OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, April 13, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-04-13/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

The official Organ of the Rpa
manian Beneficial and Cultural
Societies of Ameriq*.,
VOL. XIII.- NO. 81.
Dane $200 John Cor­
dea $100 'Nick Bocriu ^100
Ram Muşat $50 Nick Duma
$300 Dan Moklovan $100 S.
Botez $100 loan Popp $200 G.
(Cholan $i^00 Roşea Roman $100
loan Lunca $50 loan iSabri $400
Nick (îrau $200 D. Grau $200
V. Roer $200 M. Lanca $250 A.
FULL LEASED WIRE SERVICE
UNITED PRESS ^OCIATIONS.
A
^PUBLISHED ANO DtSTRIBUTEO UNBER PERMIT NO. 388, AUTHORIZED BY THE ACT OF OCTOBER 6, 1917, ON FItE AT THE
BY THE ORDER OF THE PRESIDENT, A. S. BURLESON, POSTMASTER GENERAL.
ROUMANIAN DAILY NEWS
CLEVELAND, O., SÎMBATĂ, 13 APR. 1918.
LY IN UNITED STATES
POST OFFICE (ff CLEVELAND, 0H»
OVER 12,000 SUBSCRIBERS.

&
îr
'm
.•
to
if'
i-
•v.""/# -fr.
,T*
•s v
Organul Societăţilor Romi ne de
Ajutor şi Cultură din. America.
PARTS, 12 Aprilie. înainte
âo asta cu un au împăratul Carol
Şl Austriei şi-a mărturisit credin
ţa sa personală că Franţa are drept
să capete Alsacia şî Lorena şi a re
cunoscut eă suveranitatea Belgiei
şi a Serbiei trebuiesc restaurate.
Deelaraţiunca accarita a fost fa
cilă 'în UI Martie 1IH7, în o scri
soare a împăratului cătră cumna
ţii] său Principele Sixtus de Rur
/bon, care 'a comunicat conţinutul
'scrisorii preşedintelui Poineare.
vat bravura armatei sale şi spiritul
Eu cred cu am drept cînd spun
eă simpatiile mele pentru Franţa,
cu cele cari prevalează în întreagă
monarch ia, vor delătura chiar' şi
responsabilitatea pentru războiul
dc astăzi, care dc altcum nu atîrnă
asupra mea.
„Te rog ea să comunici în secret
preşedintelui Poineare că prin toa
ONLY ROUMAN
IMPARATUL CAROL AL AUSTRO
UNGARIEI ESTE PENTRU RESTI
TUIREA ALSACIEI SI LORENEI.
VOIEŞTE RESTAURAREA BELGIEI Şl A SERBIEI.
|)Ă TOT DAR CERE CA GRANIŢELE AUS
«mO-UNGARIEI SĂ NU FIE SCHIMBATE.
O SCRISOARE PRIVATĂ AJUNSA ÎN PUBLIC,
Scrisoarea care a fost publicată
ierf aici,, spune: I
„Nimeni nu poate trage la îa
doială avantagiile militare ale Aus
triei, mai ales în Balcani. Franţa că societăţile şi grupurile cari ţin
n arătat tărie şi îndîrjire străluci- tese la dezintegrarea Austro-Unga
tă. Noi admirăm în mod nereser-
i
te mijloacele mele eu am să spriji-jşi răzbunării ea şi îngrijorării, tf
nesc drepturile Franţei eu privire asigur de eea mai călduroasă şi
la Alsacia şi Lorena şi voi folosi în frăţească afecţiune. Carol."
FAPTE MARI.
43oi de mai jok sunt, Roanînii,
din Cleveland cari, faţă de mi
cul lor ţiu măr, an bătut recordul
ta subscrierea bonurilor, din al'
treilea împrumut al Libertăţii.
Ei sunt în număr de 30 îşi au
subscris bonuri în valoare de
$5,200.00. Toţi lucrează în fabri
ca „Otis Steel Co., River Side
Works", şM« le notat că toţi
Rominii din această fabrică ap&t
în număr de 30.
îată numele celor ce s'au dis
tins .şi ,prin fapte, nu numai prin
mho:
C. Jftitare #100 iMJihailă
$300 J. Muşat, #100 J. Frank
$200 Victor Muşat, $300' Ge
orge Popp $100 N[ck Forcoşan
50e ÎJ oh
îi
O N V O A E
în conformitate cu Cap. (7), Art. (16), litera (L), din Sta
tutele Generale ale Uniunei Societăţilor Romîne de Ajutor şi
Cultură din-America, se convoacă adunarea C. S. E. al sus nu
mitei Uniuni, pe zilele de 20—21 Aprilie a. c., în oficiul Uniunei
de sub No. 734 S. Liberty Str., Alliance, O.
Şedinţa primă se va deschide Sîmbătă, 20 c., la orele 1 p. m.
Deci rog pe toţi d-nii funcţionari generali şi membrii C. S. £.
(afară de Suplenţi), a se conforma acestui Convocator, nrecum
şi Cap. (15), Art. (61) din Statutele Generale.
Vijole $150 Nick Laaar $100
Tho,mas $100 C. Cordea
4200 V. Mihaîlescn i$«50 O.
Bumnarie $100 Dan Lealu $300.
Total $5.200. it
JifV
~'A.k
acel scop toată influinţa mea per
sonală pe lîngă aliaţii mei.
„Suveranitatea Beldiei va trebui
complect restaurata şi coloniile ci
din Africa şi le va putea ţine, pe
lîiUgă indemnităţile pe carj va tre
bui să le capete.
„Sîrbia treVm© reînntalată î»
drepturile sale, în suveranitatea sa.
Ca o dovadă despre bunăvoinţa
noastră, noi suntem învoiţi să-i ga
rantăm Sîrbiei un drum spre Ad
riaticâ ai alte mai"* concesiuni eco
nomice, ccrînd în schimb o singu
ră condiţiune, cea mai de frunte
din toate, ca Sîrbia să înceteze re
laţiunile sale cu ele şi să năbuşeas-
riei.
i
«le sacrificiu al poporului. îmi pla-! Rusia pînă la înfiinţarea unui {ni
ce foarte mult ca să vorbesc des- vern legal.
cbis despre asta, şi eu toate că în i „După ce ţţ-am aratat limpede
timpul de faţă noi suntem duş-1 ideile mele, te roir în schimb ea
mani, adevărate dfferiiiţe în pare- după ce vei consulta aceste două
ri şi aspiraţiuui nu sunt între Fran
ţa şi Austro-Ungaria.
„îmi reserv părerile referitor la
puteri, să-mi scrii părerile Fran
ţei şi ale Angliei, arătîndu-mi pla
nul* lor de înţelegere ]e baza că
ruia s'ar putea începe negocierile
preliminare de pace "şi ar putea a
junge la un rezultat satisfăcător
pentru toţi.
„Crezînd eă vom fi în stare eît
mai curînd să punem o graniţă la
suferinţele atîtor milioane «V .oa
meni şi familii aruncate pradă urii
IOAN PĂCURAR, Preş. Gen.
«ii"
MISIUNEA JAPONEZA DE
RĂZBOI ÎN DETROIT.
MICH.
DF.TIlOTT, 12 Apritlf. Mis
siunea imperială japoneză de răs
boi, condusă de generalul K.
Chikiishi, eroul dela Port, Arthur,
a inspectat astăzi fabricile l4*i
Detroit.
Vizitatorii au fost mai mnlt in
teresaţi în fabrica lui Ford.
„Numcl« lui Henry (Ford este
numirea unui lucru de casă în
Japonia" spunea generalul
Chikusbi prin un interpretor.
.,Automobilelo americane sunt
foarte cunoscute în împărăţia
noastră".
Dînsul a refloat aft di«euto
chestiuni militare.
Missiunea va pleca astăzi pen
tru oraşul Cleveland, Ohio.
i
J&NGLEZ11 CtŞTIGA tM PALC-
STINA
LONDRA, 11 Aprilie. De
la ministerul de răsboi se rapor
tează că forţele engleze, cari
luptai în Palestina, îşi au înain
tat linia lor la nord de Ierusalim
la o adîncime de o milă şi jumă
tate, pe un front de cinci mile în
ilţinw.4 ..
'k* L./ ."2, W*' Hi/,
CiA
Zitfc (HtEIăR,
Din părinţi în copii şi 1c pe vre
muri uitai ne-a rămas w)iiâ vorba
despre „un hon alb itt zile negre".
hrpă zicatoarea aecaxta, lupn
li Icul adine ti ei, ţoală lumea să
ni vuieşte ca 'şi adune ki tîverr
te un ban alb, pe care să 'I aibă de
cheltuială alunei c'tnd vor da zile
le neţ/re peste părul alb al sfat.
Dânsa fiind în comptot4 mistrie
a apelat la ejuvcrnul Bolşevikist, al
Rusiei să o ajute, dar sâ vede cu
pîrlitul de Trotzky nu are bani de
ajuns pentru el dccum pentru o
bătrînâ neputincioasa, domnitoare
şi stăpînă odinioară. Astfel stînd
lucrurile, di nsa s'a adresat la am
basadorul Morris a! Statelor Uni
te, care sâ află încă în Rusia şi 'i-a
cerut ajutorul. Ambasadorul în
cearcă să o satisfacă prin o colec
tă între americanii din Iţusia.
Dacă am dezbrăcă iu pielea joa
In domnitorii lumii şi femeile l*or,
fi# nu ştiu intru cit s'ar deosebi ei
%le ceeulaltă lume. Hi dncâ 'i-arn un- 1a^0 atacuri, şî rapoartele spun
brâcn iară am vedea cu toată deose-
birca este iiu/nai în scumyctca hai
nelor.
Să fti» ea 4e obicei numai mi ce
au bani mulţi, pat 'şi cumpere
haine scumpe.
Dar iată o Ştire din larfjul lu
imir ne spune că undeva la o baie,
departe, departe, la Yalta, pe in
sula Crimea, este o hnpurMeasă,
care de toate, a avut (jrije. De hai
ne, de auriiuri, de podoabe, şi lu
cruri *seum pe. Numai de bani fiu.
»Ş'/ a făcu rău. Căci acuma este bâ
trînă şi este săraca de mama fo
cului. JV'are nici ce să mînince şi
nici ce să îmbrace, sărăcia este prie
tenet ei intimă, aceea care nici nu
îndrăznise să 'i dea ttramle în li*
lele bune ale vieţii.
îin pârătcasa asta n u este alia de
ci Maria Feodorowna a Marei Ru
sii. DÎnsa este fiica fostului re f/e
Christian al 9-lea al Danemarcei,
e văduva fostului iar Alexandru
UI al Ii us-iei şi sora reginei Ale
xandra a Tîritanioi.
v
Miseria în care să află este £rt»
stă. Dar mai tristă trebuie sâ fie
bătrîna împărăteasă neputincioasă,
şi bolnavă.
Ca să nu ajungeţi gilt triste Ut
batrîneţe, sâ nu daţi fala cu mize
ria, cercaţi cU de adeseori să pu
neţi la o parte „un han alb pentru
zile ncfjrfi."
1
1EDERX.
BULETIN.
LONDRA, 12 Aprilie. Ulti
mul comunicat primit d* la^ Feld
mareşalu1 Haig, zice:
„Azi noapte inamicul a cuce
rit oraşul Merville. Ne retragem
către alte poziţii noi, situate în
apropiere de Neuve-Eglise.
„Lînga Tilloy-les-Mofflaines,
(o milă şi jumătate la est de Ar
ras) inamicul pătrunsese într'u
nul din posturile noastre, insă a
fost scos afară prin contra-atac.
„Alături de Somnie «a fost
lupte de artilerie.
„Am respins mai multe atacuri
date de duşman între rîurile Lo
sine şi Lawe, şi altele mai la
nord. ..
„Luptfe ii urmat într 'una de la
canalul La Bassee şi pînă la Ho
lebeke (trei mile la sud-est Y
pres."
TURCn AMENINŢĂ BATU-
AMSTERDAM, 11 Aprilie.
Un comunicat oficial, dat Marţi
din Constant in opol, zice:
„Trmpelo noastre înaintează cu
succes către Kars (Trans-Cauca
zia Rusească) şi acum sunt în fa
ţa oraşului .Batum. După ce au
trecut peste Choruk, ele au ocu
pat poziţiile înaintate ale fortă
reţei,
respingînd mai
tăţi
inamipe."
•*.v
multe uni­
ZI.
LA
ARNIENTIERES
LUAT OE GERMANI
Prin
Prc«i
As&ciaUl.
Oraşul Armentieres a fost, e
vacuat. de Fiiîrlezi, pe cîud Ger
manii, navăliiiiffde la snd-vest de
oraş, .se căsnestj să înainteze mai
departe în ariafîde Ia sud-vest de
cui mea Mcssiiuk cheia liniei
cupleze în Flaiîdra.
însăşi înălţiiica de li
nes a fost, ţintii celor n di ipe-
n
1""L
c« Germanii au înaintat pe ea
de eîteva ori îi lupte date pept
lâ pept, însă ftiglezii s'au înapo
iat la ?i de fit1 care ^ată, i-au
respins prin eontra-atacuri, şi
piuă acum înălţimea este ţinută
tot, de trupele fugleze.
La vest de Arincntiereg itMimi
eul, luptînd în adinca lui deschi
zătură, a împins lupta pînă la li
mită, reuşind mir'un timp să î
naiuteze cam trei mile peste rîul
Lys pînă către La Creche.
In această situaţie, Enj?lfzîi
de asemenea au lovit cu iputere,
şi prin eontra-atacuri erîncene,
au scos pe Germnni de la La
Crecre şi lin «Ite terenuri înve
cinate. I
Wytcihate, oriş situat la sud
dc Mcssines, a fost. de asemenea
ţinta, ma'^ multor atacuri germa
ne şi iposesiunea lui s'a schim
bat de vre-o eîteva, ori, însă ră
săritul soarelui de azi 'dimineaţă
1-a găsit în .wiîiiiile soldaţilor lui
Hai£.
Evacuarea oraşului Armentle
res a fost prezisă dinainte şi s'a
spun eă locul nu e de nici o va
loare strategică. Ce a mai rămas
din el este învelit în gazul răs
pîndit did ghiulele arnneate de
Germani.
Repetate atacuri date d» ina
mic asupra liniilor engleze din
tre Kstaires ,şi Ghivenehy, an
fost respinse si înecate -în singe.
INAMICUL E TARE
ÎN FINLANDA.
«TOnKTTOTiM, 11 Aprilie.
Conform ştirilor primi to de gu
vernul 8nedez, trupe germane
în număr de 15,000, operează pe
coasta de sud a Finlandei şi
deja au avut eîteva ciocniri
cu rebelii Finlandezi.
Diplomaţii, puterilor antante
au primit rapoarte cari vestesa
că patruzeci de submarine şi di
strugătoare ruseşti, şi patru sau
cinci erueişetoare «unt. încă de
parte către Jlclsingfors, a căror
capturare poate că este o parte
din planul Germaniei. Totuşi, se
crede eă aceste vase vor fi stri
cate de (personalul lor, aşa ca să
nu mai poată fi de vre-un folos
inamicului^.
aakuoi
Ai frămîntat credinţi nemuritoare
în smgelc focoşilor băieţi
Cari-au cules pe buze de fecioare
Sărutul minării tale frumuHft
ITALIENII RES
PING INAMICUL
ROMA, 11 Aprilie. Comuni
catul oficial de la ministerul de
s li o i, a n u n ţă urmă o
a rel e:
„Artileria din amîndouă păr
ţile a fost a?tivă Marţi noaptea
între Astieo şi lîreuta. Baleriile
noastre au tras foe concentrat în
valea judecărei şi în regiunea de
la nord-vest de Monte Grapa.
„La Asiago, patrulele inamice^
întimpinate de patrulele aliate,
s'au înapoiat lăsînd în urmă eîţi
va prizoneri. Alte patrule inami
ce au fost iinjiroşcate de focurile
noastre la Val Lagarina şi în va
lea arsă. Pe zona de coastă au
avut loc de eîteva ori scurte fo
curi de infanterie iar la Lavril
di Piave au fost eîteva angaja
mente de bombardare. La Caj^o
Sile, una dintre patrulele noas
tre de asalt a nimicit un mic a
vant-post inami» şi s'a wîntor#
cu cîţiva jirizoneri.
-o—
BULETINE.
LONDRA, 12 Aprilie. Lup
ta urmează între la Basse şi ca
fialele Ypreg-Comines, raportează
azi noapte feldmareşalul Haig- în
ccmunicatul său.
între Steenwerk şî vm punct
nord de Estaires, un atas ger
man a împins pc Englezi. înapoi.
Duşmanul asemenea e, progresat
în vecinătatea pădurei Ploegs
e e
Diviziuni pToaspete germane
au fest bătute între Estrem şi
Loisne şi englezii, prin un contra
atac au recâştigat posiţiunile
erdute.
Comunicatul ministrului de
rasboiu German de ieri zice că
în luptele din jurul Armentieres
ului Germani? au capturat peste
10,000 prisonieri, între cari şi tin
general portuges.
Posiţiunile englese pe malul
de sud al rîului Lys şi pe malul
de resarit al rîului Lawe au fost
capturate. împreună cu Hollebe
ke, precum şi prima linie engle
ză la sud de acel loc, anunţă
Berlinul.
înăl'ţimea messines se zice că
a fost asaltată şi este deţinută
de Germani pînă la pădurea Plo
egsteert.
La sud de Estaires, Germanii
zic ca au ajuns pînă la Lawe.
PARIS, 12 Aprilie. Ieri du
pă amiazi patru persoane au fost
omorîte şi 21 rănite, cea mai ma
re parte copii, de bombardarea
tunurilor germane la distanţă
mare, al căror obuze au Umt an
asii de copii.
Bombardarea a fost reluată a
stăzi.
i
A I A
Dc NIC UI FOII CRAINIC:
în mărul ce se pîrgui pe-o creangă, îţi lămurim pe lespezi de morminte
Noi ţi-am gustat pămîntv.l roditor, Grain 'mpietrit din timpul glorios$
Din svonul dus pt eîmpuri dev în straturile vechi de osdmintc,
falangă îţi numărăm al jertfelor prinos.
Ţi-am respirat neţjUmuritul dor.
Tu magic luminezi peste dezastre
Cărări ce 'n zări de răsărituri pier..
La glasul clopotelor noastre
N§ riâiwm eu tine către cer.
!#&)*&•
Trecutul adormit şi viitorul
E sînul tău dc mamă, plinea nioale în clipa cea de faţă le 'mpreuni
Şi laptele domoalelor cirezi.
Iubim albastrul fum în roi ocoale,
Căci tu ai fost deprinsă să visezi.
Cînd fericiţi lipim la piept feciorul,
îmbrăţişăm într'însul pe străbuni.
Prin veacurile care cad în jernă
Te-am ridicat în slăvi pe-al nostru
scut
Şi preamărim fiinţa ta eternă
Cu fie care trudă pusă 'n lut.
Sus cupa marţii cu ăureri amare!
Sorbind-o, te vom binecuvînia,
fia rîurile ce se 'nneacă 'n
Noi vom muri în nemurirea ta.
Prin noi răsufli 'n marile elanuri%
Tu Tjcmi cînd sîngerările ne dor
Ci
'n vestejirea noastră dorm noia
nuri
Dv vieţi ce or înflori la vremea lor.
nHMM! RcmImic*
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
mîeite
au
ŞPION GERMAN PRINS
ARGENTINA.
.•»,*
A*
Abonamentul pe an:
Cleveland şi Europa ... $5.00
Statele Unite şi Canada. $4 CQ
UN NUMER
O LUME NECĂJITĂ
De: iriWS E. V. IOANOVICI.
Lumea întreagă 5îtă uimită, îngîndnrată. Mame şi taţi WWtfnî «f
teaza, neveste şi fete tinere hlustămă şi copii nevinovaţi plîng şi
s&
uită n largul zărilor de cari au fost înghiţiţi părinţii lor duşi la oaste.
Pierit-a liniştea nopţilor, apus-au glumele, cînteeele şi ..voia bună din
vechi de demult vremuri, s'au dus....
Sate şi oraşe au fost aprinse,
inima niîrşavă? Este Kaiserul, împăratul prusacilor.
Voiţi din inimă şi suflet să-1 răpunem? Ajutaţi ţara aceasta ift
tot ce vi se cere. Daţi tot ce aveţi. Nu fiţi ca el ea să nu vă pară rău
la urma. Cumpăraţi „Liberty liond''-uri de eît mai mulţi bani, cum
păraţi „mărci dc cruţare", faceţi tot ce puteţi şi ee vi să cere să faceţi.
Nu staţi la îndoială. Ori ce clipă, în care staţi pe gînduri, însemnează
sute de vieţi omeneşti pierdute în van. Ce puteţi face astăzi nu lăsaţi
pe mîine. După ce aţi cumpărat, „Liberty Rond"-uri, nu le vindeţi^
Nici chiar de vi s'ar da mai mult pe ele. Că veţi fi întrebaţi odată de
spre ele. în ziua de după judecată. Ceasul judecăţii are să vină în
curînd. Mai iute de cum credem. împăratul Wilhelm al Prusiei n'a
dat nimic», dar va da tot o singura dată. Va plăti atunci cu camătă
cu tot.
Voi nu fiţi ea el. Daţi acum pentru ea el să fit» Sflît să plStwwfft şf
capitalul'şi camă ta eît, mai curînd. Atunci veţi fi vrednici să vă nu
miţi fii buni ai unei lumi mai vesele, nu năcăjită ea astăzi, ai unei iumr
în care toţi vor avea drepturi nu numai cei de pînă aci.
Deci: daţi cu amîndouă mîinilc unde vi să cere!
VORBITOR ROMÎN ÎN FAB
RICA STANDARD PARTS.
Astăzi, Sîmbătă, 13 Aprilie, o
rele 11..H) a. m., părintele Aurel hi
ITaţieganu din Cleveland, Ohio,
va ţine o vorbire prin care va în
demna pe lucrătorii Romîni din
Standard Parts Co. să-şi facă
datoria de cetăţeni credincioşi
faţă de ţara aceasta în campania
pentru al treilea împru»aiut al
Libertăţii.
IN
RIO .DE JANEIRE, 11 Apri
lie. Îîerr Nieweth, urt german
care a încercat să arunce în vînt
vaporul Tennyson, a fost priiw
la lahia.
Vaporul Tennyson este englez.
E de .'J.944 tone. A fost construit
la. Glasgow ,11 1000 şi este propri
etatea firmei „Brazii and River
Plate Steam Navigation Compa
ny". Vaporul este registnat la
Liverpool.
U E I N
LONDRA, 12 Aprilie. Feld
mareşalul Haig raîporteaai că
trupele engleze printr 'ur. contra
atac, şi-au recîştigat poziţiile dc
la nord de Festubert, (o milă
spre nord de la Givenchy) în
cari Germanii răsbiseră p« cUt
vr. locuri.
Azi noapte au avut loc lupte
violente în apropiere de Xar*ii
le şi Neufberhuin. Presiunea ina
micului se măreşte într'una.
ANUL XIII.- NO. 81,
averi întregi
fost roadele, vitele sunt furate, fabricile
(lărîmate şi negoţul întreg este pe eale de ducă.
Numai umbra spinuUti
La uşa creştinului„
De ani de zile lumea întreagă este în plină fierbere. Toţi sunt la
arme. loate braţele voinicilor. Mor voinicii cu miile şi alţii le iau loeill,
Sâ luptă mai departe,
Pentru cine? PejttWreef
încruntatul împărat al Prusacului a declarat război unei lumi
intrai eare nu a fost pe placul lui şi aeufna îneunjurat de neputinţa
lui, să zlmte ca doară, doară, duhurile îiituuerecului îi vor ajuta să
supună toata lumea şi să se. facă pe* el şi pe naţia lui stăpînă pe toţi.
El este pricina tuturor relelor cari au fost, sunt, ia celor ce ^u să
mai vină. El vrea să aibă o lume supusă ea un pudli la picioarele lui.
Şi fiind-ca nu a izbutit noi credem în Dumnezeu şi în voinieia to
varăşilor aliaţi de arme că nici nu are să izbutească el lungeşte fu
mod meşteşugit macelarirea de oameni, ea doară, doară, îi va ajuta
duhul întunerecului la care să închină.
Toată lumea a jertfit ceva. Pe toţi i-a
s'au dus pe
6
ti3#
copcă, tti-
ruitiste, lna»ric$ft
costat eSte .«ev»-
cen război. Toţi au fraţi, taţi, copii, ibovnici, morţi ori ciungăriţi, au
dat bani, au vărsat lacrimi, s'au lipsit de linişte, de fericire, de toate,
mimai ea să fie bine, mimai ca să izbutească.
Un om singur. Cnul care are pe el haiite
mîrşava, el nu a dat nimica. A avut feciori ca brazi la începutul
acestui război. Războiul ţine de 4 ani. (Vi mai mulţi părinţi au pier
dut batar eîte jumatate din feciori. El îi are pe toţi şi acuma. Toţi
şi-au pierdut veniturile mari. El le are şi acuma pe ale lui. Ţara Ini
este despoiată de tineretul bărbătesc. (Hun oare, să poate uita el în
faţa ţaranilor lui? Nn ştiu zău eu, dar el ştie. Şi el merge mai departe.
Fie care a dat tot ce a putut pentru război. El im a dat nimica. El are
«yŞflJHivV.S început. răzl|ouilţ.Ba^ Ai^..|^«iJIR9lk
teeiorii lui să moară, ci lasă pe feciorii altora să moară penlru el. El
IUI plăteşte, el lasă pe alţii să plătească.
fat iţi ciiie-i omul acela singur, înţolit la haine
frumoase
frumoase, 4ar inimă
•K.
dur cu
IRLANDA VA AVEA GU
VERN Şl PARLAMENT
SEPARAT.
LONDRA, 12 Aprilie.
Flsteriştii au făcut un raport
deosebit dar aprobat de o mică
majoritate.
HINDENBURO ESTE RANIf.
LONDRA, 12 -Aprilie*— FelK,
mareşalHindenburg este ra
portat, prin o telegramă din Zu
rich adresată ziarului engltf*
„Daily Express", că stă în uft
spital privat din Strassburg
o rană uşoară, care să spune oi
a fost (pricinuită de o bombă a
runcată de un aeroplan de ai
liaţilor pe frontul de vest.
A MURIT FOSTUL
AL PHILADBLPHBI.
PHILADELPHIA, 12 April^
Rudolph Blankenburger, fost
primar In Philadelphia, a murit
în locuinţa sa astăzi, după
lă scurtă.
vi
•d'
•?,
Pla-
nul pentru un guvern de sine
stătător al Irlandei a fost, adop
tat de •eonvenţiunea irlandeză
prin 100 voturi pentru şi 42 con
tra, s'a raportat astăzi în
mod
oficial de către eonvenţiune.
Raportul convcnţiunei prevede
stabilirea unui parlament pentru
întreagă Irlanda, cu depline pu
teri în legislaţiunea şi admiuis
traţiunea internă şi taxarea di
rectă. Guvernul de sine (Stătător,
zice raportul,
va deveni iwediat
o lege.
fi
Âf.

xml | txt