OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, April 20, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-04-20/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

O U A N I A N A I Y
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., INC
1706-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, Ofilft,
TELEPHONE: CUY. LOKAIN 420-R.
MDlTObi MANAGER: C. H. PASCU
EDITOR: 1UL1VS E. V. tOANOVlCt.
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOh
S U S I I O N E A N U
UNITED STATES AND CANADA $*.*
CLEVELAND AND EUROPA $5.0(
Entered, at Cleveland, Ohio, Post Of fio*
iccond class mail matter
GEORGE MOTOAŞCĂ, PROP.
5218 DETROIT AVE. .:. CLEVELAND, OHIO
N O U N O U N O U
City Savings Bank and Trust Go.
ALLIANCE, OHIO. jg

|,
t%
PAGINA 2
#J
THE
V'
V i.
t:z
a,'.*
w
€Lv .•
,xK
A E I A
OmCIAL ORGAN OP THE ROUMANIAN BENE'I
OIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
:M mai r&spîndit ziar roiriinesc din Statele Unite fi Canada.
APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
O I E
de vrednicia noastră.
C'îud cetim telegramele de pe frontul de vest, din Mandra,
parcă vedem înaintea ochilor lupta înfricoşată, măcelul groaz
nic, în care într'un singur atac pier sute şi mii de vieţi. Parcă
vedem înaintea ochilor nori negri de fum plutind în văzduh,
mii si mii de obuze si srapnele despicînd aerul, mcrucişîndu-sc
prin văzduh ca apoi cftzînd la pămînt să-1 scormonească la mari
adîncimi, sa exploadezc şi sa arunce în .sus bolovani, bucăţi d«
ţiment, drugi si ])lăci do oţel, bucăţi de schijă şi de carne ome
nească..
Acolo, în acel infern, mult mai înfricoşat ca Infernul lui
Pante, parca vedem coloane întregi de oameni, în masse mari.
pornind cu paşi grăbiţi asupra unei poziţiuni, cu arma, la capă
tul căreia sticleşte baioneta lucitoare la mîuă, strigînd cu gu
ra mare: „înainte! Hura!4' Ca în urina lor, toboşarii, goarne
le şi muzicile să bată, să sune şi să cînte marşuri războinice,
dintre cari cel mai însufleţit si mai impulsiv: Atacul. Şi parcă
redem că aceste masse de oameni încep să se rărească, că suni
măturate de milioanele de gloanţe vărsate din sute de guri
toc al aşa ziselor Maşini Puşcă de sute de mii de obuze, srap
nele şi mitralii, cari es din miile de guri de tunuri, obuziere ş'
mitraliere, aşezate la poziţiuni bune, alese de oameni iscusiţi
in ale războaielor, mînuite de maşinişti şi tunari experţi şi ru
tiuaţi în luptele precedente cari au urmat de la izbucnirea mz
boiului şi pînă astăzi.
Dar, golurile se rettmplu prin reserve nesecate, cari iar
locul celor căzuţi, şi massele înaintează mereu, sub ploaia dt
proiectile, ajung la ţinta dorită şi se începe învălmăşeala. Luptî
înverşunată şi sălbatecă, numită pept la pept, în oare holfireţU
\irtutea bărbătească şi mulţimea.
Cel mai numeros, mulţimea, reuşeşte se ocupe poziţîunei
pe care a atacat-o. Cei mai puţini la număr şe retrag, ca apo*
peste cei mulţi, să se năpustească toate gurile de foc. ttă-i de
Cimezc, să-i înjumătăţească numărul lor, ca cei l'alţi, desperaţi
BĂ se retraga din nou şi în ploaia proiectilelor cari îi urmăreşti
se ajungă o parte din ei la poziţiuni le de unde au plecat.
Rareori se întîmplă ca o poziţiune cucerită să se poati
menţine. Se cucereşte şi se recucereşte de cîte trei şi patru ori
ea în urmă, după ce i s'a distrus toată valoarea strategică, s
fie părăsită şi de unii si de alţii, să rămîie pămîntul nimenui. ft:
numai din zece sau douăzeci de poziţiuni, una rămîne, dup
mari şi înfricoşate jertfe de vieţi, în mîna aceluia care ataca îi
continuu, cu scop ca să cîştige laurii biruinţei finale.
Germanii sunt cari cîştigă aceste isbînzi efenicrfc, scum]
plătite.
Tot ce geniul Iraiieez, englez şi american a putut născoc
în arta militară, stă la dispoziţia trupelor aliate pe frontul Iran
Cez. Sute de mii de tunuri de diferite calibre Mort icre, obuziere
mitraliere, maşini puşcă, mii şi mii, nenumărate mii, si toati
mînuite de experţi, îmbătrîniţi în teorii şi în practică luptă
Munţi de muniţiuni, cu căi ferate şi automobile de povară, c»
să fie transportate la iuţeală la afetul fie cărui tun, la gura 1
încărcare a fie cărei ţevi care aruncă un proiectil. Sute şi mii
aeroplane franceze şi engleze mişună prin aer şi semnalează po
ziţiunile duşmanului, distanţa pînă la bateriile lui, pînă la re
servele lui, şi pe un front de opt sute de kilometri sunt milioam
de soldaţi, bine instruiţi, veterani ai războiului, şi ce este d(
căpetenie, bine echipaţi şi bine hrăniţi, si această pădure
oţel care varsă foc şi schijă, şi această mulţime de soldaţi în
cercaţi si căliţi în atîtea lupte, de-abia, de-abia pot ţine pept
pot stăvili invazia Hunilor pe frontul din Mandra.
De co oare? Sunt Germanii mai superiori ca intelect sau
fizic Englezilor cari duc greul luptei? Sau Francezilo»
cai i au sărit de vre-o două zile în ajutorul Englezilor ca să op
rcască valul năpraznic? Xu.
Isbînda localnică a Germanilor si datoreşte fiind că a» fost
mai bine pregătiţi pentru război de cît Englezii, şi iniţiativei
Cel care este mai bine pregătit arc sorţi mai buni do
isbîndă- Cei care atacă, îşi concentrează toate forţele lâ un loc
$i au avantajul numărului asupra duşmanului.
Nu comitem nici o indiscreţie cînd afirmăm că Eugliter*:
11 'a fost pregătită pentru război. Acelaşi lucru putem să-1 afir
mării şi despre Statele Unite. Englitera încă n'a ajuns la apo
geul puterei şi desvoltărei ei militare. Statele Unite de-abia a
cum se pregăteşte, şi aceasta nu convine Germaniei. Germania
voieşte să cîştige lupta decisivă înainte de a se putea pregăti
.şi Statele Unite. Iată de ce a pornit ofensiva năpraznică în care
nu cruţă nimic, însă cu toate jertfele de vieţi cari le face, isbîn
zi le cîştigate pînă acum sunt mici, neînsemnate în proporţie cu
sforţările ei, fiind că are în faţa ei pe Franţa, care în proporţie
cu mijloacele şi numărul locuitorilor ei a fost pregătită milită
reşte. Avem nădejde în geniul militar francez că va fi în stare
b& oprească valul teuton, pînă cînd şi Statele Unite va fi 111
poziţiune să se desvolte pe terenul armelor.
Se lucrează cu mare activitate în toate ramurile. Ţara este
r#** kj'*'. i 1» «. y

Mărunţişuri
O telegramă din New
York
a-
nunţă ca d-ra Koxic suferind de
dureri -pricinuite de nişte măsele
găunoase şi le-a umplut cu aur,
dentistul a întrebuinţat doi
funzi de aur pînă a umplut gâ
auele. Nu-i aşa că vi-se pare cu
ius sau ziceţi eă-i minciuna
Câ-i cu neputinţă ca o Miss se
noarte doi funzi de aur în gura
Si cu toate aceste e cu putinţa,
aci Miss R-oxie este un elefant
le sex femenin şi se zice eă e
Miss şi im Mm.,
Nu ştim ce se zicem despre
Miss Koxie, dar dacă ar fi fost
lupă noi i-aini fi u-implut măse
el« cu plumb şi eu doi funzi d»1
jur am fi cumpărat Libert y
liond.
DupA
cum se vede
păr.
E. Lu
acin a pus monopol pe cuvîutnl
Xaţioual. Se burzuluieşte rău de
tot cînd aude că o altă organi/.a
ţiune «e intitulează: Naţionala.
BiiU' ipărinţele, nu cumva ai avea
iorinţa se ne numim Internaţio
laliSe profesăm Internaţiona
izmul Bolşevikiştilor? '.Vai!...
Atunci nu ştiu care ar aaai fi ro
itul prea sfinţiei tale (1red
•si, lie pricepi.
Thteft privim efinStoria din
nunet de vedere militar cînd se
'a.sătorcşte un bărbat crede ea
un rferut şi cînd colo, pest
îiteva zile se trezeşte că a luat
tin căpitan.
Articolul par. Epaminonda. Lu
sacin, ipublicat hi „Transilvania"
i'a trecut prin ţ)urgatoriu, deci
ne-am ahţiiiut. pînă acum ise res
ouiidem la el. Lasă să-1 tărbăcea
si'ă şi alţii înainte nu tot numai
noi.
Daen articolul păr. Lucaciu e
'i iseălit: „un preot gv. cat."
viu ,.un et'titor" era mai bine
De ec-ai schimbat tactica păriu
e?
în zilele călduroase o femeie
oate se uite să se îmbrace cu
'usta, dar nu uită «i pună bl«o«
ie vară la gît.
rv.
BONDURI CUMPĂRATE
DIN PARTEA MEMBRI
LOR SOCIETĂŢILOR
D1NU.S.R.A.
Societatea „Traian şi Avrsm
ancii Regele Munţilor" din Uau
on. Ohio cu 1010 subscrieri, de
a primul vmprwnut .... $*21.6(K)
dela al doilea $42.2."0
Total 6'î.8")0
So
ei etatea „Să^nănă torul Ro
năn" din 'E. Youngstown, Ohio
lela •primul împrumut, .. $22.W)0
hda al doilea ^:,»:i.6o0
Total ă..
Societatea „I)eşteaptă-te lt^i
uiine" din Detroit, Mich., cu 19
-ubserieri, dela primul împru
mut $1:i.:0
dela al doika ...'. -+î.:»r0
Total $18.6."0
Societatea „Lumina şi Progr
sul RrMnîn" din Woodlawn, Pa
•u 120 subscrieri, del* prim
împrumut. .+6.#r0
dela al doilea
Total .+18..'Î00
(Societatea
Albiiia( din New
fr
"astle, P»., cu 123 subsr-i
ri
Societatea ,,Leul" din Salem
')hio, eu 135 subscrieri, dela pri
*nul împriunut
lela al doilea ^6.7.")(
Total îj?o.ror
•Societate#. .Dratjielul Romîn
lin Struthers, Ohio, eu .99 sul
scrieri, dela primul împru
mut $4.44H
lela al doilea $4.700
Total
Societate* „Augustina" din St
Paul, Minn., eu 82 subscrieri, lc
'a prianul împrumut $1/KI(
lela «1 doilea $6.fi0(
Total ^8.r,00
Societatea „Raza Luminei" dii
îilue Island. 111. cu subs
ori Hî6*.20(
Societate»
V ,sLr.J
«âHBftlOA
Societatea
„ilna
Societatea „Columbus" din Pitt
burgh, Pa., cu 25 subscrieri, dela
rimul împrumut $850
v'la al doilea î.. i $1.000
Total $2.750
Societate^ „Dacia Romînă" din
'inciunati, Ohio eu 30 subscrieri,
dela primul îînnrumut $50
dela al doilea .. $2.650
Total ...... #2.700
Societatea ..Vumi-ca" flfa Tole
do, Ohio, cu 26 subscrieri $2.050
Societatea „Dîmboviţa" din
Spa rows Point, d., cu 22 sub
scrieri, dela primul imprmui. $950
lela al.doilea $750
Total ... $1.700
Societatea America" din Whe
atland. Pa., eu 29 subscrieri, dela
primul împrumut $300
lela al doilea $1.350
Total $1.650
^Societatea „Ştefan cel Mare"
din Garett, ln£l., «tt 19 subscri
eri $1.550
-Societatea ,JSimion Bărnuţiu"
lin Chicago, UI., cu 21 subscrieri,
lela primul. împrumut .... $250
dela al doilea $950
Total $1.200
Societatea
Hr.
it

Vladu din iSt.
Joseph, Mo., cu 41 subscrieri, de
la primul împrumut $1.450
dela al doilea ..... $1.350
Total $2.800
Vasile Luca­
(M
ciu" din Clinton,
Ind.,
cu 13 sub­
scrieri $900
Societatea „Tricolorul şi Inde
pendenţa Romînă" din Gartv, Ind.
u 160 subscrieri. Din partea So
ietăţii însăşi .' $14.600
Filiala din Clearing, IU-, eu 31
subscrieri $5.900
Total $20.500
H-©—
Cronica medicala
CU SUBJECT DE M8MCÎNA
POPULARĂ Şl HIGIENA.
De Doctorul A. Lappner,
DETROIT, MICII.
Aceste articole vor apare de .9
ori pe suptă mină: Marţia, Joia $i
Sîmbuta.
DESPRE DTFECŢIUNE ŞI I
MUNITATE.
Cînd microbii producători
«le
mala, intră în organismul omu
ui se înmulţesc, produc diferite
itrăvtiri, ataehid organele, pro
lucînd tulburări sau necazuri
vorpului, i aţuifica zicem că -este
ceea ce se cheamă infecţie. Inchi
puiţi-vă că înti-'o societate toate
de baterile au loc cu regularita
te, că există armonie, şi de oda
tă unul dintre membrii începe şă
Facă gălăgie, scandal, în fine
turburare, putem zice că produce
o infecţie. (Si acel scandalagiu se
poate asemănă eu un microb pro
ducător de disordine de boală .şi
pentru aeeea îl ipntem numi un
infect.
Cînd zic, mă infectez, însem
nează, că mă umplu de microbi
producători de boale.
Prin cît 2 căi
:nfecta
Dr. E. Lucaciu &
n
Tricolorul Romîn" din Aurora
111.. eu 27 subscrieri .... $f.4w)
'Societatea „Iubirea Frăţească
lin Mount l'nion. Pa., cu 50 sub
scrieri .' s|s4.!K)0
•uigată. Are isvoare nesecate de bogăţii, de materiale din cari
se fabrice ori ce fel de arme caii să egaleze cu armele germane.
Totul depinde de vrednicia fiilor ei ca în momentele aceste ho
tărîtoare să-şi facă fie care datoria acolo unde^îte chemat.
Să ne facem deci cu toţii datoria, nimic ţu£»fnult de cît da
toria şi cît de curînd, fără şovăire. £. Pateu,
4 -i v
ne umplem sau
ne infectăm? Mai întîi printr'o
zgârietură, cu un ac murdar, cu
ţit murdar, cu spin care a fost
:n
pămîntul murdar etc., pe piele.
Al doilea prin «xură, fie câ bem a
pă mui dară, adică plină cu mi
crobi de exemplu de choleră, fri
'zuri de tifos. etc. Tot prin gură
ne piitern infecta de exemplu
cînd cineva are durere de gru
maz sau tonsilită, şi sărută pe
cineva, .poate să-1 infecteze eu mi
'•robii boalelor de grumaz, sau
dacă un ofticos sărută, va infec
ta pe cel sărutat cu oftică. în
h'puiţi-vă că cineva atinge cu
mîna ne un bolnav, care are fri
guri de tifos, şi imediat -atinge
aira, el se va infecta cu tifos. O
mul se mai poate infecta prin
oehiu. De exemplu cînd un copil
are anghina, şi tuşeşte scuipat pe
ochiul cuiva, acela poate să cape
te difteria la ochi. Omul se poate
prin organul şezutului, de
aceia oameni să fie cu mare bă
irare de seama, cînd uzează latri
nele publice. în fine o altă poar
tă de infecţie, este organul geni
tal, de exmplti gonorea (triplu),
efce.
Cu
toate acentoa,
mulţi via în
•ontact cu microbi, şi nu se Infec
tează, mi capătâ boale. Aceasta e
o fericire omenească, căci cît de
mult te-ai păzi, nu poţi să seapi
să nu vii în contact cu microbii
producători de boale. Cum se ex
plică icest lucru Natura a înze
strat pe fie care eu un fel de pu
tere de resisteaţa, cu un fel de
putere, de a nimici microbii, cînd
vin în corpul nostru. Acest, lucru
este cunoscut sulî ii urnele d# I
înmiita te.
Imunitatea este puterea, ce o
are corbul omului de a resista o
boală.
Imunitatea
este de 2 feluri:
Naturală, adică că sunt unii, cari
în mod natural poate

resiste
o boală, care pe alţii îi infectează.
De exemplu. Negrii pot rezista
mai uşor
la
friguri
galbene,
ca
albii.
Imunitatea artificială, cînd prin
diferite meşteşuguri se poate fa
ce ca oamenii să resiste la boale
Despre imunitatea artificială voi
vorbi
în numărul
viitor.
Ori ce consultaţie se va da prin
rubrica acestui ziar.
Răspunsul se va ăa nttmai prin
un nume închipuit, şi pentru a a
copcri cheltuielile cu mărci poşta
le şi hîrtie, doritorii sunt ruijati a
pune o marcă de 5 cenţi. Între
bările sc vor adresa la 281 Farns
worth, Detroit, Mich.
r,
POŞTA ADMINISTRAŢIEI.
Soc. Avram Iancu, Nem York:
Convocarea trimisă deşi a fost
scrisă în 14 1. c. dar la poştă nu
s'a pus pană în 16, cum indică
ştampila poştei, cu toate că a
fost Special Delivery a ajuiijţ tir
ziu şi numai în numărul de Vineri
s'a putut pune. Acest lucru s'a
întimplat a doua oară eu d-tră
Nu voim ca să cadă ipe noi vina
din cauza nomulţuinirilor ce a
veţi cu .membrii. Atît deocam
dată.
Parociei Sf. Cruce, Fartins Ferry,
Ohio:
BONUL D-TALE DE 50 BE DO
LARI.
Un Liberty Bond de cincizeci
de dolari pe care îl vei cumpăra,
poate apăra 1,000 de soldaţi de
boala numită huhat, sau 666 de
febra tifoidă. El va ocroti 139 de
soldaţi răniţi contra microbilor
cari sunt atît de numeroşi pe pă
miutul Belgiei.
Cu el se pot asigura operaţii
fără durere la 400 de oameni sau
se ipoate procura 2 miile de ban
daj îndeajuns pentru bandaja
rea a 555 de răniţi. Vei procura
pachete individuale de pansament
pentru 160 de răni uşoare. Cu ba
nii de ipe el se pot cumpăra
plasturi eu care sa se lege răni
le a îiiii de soldaţi.
Fie care cumpărător de Liber
ty Bonds face un mare serviciu
ţării lui şi soldaţilor noştri din
Franţa.
O"
GERMANIA A DAT DOVEZI
CĂ TREBUE ÎNVINSĂ,
.Fie care desfăşurare de activi
tate de cînd cu intrarea noastră
în răsboi a justificat şi dovedit
înţeleapta şi marea necesitate a
narticipărei Americei în conflict.
Fie care succes german şi fie care
eşec a dovedit cît de necesară e
ste ănvingerea Germaniei pentru
siguranţa şi ibunul nostru trai şi
pentru pacea întregei lu-mi. Fie
care palmă de pămînt perdut de
Germania fie care .palmă de pă
mînt cucerit de ea, a demonstrat
absoluta necesitate de a învinge
acest sinistru şi intolerabil mon
stru numit Germanism.
RAITĂ ASUPRA ORAŞULUI
CLEVELAND.
Un mare dirijabil, de tipul
zeppeliuului, va face Sămbăftă o
„raită" asupra oraşului Cleve
land. Bombe făcute de hîrtie.
cari vor îndemna publicul să dea
zor cu cumpărarea de Liberty
Bonds, vor fi aruncate în strade
şi pe coperişul caselor. Zeppeli
nul va veni de la Akron, şi de
va permite vremea, va «bura a
supra oraşului tinip de două ore.
începutul va fi la orele 2 dnpii
amiazi.
PENTRU ACEI° CARE NU AU
CALENDARE.
Primind înapoi un număr res
trins de Calendare de la unele
Societăţi, facem cunoscut tuturor
abenenţilor noştri care nu au
cumpărat frumosul Calendar al
ziarului „America", să grăbească
a-1 comanda acuma.
Nu perdeţi ocaziunea, astăzi nu
lăsaţi pe mâine, trimiteţi suma
de 48 cenţi şi imediat se trimite
ur. calendar.
Comenzi mai mari de 10 Calen
dare odată nu se primesc ea să
vindem la toţi abonenţii noştri,
care nu au putut cumpără înain
te acest frumos şi bogat Calendar.
3
Acelaşi răspuns şi d-tră.
Cum cereţi ca avizul să-1 punem
în numărul de Joi şi Vineri cînd
nici scrisoarea nu a fost trimisă
pînă Joi. iNu .ştiţi .şi d-tră că zia
rul sc tipăreşte cu o zi înainte
Deci avizul a sosit prea tîrziu, şi
nu s'a putut pune. Pe viitor
ru
găm
fiţi mai atenţi.
Administraţia.
i i'Va .1
J"...
0
CLEVELAND, OHIO, SÎMBATA, 20 APRILIE 1918.
Ce înseamnă numele
„COLUMBIA"?
„COLUMBIA" e cea mai mare garanţie, că avînd un
Gramofon care poartă acest nume, vei avea o mobilă fru
moasă, un ton curat si puternic şi o maşinărie solidă. Deci
cînd cumperi un gramofon, îngrijeşte ca să aibă marca
„COLUMBIA" pe ea. Noi te putem servi cu ori ce mărime
de gramofoane cari poartă această marcă, căci noi avem
agenţia directă a fabricei şi deosebit, avem si toate plăcile
romîneşti ce sc găsesc în America, deci te rugăm, ca să
ne dai tot sprijinul.
Dacă doreşti îţi trimitem un gramofon de probă pe 10
zile, fără să te coste nici un cent. Trimite-no o arvună de I
$2.00 şi scrie-ne care din aclste gramofoane să-ţi trimi
tem. Cînd primeşti gramofonul vei avea dreptul la express
să-1 desfaci şi să-1 vezi şi dacă-ţi va plăcea plăteşti restul
de bani. Dacă în timp de 10 zile din ori ce cauză nu-ţi va
plăcea, înapoiază-1 pe adresa noastră şi îndată îţi pri
meşti înapoi toţi banii împreună cu toate cheltuielile ce
ai avut.
Comandă-ţi acum un Gramofon pînă sunt încă ieftine,
nu aştepta pînă vei plăti preţ mai mare. Aproape toţi prie
tenii D-talc au gramofoane, pentru ce să nu ai si D-ta
unul propriu pe scrbătoril# Paştilor

1
„ECLIPSE", construit din lemn de ştejar sau nuc, cu 2 arcuri
tari şi ton curat şi puternic, împreună cu o00 de ace şi trans
portul plătit
$30.00
i^Sfzmft
,rn
„METEOR*. Acest Gramo
fon, pe cît e de mic şi drăguţ,
atît e şi de bun, căci întrece
ori ce gramofon de la alte fir-*
me, în valoare de $25.00.
Preţul împreună cu 300 ace
şi tot trawpGrtul plătit e nu
*•v* $18-00
„JEWEL". Această elegantă
maşină construită în lemn de
ţfajur sau nuc, cu 2 arcuri pu
ttrnice şi acoperiş, avînd un
ton foarte plăcut şi puternic,
împreună cu 300 ace şi trans
portul plătit costă .... $15.00
Dacă ne scrii îţi trimitem cu plăcere catalogul cu mai
multe modele, mai mici şi mai mari, precum şi catalogul
plăcilor romîneşti cele mai noui.
Comanda cu banii trimite-o pe adreift:
„LA URSU"
r/ivî r^r?a^r^rr^r?^r?»^r7*vir?ax*(
r?#i?tr7ig?i rTivirT^Yi n«
GEO. KOWALCZYK, 1091 Russell Str., DETROIT, Mich.
Am onoare a aduce la cunoştinţa tuturor fraţilor Ro
mîni din Detroit şi jur că mi-am redeschis marele stor de
ghete (papuci) pentru Domni, Dame şi D-şoare. D-tră
ştiţi cu toţii serviciul meu de acum 8 luni trecute şi cu ce
material v'am servit, aşa că şi de aci înainte tot aşa o să
vă servesc cu cele ma bune calităţi de ghete şi cu un preţ
nu tocmai scump. (5)
STABILITĂ 1892. STABILITĂ 1892. ffi
Aceasta bancă promite că va fi una din cele ma! bune
bănci din loc care progresează mereu, avînd în mînă toa
te lgeăturile financiare.
CAPITAL STOCK
........V,.,.. ......
SURPLUS $100.000.001
RESURSE PESTE $2,000,000.001
BANCA PENTKU A PĂSTRA BANII DUMNITALE.
W. H. RAMSEY, Pres. I. a. TOLERTON, Vice-Pros, iu
DOCTORUL A. LAPPNER
Diplomat al facultăţei de medicină din Iaşi, ROMINIA, stabilit cu
dona ofieiuri: in 281 Farnsworth, colţ cu Hastings, orele de consul
taţie sunt: 8—10 dimineaţa 1—2.30 prînz 6—8 seara. Duminica
9—12 prînzul. în 716 Franklin, în apropierea Bisericei Pogorî
rea Duhului Sfînt orele de consultaţie sunt': 11—12 prînz şi 4—5.30
seara. Duminica este închis. Telefonaţi în romîneşte: North 2397
^ori North
4629. Locuinţa mea este ia 806 Farnsworth.
$100,000.00|
S. L. STURGEON, Casier. (5) 11
O MARE BUCURIE ROM1NILOR DIN DETROIT, MICH.
ŞI ÎMPREJURIME.
Dacă, ferească Dumnezeu, sunteţi bolnav şi voiţi un medie, eare
vorbeşte romîneşte, consultaţi pe
'a**

xml | txt