopoli
zeze voinţa şi puterea poporului.
Kaiserul a monopolizat deja pe cea
a germanilor dar nu va putea mo
nopoliza pe cea a tuturor aliaţilor.
Aşa spune democraţia asa sptkt
aliaţii..
Ce este democraţiat mă vor tw
treba'unii. Nimic alta decît o împă
răţie fondată pe baza dragostii cu
consimţămînttd celor guvernaţi.
Democraţia spune că împăratul Wit
helm nu poate avea decît un sin
gur vot. Acela pe care 'l are şi ccl
din urmă hamal. Democraţia cere
ca împăratul Wilhelm să dea îndă
răt poporului tot aceea ce 'i-a furat.
Dacă totuşi o majoritate oare ca
re voieşte să'l aibă la conducere pe
tmpăratul Wilhelm, ea poate sa o
facă aceasta în Germania, dar nici
poporul german şi nici împăratul
Wilhelm nu pot să poarte afacerea
lumii întregi atîta timp cît nu sunt
aleşi anume pentru aceasta.
înainte de a i aleşi pentru aşa
ceva vor trebui să mai studieze şi
să înveţe multe lucruri pe care a
stăzi nu le ştiu.
Democraţia îşi organizează astă
zi împărăţia sa pe baza iubirii. Cu
consimţâmîntul tuturor celor ce
sunt guvernaţi. Chia/r şi cu^ ctl al
femeilor.
SJY
rWABUB
Trupele A
linia de la
de prezent
rei drame a
riea jucînd
contribuind
»şi devotam»
ro-a ameninţă'
Aşa a dech
de interne,
prin care fi
rin ţa de lAmei
„Kaiser-nl
linie .subţire"'
ea e o linie îii|
spirit şi mai
în ori care al
•dat. ltimei să
re o cauză
moara şi să trăi
marc decît a
oameni ce s'ai
împreună
noi vom arui
îmbrăcaţi în
California şi
Un singur lu
ranţă: miî şi
nă cînd acea Iii
veni groasă,
Lane a
de carte din )1
tfiţenii^i «ă
datoria către
craţie, îa$
va trezi vi
sul a stă'îrait
IEDERA.
ORDCA IN LEGĂTURA CU Jp.
ommmmMQ.
NfeW YOŞK, 3 Aprilie^ Un
individ plătit de propietarii ca
«eltw de jocuri la noroc, a omo
rî pe Harry Cohen, «are era a
protpe
ţă.
să le dea afacerile pe fa­
Crţiftinalul,
W
*•$?'.!
care se
numeţte
Mprr» Bethtyfawy!, nrm«M& a
e i»^ovAt.
\.„"y.
.î n
1*
CLEVELAND/O] •I, 4 APRILIE 1918.
*1 rf¥W*$&\ v 3 fyf
|-.zfifş'-
Aprilie «U*
vor îngrosa
aliaţilor, care
Culmea ma
va găsi Anie-
f:4*ol de onoare,
-prin sacrificiul
|ei, la spulbera«
rmane.
lastazi ministrul
tîntr'un discurs
is afet „eonfe
ţare".
ut înapoi de o
a dînsul .,însă
este mai mult
hotărîre d( i it
»nie ce i-a fof
fiind că ea a*
entru care sîî
o cauză mai
V
cărui grup do
unat vre-odatri
aneastri linie
oamenii noştri
iu, tineri din
"Massachusetts,
ştiut eu sign
e vor urma pî
suliţire va dc-
c)t neştiinţa
a fiV'iit ca co
înde^plinească
late şi demo
brmă Rusia se
totul. l)în
tă nestiinţK
din Ametisa, spiritul naţio
nai trebue să fiarbă în fie care
cetăţean.
CRONICA.
(ALANDALA)
Cînd pe vre-\\n papă lapte
Nevestica îl buşeşte,
Ghiontindu-l la supţioară,
Nu cîrn\eşte şi îţi spunes
„la-o frate de pe mine,
Că de n'o ie-i, mă omoară."
N'are 'ncotro să cîrmească,
Căci cu ea îşi face veacul,
Şi de face pe grozavul,
cicăleşte într'una,
Şi cînd îi sare pîrţagul,
îl scarrmwi rău nebuna.
Dar de-nn strein ce tot af$î
De,se ia cu el la harţm
Iscată din cărţi sau amor
Şi cade din întîmplare
Cu-adversarul pe spinare,
Care4 trage cum îi viner
Auzi cm sţrigă la iine:
la-l dc pe mine că-l omor.(
Caro-Lina.
tf
AI20EKU DOT WISOOKglN.
MUiWATJKEE, 1 Aprilie.
Statul Wisconsin a votat* In fa
voarea răsbaiului.
Listele sosite astăzi din locali
tăţile cari alcătuiesc statul mai
mult de jumătate, arată că Victor
L. Berger „100 de procente pen
tru .paee" candidat socialist pen
tru senat, a fost învins la alege
rea specială de ieri, alegere fă
cută ea să umplă vacanţa lăsată
•prin -moartea lui Paul Husting.
S'a anunţat —^neoficial că
Cwine L. Lenroot, republican, a
avut 104,104 voturi Joseph Da
niei, democrat, 9ţ8,40d şi Berger
63.123. V
pr /«. Â-,
MASURILE IMtţ Uf QUE
QUEBEC, 3 Aprilie. Astăzi
oraşul Quebec «'a liniştit, trezin
du-se din turburărilc şi vărsările
de «îitge de Lu^i noaptea. Ăzi
noapte stradele erau aproape de
ftarte şi oraşul »olat de lumea
dinafară. Cirenlşrea tramvaelor
in suburbii a fosţ oprită. Numai
Un singur e- lăsat' «ă
meargă: noapl^î^tr'o margine
a ortMlL S
Aiilwto^te,jBWteaig «a pe-rmit
de persoane
u»ţ
MW
AILY NEWS
BULETINE.
WASHINGTON, D. 0. 3 A
prii. Ca un resizltat direct al
scrisorii ministrului de război
Baker, care decretează, că ştiri
le dela cartierul american din
Franţa pot să vină numai dela
acel cartier, astăzi a fost opri
ta din partea ministerului de
război publicarea listelor celor
căzuţi în luptele de pe froi&
ZURICH, 3 Aprile. Tf*fa
viatori americani sunt angaja
ţi în lucrări de semnalare, pe
frontul austriac, zice o telegra
mă trimisa ziarului întransize
ant.
Cablograma nu specifică clar
dacă aviatorii americani sunt
întrebuinţaţi pe frontul au
striac din Franţa sau Italia.
AUGţJSTA, Ga! 3 April.
In urma unei esplosiuni acci
dentale întîmplată în cartiere
le companiei F. dela regimen
tul 103 de pionieri, au fost uci
şi un caporal şi doi soldaţi, un
alt caporal greu rănit şi alţi
doi soldaţi mai uşor răniţi.
Morţii sunt: Caporal Floyd
E. Smith din Eonesdale, Pa.,
soldaţii: Ioseph Zarone din Old
Forge, Pa. şi Stiney G. Jocius,
din New-Philadelphia, O.
Greu rănit este: Caporalul
James B. Finan, Hawley, Pa.
Uşor răniţi sunt soldaţii: Pa
trick S. Nealon din Scranton,
Pa. Robert Cramer din Schuyl
kill Haven, Pa. şi Toney Para
schak din Cole, Pa.
ţea trecuta.
mm o
ROMA, 3 Aprilie. Ministrul
Baker, reîntoroîndu-se de pe fron
tul Italian, a vizitat pe prim mi.
nistrul Orlando, exprimîndu-şi ad
miraţia sa. pentru spiritul de re
zistenţă al poporului şi soldaţilor
italieni. Dînsul a zis că America
se simte mîndră că are pe Italia
de aliată a sa în lupta pentru ci
iftiizaţie, dreptate şi justiţii.
o
00TA RECRUTĂRILOR SE VA
DUBLA.
WASHINGTON, 2 Aprilie.
Ofiţerii de la biroul mobilizărei
lucrează la un plan prin care vor
recruta oameni într'un număr de
două ori mai mare ea cel anunţat
înaintea ofensievi începută de
Germani în Franţa.
în loc să recruteze 800,000 de
oameni în douăspreze luni, după
cum se anunţase acum două săp
tiimîni, acum parc că acest nttmâr
va fi sporit la 1,500,000.
Credinţa generală este că, în
loc de a se trimite în luna aceas
ta 06,000 de recruţi în cîm»purile
de instrucţie, numărul lor va fi
de 100,000. Planul înalţilor ofi
ţeri de la statul major este să
înlocuiască mereu soldaţii trimişi
din cîmpurLîn Franţa cu alţi oa
meni recrutaţi din nou.
Proccdînd astfel, la 1 Ootom
vrie Statele ŢTnito vor avea în
Franţa un număr de lj500.000 de
oameni. Luînd însă şi garda na
ţională, şi mai golind cî-mpurile
încă odată, Americanii aflaţi pe
cîmipul de luptă vor numără un
total de 3.000.000,
CZERNIN IAR *08
BESTE DE PACE
AMSTERDAM, 3 Aprilie.
Contele Czernin, ministru:!' de ex
terne Austriac adresîndu-se consi
liului municipal din Viena, a de
clarat că preşe lintele Wilson
considerat Viena de un teren cu
mult mai favorabil pentru sămîn
ţa unei păci internaţionale deci
Rerlim-ul.
Caiernin spunea că domnkoru
austriac doreşte paeea şi ca «popu
laţia ţării de 55,000.000 'locuitori
împărtăşeşte dorinţele sale. Wjl
son, spunea dtamil, Iţi dedien ac
tivităţile şale acestor popo&ri.
SEE VICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCXAŢXUNEA PRE8SEI.
Romînilor»
™vrf *^s
rvs»
v?
w
Abonamentul pe an:
Cleveland şi Europa 1$5.0O
Statele Unite $£ Canada. $400
-i
UN NUMER ie.
ANUL XIII.- NO. 74
0 CAMPANIE MISERABILA.
Ziarul săptămînol „La îtoumanie", care apare la Paris sub diree
ţiunea d-lor Pavel Brătăşanu, C. Banu. Const. Miile şi Emil D. Fagure,
publică un articol foarte interesant, în care arată eă kt Bucuraţi Gwv S
manii au pus la cale o campanie anti dinastică.
în fruntea acestei campanii se află Alexandro Bcldiman, fost
multă vreme ministrul Rominiei la Berlin.
Aceasta unealtă scrie în ziarul „Lumina" care apare la Bucureşti
eă regele Ferdinand trebue se abdice şi zice eă pentru Regele Fordi-'^ ,r^
nand si curtea regală numai este loc în Romînia si nici în Germania.
Această campanie este aprobată de Petre Carp, care în întreaga lui,,
carieră a fost un mare admirator al Germanilor şi pe poporul romîn s
l'a tratat cu desconsiderarea, şi care ca şi Kaiserul, pe care îl adulează,,5 ,'
vrea se guverneze „Cu Regele şi Dorobanţul* neaoeotind ctt totul voin- ţ
ţ© poporului.
'",A: 4"
Telegramele an.adu» ştirea eă Germanii au propus în eondiţiunile
pjicei abdicarea Regelui Romîniei, dar în urma refuzului, energic al
celor patru milioane de llomîni cari au împărţit cu Regele Ferdinand
şi familia regală toate mizeriile războiului, în acel colţ micuţ de ţară,
apărat cu vitejie de armata romînă, 11 'au mai insistat. Poate di şi lor
li s'a părut, că propunerea era prea odioasă să stăruiaseă asupra ei şi
a^i crezut să lase sarcina aceasta în seama Romînilor cari o viaţă întrea
gă le-au lins tălpile.
Ziarul „La Koumanie" *iee, «ă poate regele Ferdinand «iu va avea
loc în Germania dar în inima rassei romîne şi a celor patru milioane do
Romîni cari au împărţit cu el atîtea dureri, cari au fost însufleţiţi drt
acelaşi ideal, va avea întotdeauna loc mafe.şi va afla în ei o forţă morală
pentru înfăptuirea unei Romînii Mari.
In numele Romînilor Americani conştii, inferăm purtarea mişe
leaseă a lui Alexandru Beldiman şi a întregei clici germane, şi asigurăm
pe Regele Ferdiuand, pe care nădăjduim .să-l numim în curînd Regele
şi Pegalu, de dragostea şi devotamentul nostru ne
mărginit.
ŞTIRI TELE6RAFICL
STANTIN EXECUTAJ4
illl GRECIA.
submarin german ca agenţi ai fo
stului rege Constantin, au fost
condmnaţi 4a moarte de curtea
marţială şi sentinţa îndeplinită.
Advocatul lor, M. Conoupis,
primit, de asemenea sentinţa de
moarte.
ATfDÎCÂ, 2 A'prilie. Loente-1 fost respinsă'raportează astă ţi
nenţii Calamaras şi Ilodjopoulus, Feldmareşalul Haig. .,U« număr (|e
cari au venit în Grecia cu un morţi au fost lăsaţi pe eîmpul de
Cei doi rifiţnrt n
ranjeze un sistem de spionaj şi
să stabilească o bază navală. O
soră a locotenentului Calamaras
fost condamnată la închisoare
pe viaţă, iar unui ţăran i-s'au dat
cinsprezece ani muncă silnică pen
tru că debarcase ofiţerii pe mal.
S'a format o curte marţială,
regală, care .să judece pe căpita
nul Paparrigopoalas, fostul ad
jutant de eîmp al regelui Con
stantin, cârc se zice eă ar fi pus
a cale vizita locotenenţilor în
Grecia. Tot această curte va ju
deca şi pe alt căpitan anume Ko
Iidyas Capciefts, învinuit că ar
fi fost amestecat în această afa
cere.
MAIORUL DIN AKRON IA
LICENŢELETUTUROR
STREINILOR.
AKRON, O., 2 Aprilie. Winio
rul I. S. Mayers a dat astăzi un or
din prin care opreşte liberarea li
cenţelor de comerţ la streinii din
Akron, O. Licenţele deja posedate
de streini vor fi revocate şi în vii
tor numai născuţii Americani sau
acei cari au prima sau a doua liîr
tie de îneetăţenire se vor hucura de
privilegii speciale.
Această măsură e primul pas în
sforţarea de a
face
pe streini să
sară şi ei tu ajutorul eau&i Ame
ricane.
SPRE ŞTIINŢA.
Sîmbăta. viitoare, 6 Ayrilit, fi
ind ziua Libertăţii, MtfcUoţie
aalţioBAlă prima. Mtiwaart a de
clarăxii da ră«boiu dia ptrtoa
"SiHAdOP SSL
va apare.
LONDRA, Aprilie. „în ap
rap icre de Fampux n forţă duşma
nă a dat un atac liotă rit ieri în zori
de ziuă, dar după o luptă aprigă ft
yit-
luptă. Am luat cîţiva prizonierat
(Fampux este la patru mile est de
Arras).
„în apropiere de Ayette, care
cum este al nostru, noaptea trecut^
am avut o operaţiune plină de sue*
ees, cu care prilej am capturat pes#
te o sută de prizonieri şi trei maşlţ
ni puşcă. (Ayette se află la o dis1
tanţă de zece mile suci de Arras).
„în apropiere de Serre, ieri afli
luat cîţiva prizonieri." (Serre esltf
la opt mile sud-vest de Arras).
„în urma unor raite date eu sue?
ees Ia nord-est tie Loos şi uord-coţ
de Poelcapelle, am capturat cîţi-vw
prizonieri şi o maş. ia puşca."
(Loos este trei mile nord şi vfldfc
de Lens. Poelcapelle este şase mile
nord-est de Ypres, în Belgia).
1
v\
FABRICA CONSUMATA
DE FLĂCĂRI.
TORONTO, 2 Aprilie. Întrea
ga fabrică a firmei Thor Iron
Works diu strada Bathurst a fost
distrusă de foc azi noapte. De IA
începutul războiului, această fabri
isă luera aproape numai vapoare de
transport. TTn vas mare, care era
aproape gata de a n lansat pe apă,,
a fost sartvat de pompieri.
Două sute de lucrători, cari so
aflau în ateliere în momentul cînd
a isbucnit focul, au întimpinat oa
re cari grentăţi cînd să iese afară,
însă după cît se ştie, nimeni nu şi-a
pierdut viaţa. Nu se ştiu eanzele
-cari au pricinuit foeul.
ALIAŢII SE AŞTEAPTA LA
NOW ATACURI.
LONDRA, 2 Aprilie. Situa»
ţia generală în acest moment
după cum e descrisă de cores
pondentul agenţiei Re uter care
ise află La cartierul armatelor en
gleze, este că mişcarea princi
pală a trupelor inamice, cari so
sesc într'una, se faoe către zona
de la Somme şi Moji^dier. La
nord de Somalie,
şit să-şi
fel, tnm
ta
.v
I.?'.
-ft
.1
..şS
l%% *T
^v
,'v

xml | txt