America. [volume], April 09, 1918, Image 4

About America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current

Image provided by: Ohio History Connection, Columbus, OH

                
OCA2ftUKE
2 ^înduri 4« Cţi
(pojxicc) Bowling All^yş,
DAM NUMAI DX CIT PEN
TEU URKKŢY BOKO. VE
LA NO. 208 AXE8ICAN
TEÎJBT BPILDIJjTO, GL£V)E
LAND, OHIO. Ada Notita
ca P-ta. (1x6)
DETROIT, MICHIGAN
Telefon: Bridge 5548.
Cottage Hotel, 302 S. Liberty Str.
Phones: Ohio 2221. Bell 1036-R.
ALLIANCE, OHIO.
RgSY. SIMEON MIHAL^CAN
preot gr. or. romîn
3614 Elm St., Indiana Harbor, Ind
Phone: 579-L-3.
REV. IULIXJ HOLDER
preot ^r. or. romîn
P.
O. B. €02, Qary, led.
REV. ELIE POP
preot gr. or. romin
ŞX)4 N. Blackford Str,
REV. AUREL REU
preot gr. or.
95 STEINER AVE, AKRON, O.
Telefon: Bcdl 5659.
REV. ALEX. ŞERBAH
23 W. Oakland Str., Sharon, Pa.
Bell Phone: 1715.
flr-5)
V. P. STANESCO, «Mia* y*',
12 6 1 W 5 8 S e v e a n
N. NESTOR, secrtar adţn^^Ajf
5705 Detroit Ave.,i01e^eland, 6.
P. 0. B. 886 E. Toungartown, -O.
600 Main Str., Martins Perry, O.,
P. O. B. 231. EÎWood Oitr. Pa.
Dr. I. P. FRANZ
52Q West Washington Str.
INDIANAPOLIS, &D.
Old Phone: Main 2908.
JOHN E. TRESSEL, M. D.
505 E. Market St., cor. S. Freedom
ALLIANCE, OHIO. (1)
^ncepa o depunere ipra piatrare
la
TBS FOREST OITY SAVINOf
U l» lŞfi. m. -rŞ%4tWkt^ 7.30 ^e30-p.
m.
3501 Pen na Ave., Indiana fîar
bor, Ind.
Rgiom No. 2, City Hall Building
Bell Phone 36. Ohio State 6415
ALLIANCE, O. 1 \n\n K-t
v
I'
lAaaii
.vV
V--
&<'
i-
'&J0
v
v
(ft
iW'CTt
'•rV,
V
f*.
.4^
I,
vH''
v
%?'.
/S-$
'a.' 1
fe* **?*$
v
4
fn
5
rp
iyl'-ii»--
K A
'*A
v ^«v:x^:*H «VW-»\'\T'V
PIN CARNETUL UNUI
i PERSECUTAT DE
SOARTA.
s DetDIRACL* 1
(Urmare).
fiMAirjswî.
Ieri dimineaţă «nud in'mi sculat,
mama ora în bucătărie. Făcuse ca
fenii. Mi-a spus că şi Lenuţa e scu
lată şi se îmbracă ca vor se mcarjrâ
la doctorul Crlsteşcu, despre care a
auzit că a vindecat |e mai mulţi
de hătaie de inimă.
îkî'a rugat să ştiu acasă, na nu
mor^r nicăieri, şi dacă vine băiatul
de la depozit şi întreabă de ea să
i spun că nu vine de cît pe la amia
gă. Mi-a lăsat şi cincizeci de lei mă
runţiş ea sâ-i dau băiatului eînd
yeni ca se aibă bani mărunţi de
ŞCsţîimlmt,
Pusese o oalft cu carne pentru su
pă la foc şi m'a rugat să-i iau spu
ma eînd o da în fort şi să-i pun zar
zavatul care este curăţat în castro
nul de pe masă. şi eînd oi v^dea că
fert carnea s'o dau la o parte că
dînsa eînd o veni streoară supa şi
Intr'un ceas mîncarea este «rata. Zi
eea că azi o se avem numai supă
|)i'friptură la masă.
Veni şi Lenuţa^Am dat bună di
şiîneaţa şi mi-a mulţumit zimbind,
îatinzîndu-mi mîna. Am coprins-o
Şt am sărutat-o. îmi făcu seţnn că
||'ar săruta dar o vede mama.
Cafeaua am băut-o repede. Ma
aw se grăbea si mi plece doctorul
de-acasă.
După ce-au plecat m'am făcut
bjicat.ar. Mă cam pricepeam niţel
©Ici dam de multe ori raită prin
iţşieătărie şi multe am văzut, dar
n'avem multe de făcut.
Ca se omor timpul ara căutat
fri» cărţile Lenuţei şi am prăsit o
«irte foarte interesantă, un trata
«ţe psihologie. La început am înţe
les aproape ţot ceram citit dar cu
4$t înaintam cu citirea cu atît în
|elefream mai puţin. Era vorba de
nebuni, de oameni nervoşi de cirmi
nali, de fricoşi şi leneşi şi plictisîn
du-mă de ea am pus-o la loc.
A venit amiaza şi m'am gîiţdit
câ e bine se strecor supa ea se fie
|rata eînd o veni Lenuţa cu mama.
Am strecurat-o şi am pus-o la o
parte.
A trecut amiaza, a treerrt de
unu şi eram cu ochii la poartă dar
lin se arătau. Mi se făcuse foame şi
tim tăiat o bucată de pîine, a presă
rat-o cu sare şi am început se muşc
din ea. Era bună, de multe ori am
mîncat prăjituri alese cari nu mi
sau părut aşa gustoase ca pîinea
cu sare, din care îmbucam apum cu
-o poftă de lup fhlmînd.
Am tras şi un pahar cu apă şi
întrînd în salon m'am trîntit pe
canapea, luînd o carte cu poezii pe
care o găsii pe pian, am Sneeţmt se
răsfoiesc prin ea.
începusem se pieotez eînd auzii
că o trăsură se opreşte la poartă.
Sării în sus şi le văzui că se coboară
1 in trăsură. Le-am eşit înainte. Le
nuţa era veselă şi zîmbitq$$e. Nici
mama nu era tristă.
Pînă se ajung să le deschid uşa
intrară ca furtuna în casă.
„Ne-ai aşteptat. Ţi-o fi foame.
Am întîrziat căm mult. E două tre
cute. Vai ce de lume! I^e-abia ne-a
venit, rîndul. Sunt leşinată de foa
me. Vezi de mîncare mai repede,
mamă", zifţe Lenuţa aproape pe ne
resuflate.
Dădui fxiga ai aprinsei focul. Ler
miţa punea masa. Peste o jumătate
ceas eram cu toţii în jurul ei, mîn
cînd cu poftă.
Pînă seara fim glumit. Seara am
mîncat nişte sardele de Lisa şi ouă,
ochiuri. Lenuţei îi plăceau sardelele
de Lisa. Am băut şi vin. Un litru la
trei. Vin veehiu de doi lei litru.
Mama s'a culcat mai 4e vreme.
Noi am mai s tat de palavre. Lenu
ţa a mai cîntat la pian.
Trecuse de zece şi Lenuţa îmi
zise că ar bea o cafea. Am mers tip
til în bucătărie, ca să nu ne simţă
mama şi am luat tot ce ne trebuea.
Maşina şi sticla cu «pirt, ceştile, ca
fea şi zahăr şi iun venit cu ele rî
jsînd muteşte foi'jţalon unde făcu
răm cafelele.
„Am uitat sticla cu cogneac", zi-
Lenuţa. Tu JIU ştii unde-i piisă.
Stai că o aduc îndată," şi eşi în
VÎrful degetelor şi se reîntoarse cu
rînd ţinînd-o cu amţndouă mîiniie
în spre gura, ca aş «Ind ar fi voit
W hea din «a e*ătiaîndu*f fălind,
pe beţiva.
M'a vuaŞm linL âxî$, ţaM la
Ipataşiteil^iQMl^şelwlKiral,
,t|B sQWfliil-si
liflfum de
„Da Lenuţo. E minunată."
„Stai şe niai torn niţel la tine''.
Băusem cafeaua pînă la jumăta
tea ceştei şi o umplu cu cogneae.
şă mă îmbăt Lenuţo."
,^Cu-i nimic. Ne culcăm. Mai torn
niţel şi la mine" şi umpl» şi ceaş
ca eiw
Gusta şi zise:
„Stai, nu bea. Se punem puţin za
hăr şi puse eîte-o bucăţică în fie
care ceaşcă, mestecînd cafeaua în
treită cu eogneac cu linguriţa.'
Mai aprinse o ţigare zîcînd^
„Azi n'am putut fuma. De-pmîtf
am aşteptat se viu acasă se trag un
fum. Tu nu fumezi. E mai bine.
Pentru tine nu-i bun tutunul. Eu îl
fumez ca să nu mă îngraş prea ta
re. Şi acum sunt prea grasă. Nu
vreau se mă fac cît un butoiu. Nu-i
aşa Hristache, că sunt prea grasă?
„Eşti tocmai cum e bine, Lţou|p.
'„Da, îţi place aşa cum sunt
„Da dragă."
„Nu vrei să mă vezi mai grasă
„Mi-e îmi placi şi te iubesc în o
ri ce chip. Aşa eiun îţi place se fii"
„Am fost mai grasă pînă nu fu
mam. De eînd fumez am scăzut eu
cinci eliilograme. Tutunul slăbeşte
corpul şi e şi un stimulant pentru
nervi dacă nu faci abuz de el."
începuse se facă efect cognea
eul, se văd dublu. Mi se părea că
văd patru ceşti pe masă şi pe ea o
vedeam cu două capete, cu două gu
ri şi patru ochi.
Simţeam că ameţesc şi
„Lenuţo! Cogneacnl mi s'a urcat
în eapt, a început să se învărteas
că casa cu mine''.
„Cum se poate Dintr'un păhă
ruţ?" Eu aşi putea se mai beau în
că de trei ori pe cît am băut şi
n'am nimic, şi o umflă rîsul. Luă
sticla şi umplu ceaşa pe jumătate
şi zîeînd noroc, deate cogneacnl pe
gît, ca şi ba/.lea Grigore păhărelele
cu ţuică.
„Să-ţi aduc un pahar eu apă re
ce", zise dînsa şi plecă repede în
bucătărie. Zăbovi mult, mi se urîse
aştepjînd-o, pînă veni cu apa.
„Am întîrziat niţel", zise dînsa
rîzînd. Mi s'a părut că umbla ci
neva pe la coteţul găinilor şi m'am
dus se văd ce-i pe-afară. Mama a
uitat se pună lacătul. A trebifsă
viu să-l caut şi se »IH duc să4 pun.
De la o vreme s'au înmulţit găina
rii.'
Mă îngrozii eînd am auzit eă a
fost singură pe afară şi o întrebai:
„Bine Lenuţo, nu ţi-e frică se
mergi noaptea singură afară?"
„Frică?!" Şi o umflă rîsul. „De
ce să-mi fie frică Şi ce crezi că es
cu mîna goală. întotdeauna iau to
poraşul eu mine şi numai să mă în
tîlnesc cu cineva că atît îi trebue.
Nu mi-e teamă nici de doi". Şi făcu
un gest cu mîna, ca şi eînd ar isbi
.pe cineva la cap.'
Imi trecu ameţeala. Priveam la
ea, admirînd-o. Era aşa de fru
moasă şi de majestoasă eînd vorbea
eu capul sus şi cu peptul dat î/iain
te, cu mîna întinsă, gata se loveas
că, zicând că nu-i este teamă nici de
doi.
dînsa. „Bea puţină
apă eă-ţi face bine", şi luai paha
rul şi îl golii pînă în fund.
Se apropie de min£ şi pun în
mîna pe frunte zise:
„N'ai nimic. Hai să ne enleam
că-i tîrziu, şi îşi încolăci braţele pe
ste gîtul meu, şi buzele noastre se
întîlniră din nou, setoase de neca
tru! iubirci.
„Ce gură dulce ai, Hristache",
zise dînsa punînd mîinile pe umerii
şi privind dulce şi fermecător în
ochii mei.
„A ta e mai dulce dragă. E ea
faguruj cu miere, si aşi şta pînă ia
ziuă şe eulqg fagurul de pe bazele
tale roşie ca garoala.
,/*ţnă la ziuă
„Da dragă. Pînă Ifi ziua. Pînă
mîine seară. Pînă poimîine dimi
neaţa. Pînă eînd..." şi nu putui
urma mai departe. $11 ipi-a venit
cuvîntul potrivit în njinte să ex
prim ee-a ce simţea inima mea.
„De ee te-ai oprrt. Ce-ai voit să
mai zj^if'
„Am voit ||I vr#| sg
stau mereu lîngă tine şi să te sărut
într'una. mereu, mereu, pînă eînd
vo?închide ochii pentru vecie".
„Vorbeşte mai încet că te-aude
mama. Hai în iatac", şi mă apucă
de braţ şi mă conduse în odăiţa ei.
„Aici suntem mai feriţi", zise
dînsa, înehizînd uşa şl resucind
cheia în broşacâ.
j,De aici nu ne au^e nimeni, ftar
e tînşţ. Vai a treciijt (|e doispreze
ce. Dute de te culcă.'*
,^«iuţo. De ee mă goneşti Le-
nr^f '.
noapte
n^am putut donai ea Iuţea doc-i
torul su^a sfr dorm cel pu^kopt
«WJf-iP#»"' v.
A««JT-•
«SC
W'?, V
IL 1'
"J3S?-
ls
J\
4
fj
J"
„Te văd şi .pe întuneric, Lenuţo
dragă!"
„Tu crezi că aşi puţea âormi
ştiindu-te că stai mă păleştiî,„
Cg minte ai!"
„Lenuţo
„Eu mă cule. Mi-e somn. Dacă
vrei se stai aici desbracă-te şi »ul|
cate."
N'am ştiut cum să mă desbrae
mai repede să mă arunc în aşter
nut înaintea ei ca s'o privesc cum
se desbracă, cujn am privit-o şi pe
Marioara»
Doamne e^ corp frumos şi delicat
are. şi cu toate aceste plină, biye fă
cută. Ca o statue din cele sculptate
de cari am văzut-o la Muzeul din
Versailles, care se zicea că repre
sintă cel mai frumos şi mai desă
vîrşit corp al zeiţelor antice, şi ca
»e a fost sclupat eu cinci sute de
am înainte de Christos şi pe care
Fianeezii l'au adus de la Acropo
lis din Athena, în lupta navală eu
turcii din anul 1829.
N am putut admira mult faldu
rile şi formele elegante a corpului
ei de zeiţă, căci era grăbită. Şi-a
despletit repede păaul, care era a
proape aşa de lung ca al Marioarei,
dar care bătea în auriu şi era mai
ondulos şi mai lucios. îa aruncat
pe spate şi suflînd în lampă s'a vî
rit lingă mine în aşternut, ca să nu
treacă nici o clipită şi ne pome
nim îmbrăţoşaţi.
Nn m'am bucurat mult de ferici
rea negrăită în care se scălda sufle
tul meu, cîteva clipete, căci nişte
bătăi în uşă, la început mai uşoare
şi pe urmă ma tari, ne-a făcut pe a
mîndoi să tresărim.
„Cine-i?" întrebă Lenuţa, şi îmi
şopti: „Se stai îu pat se nu te miş
ti".
„Deschide Lfetlnţo!" ţie «nai vo
cea mamei.
„Lenuţa se dete jos din pat, des
chise uşa şi o lumină palidă umplu
odaia."
„Uite a venit beleaua pe «ap",
auzii vocea mamei.
„Unde-o bărbatul meu cucoană?
auzii vocea Marioarei. Am înghe
ţat. Mi-a pierit răsuflarea. încă
sV:
if-'
I V i^r
JLMMIO
ara eşi pe uşă.
se
11'o
văzusem şi am început să tremur.
Mi-am adus aminte de vorbele pe
cari le-am auzit că le-a spus Mathil
dei că are să pună o femeie să mă
prinză în cursă şi dacă voi cădea
răzbunarea va fi teribilă, şi mă cu
tremurai la ideia ca Lenuţa a fost
pusă de ea să mă prinză în cursă şi
acum vine răzbunarea ei, care nu
poate fi de cît moartea, şi aşteptam
se aud ce răspunde Lenuţa.
Lenuţa nu răspunse curînd la în
trebarea Marioarei. Trecură eîteva
secunde, cari mi s'au părut o vecni
cie, şi auzii din nou vocea Marioa
rei:
„Ce, n'auzi? T7nde-i bărbatul
meu?" De astă dată vocea ei era
mai tare şl mai poruncitoare şi am
început se tremur de îmi clăţăneau
dinţii în gură.
„Nu te cunosc. Nu ştiu cine-i
bărbatul d-tale", respunse Lenuţa
cu vocea ridicată. Şi în casa mea
să nu strigi."
„E doamna Maria Ciucurescu,
din Iaşi, şi zice că bărbatul d-nei,
d-nu Hristache Cicurescu, se află
în odaia d-tră, auzii o voce bărbă
tească. In numele legei vă rog să
rai daţi voie se caut."
Nu-i nevoie se căutaţi. Un prie
ten din copilărie care se numeşte
Hristache e aici.
„Te rog să te retragi pînă iau ce
va pe mine. şi după acea poţi în
tră," Şi văzui că se depărtează, şi
se îmbracă repede cu un halat lung
pe care îl avea atîrnat de un cuier.
„Poftim d-le, îl puteţi vedea'', zi
se Lenuţa trăgînd plapuma de pe
capul meu.
Un bărbat cu nişţe favoriţi mari,
cărunte, arungKf privire jpupra
mea şi zise:
„Fii bun şi îmbraca-te eă treţme
să respmjzi la unele întrebări", şi
eşi din odaie.
lenuţa se aplecă asupra me şi I
nai zise şoptind.
„Nu-ţi perde firla. Să n'ai tea
mfh Să spui ea. nu vrei#să mai ştii
de ea. în casa mea nu poate să-ţi f^
că nimic Făţi curaj. Ia pantalonii
şi haina pe tine. Aţlt, şi f^e vorbe
şti cu inimă/'
„Vorbele Ijenuţei njă îmbărbăta
ră. Sării din pat şi în Mteva secun
de am fost îmbrăcat şi am eşit ^fă
ră urmat de Lenuţa.
Comisarul aruncă o privire cerce
tătoare asupra mea, şi începu cvi,
redactarea Procesului Verbal în ca
re a trecut toate declaraţiunile. me
le şi ale Lenuţei, şi care se îiţebtia
cu cunstatarea legală a flagrantu
lui delict de adulter, fapt recunos
cut de mine fi de Lenuţa.
0upă ee iscălirăm Preoefţnl Ver
bal, emnisarul ie HdM depe scaun
şi
^ţaewnsm aiurim»
Divorţul se va pronunţa de azi
în trei luni de zile. $tiu cu siguran
ţă. Am făcut deja acţiunea. N,u
trelnie se vii la laşi. Vi '1 comiuiic
telegrafic. Puteţi face pregătirile
de nuntă. Eu am găsit omul care
mă iubeşte şi cu care sunt sigură .că'
o se am o viaţă fericită. Vă doresc
şi vouă o viaţă fericită. Şi ia «cama,
Hristache, că dacă nu te porţi bine
nici cu Lenuţa, apoi atunci rămii
pe drumuri, căci nu^cred să.-ţi suc
ire cite ţi-am suferit.
„Din tot ce s a poti^cv^ nici 11 'a
^re şă şe alle nimie. TMii jş'a făewt
an cea mai mare taină.
„Cu tine numai vorbesc I^enjy^.
Ţi-am spus ce am avut de spus, şi
.te rAg să-mi scrii din cînd în eîifiâ.
„Buna seara" ,şi
ieşi pe
v
yugt
A
M#
rîrldu-mă eu ochii (fin cap pînă In
piciore, zijie:.
„Eu am să |iai ssfcbovese niţel.
Peste 6 jumătâ|o coi^,. ne mtîlnim
la locui ştiut".*
„Bine doamna'' ş!
dîiţd )nnă
Cînd am ailzit'^i Marioara vrea
să rămîie şi îi spun'jr* comisarului să
plece, iar am început se iremur.
M'am gîndit ea acum vine răfuiala
şi nu scap sdi*kvăi« din mîinile ei.
Lenuţa care nu mă' slăbea din ochi,
veniJîngă mine şi mă isbi cu cotul.
Privirile noastre se întîlniră şi în
ochu ei cetiinn .KPiiua de încuraja
re
„Ei, Hristache, unde-i iubirea ta
cea mare pentru mine? Unde sunt
jurămintele tale eă mă iubeşti mai
tflult şi mai tare ca pe o mamă Ţi
aduei aminte cînd ţi-am spus să ei
seama bine că eu sunt cu nouă ani
mai mare ca tine ce mi-ai zis? Ai
fost un făţarnic. M'ai înşelat! Ai
crezut că dacă măj mărit după al
tul îţi mănînc averea. Eu am ştiut
că tu iubeşti pe jLenuţa şi ţi-am
spus, dar ai tăgăduit. Iubirea ta
faţă de mine, chiar după ce ne-am
luat a fost făţărita. Mă iubeai din
interes şi de teaiijiă. O ştiu bine.
Mathilda a fost mjai dibace ca mi
ne. Cu toate că streina de tine, ţi-a
cetit mai bine în eh get şi în inimă.
Mi-a spus că nu mi iubeşti. Ştii. Ai
auzit cu urechile tale şi »'am cre
zut-o. Acum sunt jponviiisă. Ştii eă
am zis că mă voi răzbuna amarnic
pe tine. Aşi puteai dar nu mă răz
bun.
..'
v
„Dacă răraîneai eredinqiqa ?i aii
cădeai în cursă şe ştii că mă ţineam
de cuvînt.
„în ziua cînd te-ai liberat din ar
mată era se fiu aici şi plecam ca să
seăp&m de tirania Mathildci. Dar
am ştiut dinainte că ai căzut în cur
să. Parcă nu-mi venea se cred şi
inn venit să mă conving în persoa
nă. Dovada trădării t^le eţrte |n jţnî
11a mea.
„Nu mă răzbun şi nu-mi trebue
nici averea ta. Ştii eă ţi-am spus şi
atunci cînd ţi-am zis că vreau şă
mă mărit, ea să oai?ţi o fată care îţi
va fi dragă şi îţi dau partea ţa.. A
cum presupun că a. găsit-o. Că n ai
să trădezi şi pţ Lenuţ^. 4l f^e,un
păcat marc.
„Ştiu că a făcut «I ca o greşeală.
Toate suntem greş te, dar nici tu
nu eşti fără gr^i. Greşeala ta e
mai mare ca a mfeşi sau a ci. Ştii cît
am cheltuit din ba^aii ţâi pentru a
coperirea greşelii pe care ai făcut-o
„Restul sunt ai tăi, dar, tu nu e
şti în stare să-ţi administrezi ave
rea, şi 11'ai se fii nici odată. îi sein
.eni mătei? Lui tatu. Neamului din
care faci parte.
„Peste tine trebue un epitrop.
Pînă acum eu ţi-am fost epitropul.
De azi înainte e Lenuţa. Se cauţi se
asculţi de vorbele ei. Să nu-i calei
voia. Numai aşa poţi trăi cu ea, şi
numai aşa te bucur! de averea pe
care ţi-o dau de bună voie nu de si
lă, pentrucă nn m'ar puteâ sili ni
meni, dar pentru că vreau să mă
ţiu de jiirămînt, că Ji-o dau în ziua
cînd vei găsi o faţă pe care s'o iu
beşti şi care să-ţoi placă şi mie.
Cred că o iubeşti şi mie îmi place
Lenuţa.
„Astăzi am fost cu ca la tribuna)
şi Ajn trecu* pc numele ei cafele de
aici, cari au rămas de la măta. Am
fost şi la casa de economie şi fim
trecut pe numele ei n tf şaptezeci
şi cinci de mii de lei îu i^entă de
stat cu dobînda de patru, la sută. A
tît ţi se cuvine.
uşă, ur
•mată de Sevastiţa şi de Jbeşuţa. i
Am rămas ca ti$*&ft, Nu(er^m în
£tare să scot niei ost emtip^^«înd a
plecat niei nu i-am mulţunnt salu-
it de cap, ulijit. nrosţ^b,*»
^•ăaiaa în picioawijettwşe^ pînă
venit Laiinţa. M'fm uitai k
lung şi parcă nuaţiiţi «r| |4iuţa
cînd am tsirat ea
«I
1
te culcă că acum se face ziuă, şi în
tră în iatacul ei închjzînd uşa şi re
sucind cheia în broască.
Scoseju un oftat şi mă dusei în
camera m,ea. Mii şi mii de gîndim,
confuze, fără nici legătură şi or
dine de i.dpi trecuri prin mintea
mea slăbită de atîtea întîniplări ne
aşteptate. începuse să se lumineze
ţţe *iuă eînd am adormit.
v (Va" urma).
0ETIŢI ATENŢIUKEi
Vreau să aduc ceva la cunoş
tinţă la toţi fraţii noştri Romîni
care sunţ de meserie ca şi mine,
plugari, cred că mă cunosc foar
te mulţi din patria veche şi de
aici din America. V i
M'am ţrkidit de multe ori cum
aşi putea, să trăiesc mai uşor să
mă apuc de vre-un business cum
s'au apucat mai mulţi, căci vr,e-o
doi b&nişori am'adunat de cîndf1
sunt în America, dară la plugari
nu li-se arată la prea mulţi no
rocul în business prin oraşe, şi
nici chiar prin fabrici nţt le
merge bine la mulţi, şti-u că
mulţi doresc ce doresc eu. Eu mi
am găsit business-ul de» care să
mă apuc, în care m'am născut,
acela-i pentru mine şi pentru a
c$ia care sunt ca şi mine, acesta-i
de noj, coarnele plugului. Şi ştiu
că mulţi sunt dintre ai noŞtri ca
re ţlo^ese şi are vre-o doi băni
şori^ar |i bine să ne smulgem da
prin oraşe, o^ci uite ce bani fru
moşi fac oamenii carc s'au apu
cat de plivgăric. Uite ce-mi scrie,
cît face "de pe un aeru, sau iu
găr, de doua(ori pe un an cîte
400 şi 500 dolari în statul alaba
ma, lîngă oraşul Alberta. Aeolo-i
tot vară. Eu am fost acolo şi am
văzut tot, în toamna asta vreau
să mă duc şi cu acolo, de aceia
dau în foaie acest anunţ, căci
.poate vedea ori care cît pot eîş
tiga oamenii acolo şi cum tră
iesc. Mi-au scris mai multe epis
tole şi despre mai multe cum e
aţolo, care nu crede poate veni
să-i arăt epistolile, care le-am
primit să vedeţi ce scriu, căci
eu nu scriu minciună, numai do
resc să mergem mai mulţi acolo,
unde putem trăi mai bine. Eu am
mai îndrumat pe George Călin,
care a locuit în Cleveland, Ohio,
şi care e un cunoscut al meu de
mai mulţi ani» care s'a du* acolo
în toamna trecută, în Alberta,
Alabama, din cnuză eă dînşul a
fost cam bolnav. S'a temut şă
sţea peste iarnă în Cleveland O.
şi îmi scrie că s'a făcut bine prin
clima sănătoasă ce este acolo.
Eu am farma mea de mult aco
lo, dar nu m'am dus din cauză ca
am fost singur. iNu pot să vă
spun cîte mi-au scriu de acolo.
Cînd vei ceti o ^epistolă care •nţii-a
venit, par'că te îngrozeşti cum
e pe acolo, tot de bine şi îmi
foarte mulţiyneşte cîf$ ori
îmi serie.
Nu vă lăsaţi amăgiţi fraţilor,
căci ştiţi *eă eu nu sunt agent, eu
sunt în Cleveland, Ohio fi stau
la adresa:
Mihailă Bungărzan, 5214 E^etroit
Aye., W Oleveland, 6hio.
00: 75 & 77).
icomplacte, pinuri (cugle), In
tot ce s& ţine de ele, ntuş^i uş in
de iile intohdpfeţ*, punt $0 fţţşr
te bu,nă co^diţ^une, Lf-aw cwş
jtgja*
nciuriune (c^ilţpir), Ie vln
4nn ieftine (chilipir).
Am Wnt 4 rîndiţri. 2 ţMun
vîndut. Deci doritorii să gr&eas
e& ca s& nn peafd^ ocaiivm.
Atcntzwid Mfna«iiw ţf&.
,Mdl 4*
iflfiMfL.
TTTTWV ..
pjwm*
Arprif).
AVfE.
7,.
1
1
r^f V
xn.Z7«LAin), OHIO, IkAXţt.
A N I
A V I 1
•Societatea romînă de ajutor fi
cultură „Dr. C. Angelesc^" din
Cleveland, Ohio,» aduce la cuno
ştinţa membrilor săi că a anga
jat un doctor pentru Societate
anual pe Dr. H. Lupcson. •Locu
inţa şi oficiul său este la (408
St. Clair Ave. Fie care membru
este rugat a-şi nota adresa doc
torului ea la un caz de lipsă să
o aibă. Telefonul dînsului este:
Cuyahoga. Princeton 2£86 L.
îîeil fon Rosedale 5464 W.
în numele Societăţii „Dr. C.
Angeleseu" din Cleveland, Ohio:
Nioolae Broeh, preşedinte,
loan Dumitraş, secretar.
(îNo. 76—78).
R£V. SOLOMOl/ DUMA
Preot sr. or. Boml*
lS47-7th Btr, CANTON. O.
Telefon: Bet] 1306.
BXV. CORNEL FOLTTJŢHJ
preot gr. or. roxnîn
396 E. Hancock Av., lîngă biserică
Jtf V. TŞOFIL P0PO7IOZ
Preot
ţcr.
cat
Indianapolis, Ind.
OELE MAI BUNE BAI ELEC
TRICE se află la Domnul
O N E E I K
40 Robinson Road, peste drum
de oficiul Doctorului Smith
& YOUNGSTOWN, O.
(3-6)
JWIIQBQMOITOIQKOMOIMOHOBOICHO
g, w- ault
Instalaţii sanitare pentru a
gaz şi calonfere de încălzit.
oor. Arch Columbia Street
AţiLlANCE, OHIO (6)
Acoperim casele. Reparaţii în
'^tinichea şi tot felul de scocuri. E
feptuim ori ce lucrare în branşa ti
nicheriei. (1)
îyDAtf At S? s. LIBERTY AVE.
ALLIANCE, OHIO.
Nfiw«u«e:fi628
0U
Gant^ perdnt, aau^Turide nouţi, botezuri, serb&ri, eto.
1 eent eaylntaL Plata seface Înainte, odată cu trimite
rea publicaţiei, numai Societlţilor din Uniune li a» publi
şiînurm&Use trimi^biluldeplatĂ,
tT
41
9
•'vţ'r
,v
AWtaas IMS.
DIRECŢIA COMPANIEI DE
PUBLICITATE A UNIUNII
,T Ş. R. A. „Tv
tOAN 6. HOZA, pnş.
f, O. S. 42, Alliance, Oibiiţji'i'
VASILE VLADUŢIO, mea preş.
11822 Madison
Ay.,
Cleveland, O.
E O i
v I. SBJlfe
S "Weinberg Aley New
G. MARHAO V.
D. ŞÎNDRU
G. SALCA
753 Ash Str., Alliance, O,
T. ŞERB AN, controlor
ooocooooooooo6ooocxxxxxxxxţ
Dr. J. P. frânt fi
jMfedicnl privat al Bocietăţilof
din Indianapolis, Ind.
Eu
vindec sigur
cele mai învechite
Deosebită cunoştinţă în boa»
lele de copii. Mulţi romîni an
fost vindecaţi de mine, întrebi
ţii pe ei.
ORELE DE OFICIU:
De la 9 pînă la 11 a. m. De la
pînă la 4 p. m. Duminica
de la 9 a. m. pînă la 3 p. m.
Bell Phone: 235. O. S. 2
ORELE I)E OFICIU
8-9 a. m. 1-3 p. m. 7-8 p. m.
fa///,-///}//, '-/a V/S//V//S ///,. /.
AUD TRUST 00.
jCORN W. 25th 8ŢB ft DET
ROIT AVE, CLEVELAND, ,0.
(Capital, $250 (K)0.00
Surplus şi profituri .. $275,000*00
Resurse peste $4,500,000.00
FondaU la 1890.
fe vorbeşti romtnefţ(|,
ADHPiIŞ7]ţ4ŢIf ZIARULUI „AHtERICA
HAINE 7ÂQP7ILA fllOIM^DAdela $18.001aWXtt.
Satisfacţie garantată. De jasem^ea curăţim şi oiloftai:
bidnele. Teleloneasă c& vemin acasă la D-ta.
MANHATTAN TAI
AT.T.îiwm mio.
0 $ n o
Eate dnetorţl ofiejşI jJ ft^ietăţei
mem
wmt «T
CONSULTAŢIE:
4
.Aţftodţ Hotel, Alliance, m.:.
IOAN COSHA
V.
BĂILA, controlor
y
şi roped#
boale cs|
nervositate, Histerie, Scroful^
dureri de oclii, gît, n^ţ urechL
stomac etc.
Tratament special pentri
boale lumeşti.
'4-
(1—5
HARRV E. SOHOOWBY
Agent general de asigurări ţi
&:
y
-f «k
•a-.
Suz
•&
**t