OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, April 20, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-04-20/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

Theofficial Organ of the Rou
manian Beneficial and Cultural
Societies of America.
iRa-ra-ra-raf.
PUBLISHED ANO DISTRIBUTED UNDER PERMIT NO. 386, AUTHORIZED BY
THE ONLY ROUMANIAN DAILY IN UNITED
VOL. XIII.- NO. 87. UNITEÎT^ ^ociAiioNa CLEVELAND, O. 20 APR. 1918.
BY THE ORDER OF THE PRESIDENT»,
ROUMANIAN DAILY NEWS
IF OCTOBER 6, 1917, ON FILE AT THE POST OFFICE OF CLEVELAND, CHW
S. BURLESON, POSTMASTER GENERAL.
OVER 12,000 SUBSCRIBERS.
Dc: WI TjLIA PIU LIP SIMMS, Trupele germane, flămînde ca
United Prr-fts Staff Correspondent.
Cleveland şi Europa ., $5.00
Statele Unite şi Canada. $4 QQ

ţ,t MV.'
1.
fi
:C
W
sJa*--'v
i \-y.f _~v,
Organul Societăţilor Romtne de
Ajutor fi Cultură din America.
PARIS, If) Aprilie, -r- iRheims,
eatc"
o ruină complectă, ca resul
tat al bombardftfif din partea
'Germanilor.
în timpul săptămânii trecute,
MO,000 obuze, între cari şi pro
iect ile incendiare, a căzut asuipra
Ataşului. într'o singură zi au că
®wt 30,000 dc obuze.
Oraşul este o xălbăt&ete, ruină
stînci şi j)etre înegrite. Cîte
INft casc au rămas, ridieîndu-se în i
Wis din ruinele fumegînde. 8tră
*ile au dispărut, sub zidurile dă
rfmate,
Palatul Teatrului Regal, Tri
bunalele. ea si hotelcle antice, SH
lonul istoric şi liaison de Musi
ei ns (Casa. Muzicanţilor) sunt
masă de jăratic. învclitoarea
too Uită A faimoasei catedrale e
«ŞTipată.şi ameninţă să .se surpă,
îli curând- v*» raaikie mimai ob
loanele.
Unul din cele mai pietoreşti o
raşe ale Kuropei a fost distrus de
sălbătăcia germană. Rheiens, îna-
durtnit linist'it, în patul tău.
Nu
luptele
K
bile de răsboiu avea o populaţie ment german care, după pre pa
dc 100,000 mii de locuitori. A raţii de artilerie, .încercase să «e
fost unul din oraşele întărite ale [apropie de liniile france^
Romanilor şi a păstrat, multe dill „Germanii an întreprins cîte
arehiteetura Romană, între cari i va raite ăn Champagne şi pe ma
fi Arcul Triumfal. Alături de for-
i
^ifieaţiunile Romane «'a eonstrnit! seamă la este de pădurea Cari
bulevarde frumoase. rieres şi lingă Darnloup. Inami
Catedrala din Rliei4iAA a fost cui a fost respins peste tot, iar
cea mai mare şi mai minunată i în mîinile noastre
cit rftmaa
arcbitectura Ootică din Lume. A mulţi j)rizoneri.
fost construită în veacul al 13-lea.! „La nord-vest de Roize, în Lo
A avut o faţadă care •conţi- rena, am avut sueces în eîteva
nea faimoasele „Ferestrele Rose- raite făcrtte în liniile duşmanului
lor" şi cinei -sute de statuieto. şi am luat un număr de .prizo
Portalele ei au fost bogat împo-1 neri."
E O U I
i n a n S u u u n u i e e a e i s a n
Alte tunuri de distanţa
mai mică, a& ţin deete
ribilă, un zgomot asurzitor.
Ra-ra-ra-ra î.... e isonul puşti-maşinilor. Din dcpărlărî să aude
sunetul clo])otelor, cari prevestesc mulţimea incendiată de duşman, să
fugă, să părăsească satele şi oraşele. La înălţimi ameţitoare, ea vulturii
prădalnici, plutesc aeroplanele şi aieru-i plin de fum negru, îngrozitor,
de praf de puşcă şi de tun, un miros încărcat de gazuri otrăvitpare, un
-iad întreg eu porţile deschise, prin care
Bieţii,de civili, femef neoerotife, eopîînşi rnîei şî: neputfnefeşi şi
btttrînii cu barbe albe, braţe şi picioare tremurătoare, pleacă şi lasă tot
eş. ®li în ştirea Domnului, pradă Hunilor eut'ropitori....
Şi tîrziu de tot, peste toate să aşează liniştea bineeuvîntată
ţii. Nici atunci nu este pace. Patrule de recunoaştere colindă împreju
rimile, să aud răpăituri de puşti şi kă curmă vieţi de oameni. Ca pasă
rile nopţii cobitoare de rele, să mai aud la
distanţe îndepărtate, la
Anume timp, glasurile'tunurilor înfricoşate.
Iar în zori de zi, lupta să începe de nou. Braţele neodihnite cum să
eadP, să vînjolesc de nou şi lupta să continuă ziulica întreaga cuvsorţji
schimbători ai victoriei cînd de o parte, cînd de alta.
Ce bine 'ţi este ţie, frate romîne, la adăpostul ţării acesteia. Tu rm
ai
dat faţă cu toate nevoile acestea, nu ai fost expus morţii, ai lucrat,
a i a o n i s i a n i a i i n e i i
af băut cit «i voit şi isomuui
crezi tu oare că gălăgia aceea mare,
Ecourile aeeleâ numeşte-le Răsunete, ori cum ai tu voie, tţi
jlpMruricesc să nu mai umbli în dreapta ori în stînga vorbind mult şi fă
cînd^uţină ispravă, ci să mergi cu faţa senină la banca cea mai apropia
tft şi acolo să spu^i că voieşti să subscrii pentru un „liberty Bond4'.
Ascultă glasul celor năcăjiţi şi încercaţi. Amuţeşte strigătele lor
desperate prin subscrierea unui „LIBERTY BOND". Bate fierul pî
nă e cald. Subscrie astăzi. v»
în a n
*-ws.
DIN SALBATACIILE Soaitea
HUNILOR MODERNI
RHEIMS-UL IN RUINE.
dobite cu sculpturi alese. în a
ceastă catedrală se încoronau Re
gii Franţei.
Al doilea
ACTIVITATEAFRAN
CEZILOR IN VEST.
PARfJS, .18 Aprilie. După o
iputernică bombardare de artile
rie, mai .multe detaşamente ger
mane au încercat să avanseze azi
noapte lîngă Corbeny, pe frontul
de la Aisne. Francezi* că
atacul a fost respins, i
Iată ce zice comunicatul ofici
al din Paripî
„Tn regiunea Corbeny France
zii an prins sub focul lor, şi au
împrăştiat, un puternic detaşa­
Iul drept al rîului Meuse, mai cu
făefmt
KM
E frontul de vest, jk» cîmpiile Franţei
s
SERVICE
diupA importanţă
o
mani pnnsi
du­
pă Catedrală a fost marca bise
rică a mînăstirei Sf. Itemy, con
struită în veacul al unspreaeee
lea.
mai
gălăgie te­
zăresc flăcări şi focuri uriaşe.
înaintate* in
eekf «le Belgiei industriale de odinioară.
fToate naţiile civilizate ale Europei să luptă unite contra Hunilor
erftfftpitori întovărăşiţi
şi
de lacomii Bulgari. .a-,
ettt^ira şi pe
a
nop-
&
care
ţii

acelea uriaşe sună şi pentru tine?
Zgomotul acela mare trebuie să desvoalte în adîncul tainic al inimei
tale nişte răsunete, care să'ţi poruncească să întri şi tu în luptă. Să
'ţi iei partea, aci unde eşti acuma, din luptele mari în eari s'a încăierat
omenimea întreagă contra Hunilor prădalnici. Şi aceste răsunete dă
'ţi numai bine seama pentru binele tău, pentru binele neamului tău,
a ţării în care te afli şi în care îţi eîştigi pîinea, pentru binele copiilor
tăi, a lumii întrebi, îţi poruncese să-ţi împlineşti datorinţa faţă de toate,
dar mai pe sus faţ£ de eliberarea omenwui de sub jugul grea al mflL
ţarismului prusac.
desfăşură acolo şi
Ay
WASHINGTON, 19 Aprilie.
Soldaţii igermani făcuţi prisonicri
de forţele generalului Pershing,
sunt ţinuţi în Franţa aştept în
deeisinnea cu privire la aceea ce
are sfi se aleagă de ea.
în cartierele armatei Aici
predominează părerea că dînşii
vor fi aduşî aici. dar aceasta în
marc parte atîrnă dela aceea ee
\ra recomanda generalul Pershing
şi dela ce va spune OerKllMtfa în
negocierile sale, cari să fac a
cum cu privire la ei.
Iată ce .scrie ziarul ,,Warren
Daily Chronicle" cu privire la
ofensiva luată dc Romînii din
Warren:
„Aproape $6.000.00 „şi-au schim
bat stăpinii" Duminecă după a
miazi în mai puţin de două ore,
pe cînd bonurile de libertate
s'au vîndut ca plăcinta caldă în
timpul unei mari adunări ţinută
de Romînii din Warren în sala
numită „Woodman Ilall'* din
Main Street. 'S'au subscris bonuri
în valoare de $6.300.00, iar în
numerar s'au adunat $1.944.00 ca
o parte din sumele ce vor fi plă
tite mai în urmii.
întrunirea a fost
ţinută
ţi
AME
THE
ser-
«după
o tparadă în fruntea căreia a fost
muzica românească din localitate,
paradă care a dat ocol distric
telor mai principale pe la orele 1
p. .m. în hală s'au adunat mii de
Romîni cari au ascultat şi aplau
dat discursurile rosti to de mai
ninlţi oratori de seamă.
„Azi dimineaţă, colectorii Ro
mîni erau pe lucru (on Job) la
Trans Atlantic Exchange din
Main iStreet, cartierul general al
comitetului Romino- American,
care şi-a luat, însărcinarea să vîn
ză Liiberty Bonds la peste 3,000
de Romîni din loc^itate. Două
zeci de Romîni s'au ales să mear
gă «ăptăimîna aceasta cu bonuri
din casă în casă, pe toate strade
le unde locuesc Romîni".
Din parte-ne nu putem să adu
cem deoît laude la adresa Romî
nilor din Warren, cari răspund
atît de frumos şi de romîneşte la
glasul patriei adoptive. (Serveas
că aceasta de pildă tuturor Ro
mînilor noştri de pe plaiurile Sta
telor Unite.
TuTi i n7
LONDRA, 19 Aprilie. Azi
g'a anunţat de la ministerul de
răsboi că atacurile date de ina
mic asupra liniilor de la aud de
Kemmel, au fost respinse ou su
cces de trupele englez
1
Anglia şi Franţa au ţiiittt pri
sonierii germani în Franţa şi An
glia, i)ănă cînd, în timpul din ur
mă, (îermania a trimis prizonierii
aliaţilor în Turcia, unde ei sufăr
mult din cauza turcilor abuza
tori. Pînă acuma nu să ştie dat'ă
Statele finite folosindu-se !e
Spania ea mijlocitoare, pot să
convingă pe Ci crin
an ia ea să se
învoiască ca prisonierii să fie a
duşi aici în Statele Unite.
3Iilitari.ştii americani susţin că
prisonierii ipot fi fi cu succes fo
losiţi în imunca de farmă şi alte mareşalul Haig a raportat aităzi
lucrări, dar tot dînşii îngăduie
că Oenmania va stărui ca priso
nierii să fie ţinuţi în Franţa de
aşa ca o parte din transporturi
să fie folosită pentru furnizaren
lor
CTV
articol ii trebuiucioşi.
I.agă.rele de prisonicri din Fort
McPherson. Oglethorpe şi Den
glos, ipot fi uşor aranjate, unu!
fiecare pentru cîte 10,000 puiăla.
15.000 prisonicri. în timpul do
faţă, lagărele acestea sunt popu
late cu mai bune de 2.000 teutoni,
între eari nu sunt socotiţi şi mă
rinarii internaţi germani.
ADEVĂRAŢI RQMÎNI.
Romînii din Warren, Ohio air
tfăcnt minuni în campania pentru
vinderea bonurilor de la al trei
lea împrumut al Libertăţii. Toc
mai acum au văzut Americanii
de acolo ce pot face Romînii cînd
se apucă de o treabă.
BULETINE.
MILAN (Ita-Bâ), 19 Aprilid.
Generalul Foch, în un inter
view publicat îş ziarul italian
,,Corrieie Della^a" spunea că:
„Noi susţinem y&lurile germani
lor, dar ace2a este de ajuns,
noi trebuo să. Işcem ceva mai
mult".
„Marile noastre rezerve sunt
încă neatinse. Noii suntem satis
făcuţi cu progresul întîmplftri
lor" zicea generalul.
AMSTERDAM»! 18 Aprilie.
Ziaral Telegraph raperteaz?, că
partidul Socialist din Austria, a
luat decisiunea de a se încet?, tot
lucrul din ţară cu ziua de 1 Maiu.
în care timp sâ facă demonstraţi
uni în favoarea păcii.
0
ştire trimisă din Eindhoven
zice că o altă rasvrătire a isbuc
nit în tabăra de la Beverloo în
tre trupele germane cînd au pri
mit ordinul de plecare pe frontul
englez din Franţa, Mai mulţi din
tre răsvrătiţi. au fost împuşcaţi,
însă opunerea a continuat îna
inte.
LONDRA, 19 Aprilie. Feld-
„asaltun costisitoare şi foarte
determinate dir parte?, inamicu
lui în luptele diniinte de Given
chy şi pe alte loturi, cari le av
asigurat numai la un punct or
dcua, nişte poziţii pe care le-au
răpit dela posturile noastre a
vansatc.''
„Inamicul,
pe
rit
dŞ să
ştie
a
sufe
păgubi mari focul artile
riei noastre, înainte
de
ce şi-ar fi
desfăşurat trupele pentru atac
Pagubele lui
din
luptele de as
tazi au fost la fel
de
severe."
„Şase diferite diviziuni germa
ne (72,000 soldaţi) av. fost folo
site în atacuri nesuccesc, ieri pe
frentu). di» sectorul Oivenchy-St.
Venant."
„Sectorele în care s'au dat lup
tele, cu excepţia, unor puşcături
împrumutate de artilerie, pe în
treg frontul englez, au fest liniş
tite în noaptea trecută. îţi
va
prisonieiri şi puşti-maşini. au fost
capturaţi la anumite puncte."
..Atacurile ostile din sud ds
Kemmel, au fost respinse ieri
Celelalte, cari s'au făcut în cur
sul sării au fost înfrînte de fo
cul artileriei noastre şi de cel al
puşti maşinilor".
TRUPE ITALIENE PE FRON
TUL DE VEST.
ROMA, 18 Aprilie. Prim
ministrul Orlando a anunţat as
tăzi în^camera deputaţilor că în
curînd se vor expedia trupe Ita
iene la frofitul de luptă din
Franţa.
Anunţarea, careta lost primită
cu o furtună de aiplause, a fost
făcută după cum urmează:
„Italia, care urmăreşte eu ad
miraţie eroicile sforţări ale tru
pelor Anglo-Franceze pe. frontul
de vest, nu poate rămîne absen
tă din cîmpiile de luptă ale Fran
ţei. Ea vrea să aducă aliatelor sa
le o vie dovadă de solidaritate şi
cît de curînd drapelurile regi
mentelor Italiene vor flutura ipe
ste cîmpiile de la Pieardy, ală
turi de culorile Franceze, Engle
ze, Americane, Belgiene şi Por
tugheze, isigilînd astfel unirea ce
există între popoarele aliate şi
guvernele lor".
-ASL •â
NEW YORK, 19 Aprilie.
Conform rapoartelor senii-ofieiah'
De cînd s'a declarat pacea Intre
Bolsiievikişti şi Germania, au fost
liberaţi peste 2,000,000 de prizo
nieri Germani şi Austriaci, pe cînd
din cei 2,000,000 de prizonieri Ru
şi în Germania, foarte puţini au
fost lăsaţi să se reîntoarcă în ţara
lor. Mii dintre ei au murit în cîm
pnrile de deţinere numai la Bran
denburg sunt 4,000 morminte,
pe cînd alţi, închişi în fabricile ger
mane, au puţină şansă de a fi re
patriaţi. Ştirile zic că majoritatea
celor cari le a fost îngăduit să ple
ce în ţară erau schilozi şi ne în sta
re de vre-un serviciu.
Din surse cari nu se pot divulga,
oficialii guvernului lui Kcrcnsky
din această ţară, au primit rapoar
te despre creşterea unei mişcări
contra revoluţionare, care amenin
ţă puterea Bolshevikiştilor. Aceste
rapoarte declară că numai o decisi
vă învingere a aliaţilor pe frontul
de vest ar mai putea înlătura o al
tă revoluţie în lîusia.
Fruntaşi ea generalii Semenoff.
Kaledine, AlexieFf şi Savinkoff
sunt în fruntea unor organizaţiuni
de trupe mici dar puternice. Ofi
(fcrl+i de aioi art fost, informaţi că
iceste irupe nu numără mai mult
le 40,000 în prezent, însă acest nu
măr va spori tie zece ori atunci cînd
se va ridica drapelul anti-Bolshe
vikist.
FERBER1LE DIN AU»
WASHINGTON, 18 Aprilie.
Situaţia jiolitieă în Austro-Unga
ria este foarte delicată, după cum
*pune ştire oficială trimisă as
tăzi din Elveţia, care sumarizea
ză rapoartele din Bndapesta .şi
comentările ziarelor germane şi
austiiace.
Austria, aice ştirea, a ajuna vre
muri grele siguranţa nu mai
poate exista şi situaţia „e capabi
lă de ori ce posibilitate".
în Viena domneşte o nemul
ţumire care se vede cît de colo,
pe cînd discursurile rostite
nierica.
-ii.1 I'JJ'
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DI'J LA AROOIATIUNEA PITESSEI.
i
primite astăzi aici, Oermania arc!
mai puţin ea şase divizii 72,(KM)
de oameni pe frontul rusesc, pe
cînd armata invadatoare care a cu
cerit Helsingfors, consită cam din
40.000 de oaiWni. Se ştie sigur că
cele l'alte forţe germaţie cari*ope
rează în Rusia număra mai puţin
de 100,000 de oameni..
111
parlament de Cehi, .Tugo-Slavi şi
Polonezi inspiră ură împotriva
Germaniei şi eer reorganizarea
Austro-Tngariei.
Se zice că chiar social-demo
eraţii au strigat în camera depu
taţilor că monarehia nu este di
rect interesată în conflictul Ger
maniei cu Anglia,
Franţa
ţ»
A-
KAISERUL FACE MUTRĂ B
VLAVIOASĂ.
AMSTERDAM,
Tti
18 Aprilie.
corespondent de război al zi
arului Lokal A'iizeiger din 'Ber
lin, scrie eă îmipăratul Wilhelm
a făcut o vizită pe frontul
de
v
luptă de la Queant.
„Tăcerea majestăţei sale a fost
întreruptă numai odată", ziee
corespondentul, „cînd s'a adre
sat unui ofiţer, zicând: „Ce n'aş
face ca să cruţ lumea
de
orori".
TELEGRAMA TRIMISA PRES. WILSON
IN Z/UA DE 10 MAKTIH 1918, DIN YOUNG8TOWN, O.
150,000 Romîni Americani Ortoddxi, de origină din Transilvania
şi Ungaria, întemeind astăzi în Soborul lor obştesc o Episcopie Romînă
Ortodoxă în Statele Unite şi rupînd astfel toate legăturile cu Ungaria
şi cu Ocîrmuirea ei, care vreme de zece veacuri i-a apăsat şi silit să-ş
părăsească vetrele şi să pribegească în lumea largă, roagă pe Excelenţa
Voastră să primească erpresiunea recunoştinţei şi credinţei lor cătrc,
această ţară a Libertăţii, află cu mîndrie că fii şi fraţi de ai lor au şi
luat parte la lupteie de pe frontul francez, se declară gata la toate jert
fele de sînge şi avere ce le va cere dela dînşii această ţară în acest răz
boi pentru libertatea lumii, şi au neclătinata convingere că prin jert
fele şi biruinţei» somatelor Americane şi Aliate, naţiunile mici vor fi
desrcbite, şi unite mt Regatul Romînesc vor fi şi cele patru milioaxic de
Romîni fraţi de afenostri de sub stăpînirea ungurească.
UEV. WAN PODEA, rUEŞEDINTS,
aceste
SituatiadinRusia SOLDAŢII GERMANI FLAMANZI
SUNT TINUTI CU PROMISIUNI.
LONDRA, 19 Aprilie. Pe cînd
englezii, ajutaţi de rescrvele Fran
cezi lor,"ţm-netipaţi ]c Germani, pe
frrmtul din Flandra, Francezii au
cîştigat teren dealungul oraşului
Avre, în sud-est de Amiens, prin
un contra-atae greu pe un front
mai mare ca de două mile. Comuni
catul francez spune că acest atac
i-a înaintai pe Francezi pîită la su
burbiile dela Castel.
la Givenchy şi în est de St. Ycuant.
De asemeni au fost înfrînte şi ata~
eurile în sud de Kemmel.
Oficiul de război german spune
că situaţia în Flandra a rămas ,,ne-
schimbată". Cu privire la avansa-
rea Francezilor spre Avre, inamicul
spunea că „atacurile puternice ale
Francezilor în nord-vest de Mo
reiul au foat înfrînte cu păgubi
sîngeroase."
FRANCEZII CiŞTIGA TE-
REN Şl CAPTUREAZĂ PRI
Abonamentul
va
Lagărul englez în Flandra, 18!
Aprilie. Prin o vijelie si un vînt i l^*au capturat dela englezi. De
a e a i e e e e e a n i i s i- a u o n- 1
tinuat astăzi presiunea lor asup-
porianţa pe care o dă Hindenburg avanseze. Aceasta vedea din o
înălţimilor din sud vest de Ypres, aerisoa re aflată asupra unui ofiţer
prin presenţa corpurilor 117-lea, german hiat priannh^r, în «sare Kă
celui bavarez şi a corpului de ar- sponca:
mată de Alpi, în sectorul dela^ţ „Dacă vom avansa, de sigur că o
Mount Kemmel spre Bail leul (unjsă capturăm articoli de hrană din
front de trei mile). Fiecare soldat dcajuns. Dar noi ne-am decis ca
din aceste unirăţi germane, este să nu ne aruncăm aşa numai cu
din un ţinut muntos şi generalul i nesocotinţă. Aceasta este frumseţa
Von Bernhardt, care comandează întregei afaceri. Xoi corpurile de
armata dela Wytschaete pînă la armată Alpină, ne înţelegem rostul
Baileul, este recun^scvit ca un bun şi afacerea noastră."
strateg în luptele de pe ţinuturi
muntoase.
Asalturile din sud de pădurea
dela Nieppe descopăr sila germani- i
Tr
frontul principal, înspre liaze- 1
l.
brouek. «Prizonierii declara ca ro-. jm.ţl|
cui tunurilor engleze sapă bălţi în
i
pămîntul din partea dela St. Ye- generala este de tot ne
naut, făcînd păgubi enorme te tai-1 sehiml»atu şi lupte mai mari «ă Jirc
li(ia germană. iv«d.
ALiATII CASTICfl TtREN. UNA LA ZI.
Raportul de noapte al lui Ilaig
a. descris „lupte severe pe cea mai
mare parte a frontului de Lys".
Atacurile inamicului au fost res-
pilise dela canalul La lîassee pînă ti nat, la tennis şi în fine prin toa
te locvrile pr unde merg ţineţi*
îndraţfcstili. Şi, erau o porcchie po
trivită. Dar ca întotdeauna chid e-
ZONIERI ÎN PICARDIA. /»,
gtînd către sud de Ammiens, şi a
fost cel mai apropiat punct pe
ii 1-a ocupat în noua
care germanii i-a ocup
lor ofensivă, care a început acum
patru săptămîni.
Germanii au fost. goniţi din
pădurea iSenecat şi trupele fran
ceze au ajuns la marginea oraşu
lui Castle. Asemenea s'a făcut
progrese Ia sud de Castle. Fran
cezii au capturat cinci sute dc
prisonicri germani. Intre cmi şi
cinsprezecc ofiţeri,
SNGLEZII FAC PIEfT DE
VOINICI.
LONDRA, 19 Aprilie. Ata
cul germanilor asupra frontului
Givenehy-Robecq, atac în care au
luat parte 11 diviziuni întregi, a
decă 125,000 soldaţi, duipă cum
spun telegramele dela front cari
s'au primit astăzi aici, nu a fost
în stare să căştige nici un inci de
teritor. Morţii germanilpr au fosfe
aruueaţi claie peste grămadă.
pe
i rămîn surprinse de c'an-
titatea
Zece tank-uri engleze au începat
o ofensivă de sine stăfătoare, dar
germanii înspăimîntaţi au aruncat
...
A
lor de a mari irontul acesta spre v
n
i rachete roşu cînd au văzut tank-u-
rile si artileria germana si-a a run*
cat in lupta toate trupele, peste tul
MINTE
DE
Dimii au font foarte adeseori ht
teatru, la dansuri, la pârtii, la pa-
s
vor^a
i ^mer
PARIS 19 Aprilif Pentru «". '''"«o trăit foar
prima ,lat« «lo oind au inwput I
lupWe Am Franţa, Berlinul amin i
ţă că situaţiunea esle neschim
bată.
Isbînda francezilor a fast cîşti
gată pe un front de trei mile în
eeipînd de la nord la sud-vest de
Moreuil. Eşirea punctului ascu
ţit la vest de Castle a fost între
troi imilc de la calea ferată, mer-
*#. __ Jf !\y
-y- 71 3|
^litalea nutremîntiiriloc
a o n k
s'ft
fa frontului dela Lvs. eu cea pe care văd şi ei că en
Să învederează tot m&t mult im-j £lezi
i e a n i în că i
rnmis
0
d? o fata sâracă si de mm
boynt, „Don Juan -ui nostru
s'a urit în curînd de dînsa. Avuse
se destul, să ciuniurfise de dragoste.
Fiind-ca dragostea lor a fost aşa
de mare încît să simţeau urmele
ei cît de bine, Leona 7-a dus nain
tea legii si a cerut o despăgubire
de 16.000 dolari dela feciorul de
bani gata. Judecătorul 'i-a rotat
M* despăgubirea şi a rămas ea
„Don Juan"-ui să plătească.
atunci încoace, asta s'a în-
rH.r«s«
eu
fruct«
05 0
nc, *n i
V v I
iM -W4 1
'immeemmwxmş*-*
4
an:
VN NUMER 2e.
ANUL XIII.- NO. 87.
FEMEIE.
Le.onn Gnrmhnţ], rfm
IU, trebuie ca a fost. cînd-va foarte
{rumenim. Altcum nu ne-am putt*
eaplica faptul că în anul VJiii, fi
ckuir şi înainte de aceea, drtim a
fost adorată de „Don Juan*'~ul
John lîrooks Henderson, fecior de
bani (fata al mui «enalor din Mis
souri.
tJ] fii-
1
^rana, la
au deja, dacă vor putea să
al
'r«-
WW »"c"
moasă ea un îngeraş. A încasat me
reu ratele banilor pe care trebuia
să 'i plătească vinovatul. Acuma
S'a terminat cu încassarea şi dîn
sa fiind-că a făcut cunoştinţă eu
un nătăflete de „labors ordinar,
numit Robert O. Spencer, din Chi
cago, IU., s'a îndrăgostit în el. ..
După toate semnele ce să arată
vn
ma cu
zestre.
Te
ml. J,i i V k i îi i w s
tru ca el
împărţi nu numai iui-
(^ar
bănişorii pe care 'i-a
cîştigat din dragostea primă
Âdmiţînd acum posibilul că el
are, să o părăsească pentru traiul
e pree domnesc cu care din
sul nu
este învăţat, ori âdmiţînd că, du
pă c'tfva luni de căsătorie, văzînd
vulgar este jumătatea dinscj şi
ar dori să'l părăsească, eu a s'a
ales dînsa din toată afacerea}
Căci uitasem să vă spun. A'ătă
fletele ie om afurisit. Cere ca ju+
mutate din avere să fie pe numele
dînsului.
Pe
cum vedeţi este ur*
caz unic, în care, aici în ţara. că*
săt
oriilor fără bani, capătă^ mir el
să se,
4
pomeni e& Leona, â$
minte cum este,

alege cu o pat»
te din dragostea muncitorului
aleagă cu
din banii ei aşa de
Mai şt»t
1
r*
îl
îl
i
V
•M,
ţ*ţ
1.
•ii iî
i
pem
o parti
scump plătiţi.
iEDERi.

xml | txt