OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, April 20, 1918, Image 4

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-04-20/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for

le-am putut legra şi am recunos
cut voce* JLeiiuţei şi a lui Mănes
en.
25 AUGUST 1885.
5 SEPT. 1885.
ALLIANCE, O. Vichmt* G.
Zăgan, P. O. B. 93.
CHICAGO, ILL. Paul
1400 Fullerton Ave.
DETROIT, MICH. Stefan Lu
ţai, 366 Farnsworth Str.
B. YOUNGSTOWN, O. George
Marhao, P. O. B. 886.
FARRELL, PA. P. J. Costea,
601 Broadway.
HELENA, MONT. loan Dan
cilă, P. O. B. 984.
KOKOMO, IND. G, I. Dordea,
27 California Str., Indianapo
lis, Ind.
MASSILLON,- 0» 2— loan Neagu,
1618 Kent Street.
SHARON, PA. Petru Maior,
P. O. B. 34$, Farrell, Pa
YOUNGSTOWN, O. loan Bu
dai, 132 S. Forest
Box 387 F. p. Station (5)
AIR-O-FLEX AUTOMOBILI
CORPORATION.
570 Penobscot Rid, Detroit, Midi.
(No. 5).
onoso^xosoie^nosococoKoaon
THE NATIONAL LAUNDRY
CLEANING CO.
633 N. Union Ave., Alliance 0.
REV. SOLOMON DUMA
DETROIT, MICHIGAN
Telefon: Bridge 5548.
REV. TEOFIL POPOVICI
Preot ST. cat.
Cottage Hotel, 302 S. Liberty Str
Phones: Ohio 2221. Bell 1036-R
REV. SIMEON MIHALŢIAN
preot gr. or. romîn
3614 Elm St., Indiana Harbor, Inti
Phone: 579-L-3.
REV. IULIU HOLDER
preot gr. or. romîn
P. O. B. 402, Qary, lnâ.
REV. ELIE POP
preot gr. or. romîn
204 N. Blackford Str,
REV. AUREL REU
preot gr. or.
STEINER AVE, AKRON, O
Telefon: Bell 5659.
REV. ALEX. ŞERB AN
23 W. Oakland Str., Sharon, Pa.
Beg £]Mme: 1715.
(1-5)
O A U I
Vino la: (5)
JAMES I.RICKARD& SON
608 E. MAIN STREET
ALLIANCE OHIO.
tnoepe o depunere apre pfcrtrart
Is
THE FOREST CITY SAVING!
AND TRUST 00.
A.. J. LUPIA. Advoent
tar Public. Isprăveşte
OOOCX)OOOOOOOOOOOOOOOOQQQQ0QOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO(X|
STARK PHONE 4157 ORELE DE OFICIU:
BELL PHONE: 137-R. 8 a. trt. pînă 8 p. fit. Duminica 912.
DR. H. M. SCHWEINSBERGER, DENTIST
THE PEOPLES SAVINGS
& TRUST CO.
MAIN & EXCHANGE STR.
AKRON, OHIO.
FRAŢII BOERIU
BUCERIE ŞI GROCERIE
ROMÎNEASCĂ.
110 SOUTH PINE STREET

fWr
&
î,"
I
k
1
*d"*
If 4
je I
fe
I#*'
-V:
^r
f/AM
DIN CARNETUL UNUI
PERSECUTAT DE
SOARTA.
P*S DiSAQ,
(Urmare).
10 APRILIE 1885.
Loniiţa iar a început so ponrto
ett isprime cu mi no. Nici pomenea
la si ma îngăduie sa-i sărut ura.
Cjlc-odalii mă lasă sâ-i sărut mina
dar numai după mari rujramiţi.
••Cînd pleacă undeva, mama so ţi
IIO
do mine şi un pot face nimic fă
ră ştirea oi. Dacă pleacă undeva îm
pron na mă închide în chil ia mea
undo stau la întuneric pîuă vin e
k Şi cîiid mă culc încuie uşa du
pă mine,
Seara în zece trebwe să mă cule
şi nu pot eşi afară pînă nu se scoa
lă Lenuţa ca să-mi descuie uşa.
Ele mai stau de vorbă pu Mă nes
eu, cîte-odată pînă după miezul
nopţei.
Alaltăieri noapte am amrit rîse
te în odaia Lenuţei. Am auzit şi
cîtova crîmpoio de cuvinte pe cari
JIU
Teri dimineaţa m'am trezit de
mult. N'am putut dormi «rîndindu
wiă că Măiiâueu fost în odaia Le
nuţei,
am sculat şi aprtnfîitd lampa
m'am îmbrăcat. Tocmai lojrasem şi
returile do la «rheto cînd auzii că se
deschide uşa de la odaia Lenuţei.
Mă sculai repede de pe scaun şi
am mers lînjră uşă erezînd că vine
Lenuţa să-mi dea drumul se ies
afară.
Auzii im sffwwwfr de un nămtat
prelunjy şi vocea lui Mănesen:
„Ijh revedere puicuţă draprăî"
Ca o săpreată înroşită au întrat
cuvintele lui în inimă mea şi mă co
prinse o ameţeală şi cărnii grămadă
pe duşumea.
Nu ştiu eît a trecut pînă am
trezit. M'am ridicat şi m'am pus
pe marginea patului. Gînduri tri
ste, amintiri frumoase şi dureroase
nu început să se deapene pe caierul
minţei mele întunecate. Lenuţa
nu mă iul)este. Mă tiranizează. Mă
ţine închis ?a pe un criminal. Tu
beşt o pe Mănesen şi mi îrieeput se
plîng ea un copil.
Auzii că iar se deschide uşa de la
camera Lenuţei şi îmi ştersei ochii
de laerămi. Trebue se vină se des
cuie uşa dar îi auzii paşii că se de
părtează către bucătărie. Am ere
zut că m'a uitat şi am îneeput se
bat eu pumnul în uşă. N'am bătut
tare. încet ea se nu fac spromot ma
m.
Pe*te eîteva minute îi auzii pa
şii şi cheia resuncindu-se în broas
că. Deschise uşa şi strigra către mi
tt*
„€e baţi aşa în uşă Nu poţi să ai
puţină răbdare, şi însfăcîndn-mă
de par mă trîntit în mijlocul chili
ei şi mă pisă cum i-a plăcut, ţinînd
muia stîngă asupra gurei raeîe ca
se nu pot stripra.
După ce îşi făcu cheful cu mine
nă ridică şi uitîudu-se în ochii moi
«*e:
..Mai baţi altă dată în nşăf
,,Xumai bat Lenuţo dragă» Iar
tă-mă că numai bat."
Dute şi te spală eă eşti mai je
fp» ca un salahor!'' şi eşind din
ehîlie, împleticindu-mă ea un beat
o luai spre bucătărie, dar mă apu
că de mînă zicînd:
„TTmle v^e? se m*rgi în halul a
«I»? Nu ştii unde este locul să te
speli?" şi dintr'o smucitnră mă
trase în odaia ei.
v
Patul încă nu era făeut. Arunca
o privire către el şi se vedea bine
au dormit două persoane în el.
M'am spălat, m'am poptenat şi
mi-a dat cămaşă curată să mă pri
nainesc.
„Se mergem să lem cafeaua că
cam tîrziu" zise dînsa. Aruneînd
ochii pe ceasul de pe măsuţa ei vă
sui că-i zece şi un sfert.
Cînd să ne punem la masă întră
şi mama eu un hamal încărcat cu
tîrguieli din piaţă.
„De ce nu te-ai dus eu trăsura
Ai întîrziat. Cînd găteşti mînca
rea?" zise Lenuţa.
„M'am gîndit să numai gonim
raii mereu. într'un ceas e gata
mîncarea. Am luat peşte şi carne
pentru supă am avut carne."
După ee băuram cafeaua Lenu
"ţa mă chemă în odaia ei şi iar a în
ceput să mă judece şi mi-a zis să nu
spui mamei că m'a bătut că mă o
moară în bătăi.
Nu ştiu cum mi-a venit, din ce
am prins atît curaj ca să-i ras
pund: „Ar fi mai bine să mă om©
ri odată ca să scapi de mina şi să
)iacap şi eu de tirania ta."/
V Se repeaa eătre uşă, resuei cheia
fe broască şi venind în faţa mea
apueă cte pept şi începu să mă
*Bţie şi strigă către mine
„Ce fol do vorbă-i asta niisoluit
Cum vorbeşti cu mine?"
„Nu mai mă întreba, Lenuţo!"
rospunsoi ou după ce mă slăbi niţel
din sşiîlţiit. Isprăveşte odată cu mi
ne.4
Trei sţ mori Să scapi de mine
Ei bine n'ai se mori. Ai să trăieşti
i se suferi ee-am suferit şi eu pe
nd te ştieam fericit îa braţele
putoarei acele."
„Şi tu eşti destul de feriţîtă. E
şti bogată, mă tiranizezi ca să-ţi
atisfaei plăcerea şi te desfătat I»
braţele altuia."
în braţele cui?" strigă ea otl O
chii holbaţi către mine.
„în braţele lui Măneseu. V'am
auzit desi'ătîudu-vă azi noapte*'
..Alinţi. Ai visat. Aiurezi".
„Nu mint Lenuţo. Am auzit şi a
zi dimineaţă cînd v'aţi sărutat în
salon, cînd ţi-a zis la revedere pui
cuţă dragă şi a plecat ca după aia
să întri în odaie şi se te culci să-ţi
faci somnul".
„Minţi, ticăloşiile! Mişelul*! Ori
minalnle! Mi-ai omorît copilul! Pu
i i 11 a lipsit se nu mor şi eu. Am su
ferit pentru tine cele mai torturi şi
acum îndrăzneşti să mă acuzi de ne
inste? le adulter? Minţi, minţi,
minţi" şi apuoîndu-mă do gît mă
strînse oii atîta putere că holbai o
chii simţii că scot limba din gură
şi mi se pune o ceaţă înaintea ochi
lor. Ce s'a mai întîmplat nu ştiu,
nu-mi pot da seama, cînd m'am tre
zit ora noapte. Noapte adîneă şi în
mintea mea. Eram întins pe patul
oi. Lampa care ora pe masă aruca
lumină galbenă asupra feţei ei.
Şedea pe un scaun în faţa patului
meu şi cînd văzu că deschid ochii
ridică şi aplecîndu-se asupra
mea îmi zise:
„Ai avut visuri urîte Hristacho.
Ai ţipat de mai multe ori. Ai vor
bit o mulţime de prostii. Nu ştiu
ee să mă fac cu tine. Cred eă ar fi
bine să chem pe Marioara să te
instalăm într'o casă do sănătate."
Auzind de casă de sănătate m'am
cutremurat. Ştieam eă vrea să zi
că la balamuc şi ooprins do groaza
că o se ajung printre nebuni îi zi
seiu:

H'A
chemi Lenuţo. Nn mă tri
miteţi la balamuc Lenuţo."
„Nu se poate altfel. Numai e de
suferit. Ai început să spui la lume
ce visezi. Ştii ce mi-ai spus azi di
mineaţă? Ţii minte! O groază de
prostii de cari să te cruceşti."
Nu ţiu minte Lenuţo. Co-am
spus f'
„Că sunt în dragoste eu Mănes
en. Că azi noapte a dormit la mine
şi ai auzit cînd m'a sărutat şi a ple
cat azi dimineaţă. Visuri nebune,
svăpăiate. Dacă auzea cineva?"
Am înţeles eă vrea să mă pf©*
st cască. Am voit să strig la ea:
„Da, ştiu, dar n'am visat. Este
adevărat", dar m'am gînditf că
iar mă apucă do gît şi de data asta
poate mă sugrumă. Azi dimineaţă,
m'am revoltat în sufletul meu că
m'a înşelat în dragostea şi iubirea
mea şi eram voios se mor. Acum
cînd vedeam că încearcă se aseunză
ruşinea, am crezut eă totuşi mă iu
beşte de şi a făcut o greşeală, şt
îmi era groază de moarte. îi re*
punsei:
„Nu ştiu nimie Lenuţo. Poâte am
visat şi ţi-am spus visul dar nu
ştiu nimic."
,.D bufni risul. Bîdea cu poftă
Rîsul ei mă puse pe gînduri. Nu
ştieam de ce rîde. Căutam să-i ghi
cesc înţelesul dar 11 'am fost în stare
Cu ochii rătăciţi îi urmăream mif
că rile. După ee se potolii niţel din
rîs se aplecă asupra mea şi zise
zîmbind:
„Eu i-am spus mamei că nu ţii
minte şi nu ştii ce-ai făcut şi nu
m'a crezut. Zicea ca poate ai drep
tate şi mă bănuia şi ea că am căzut
în păcate eu Măneseu. Acum poţi
să-i spui şi tu că s'a înşelat.
„Da Lenuţo. îi spui."
„Ţi-o foame Ilristache toca
n 'am stat la masă. Toată ziua am
stat la capul tău. Dacă vroi aduc
mîncarea aici pe o măsuţă se Biîn
căm amîndoi. Vrei?
„Nu-mi.era foame dar simţeam
un fel de leşin la inimă şi auzind
eă vrea să mînînce eu mine i-am zis
că aşi mînca ceva.
Eşi afară şi peste eîteva minute
se întoarse eu o tavă încărcată de
friptură, sardele, brfpză, şi o stic
lă de vin.
M'am ridicat din pat. Dorul de
viaţă şi graţia cu care se purta cu
mine îmi deteră puteri şi ma'm îm
brăcat spre mirarea ei, ajutîndu-mi
şi dînsa şi am stat pe scaun alătu
ri de ea luînd de eîteva ori eîte-o
bucăţică de friptură din gura ei.
Am băut tot vinul, cîte trei pa
hare şi prinsei puţină putere. Eşi
şi aduse dduă cafele, pe cari le în
doi cu cogneac şi le-am băut discu
tînd despre plimbarea pe care s'o
faeem mîine Ia Răraeasa ca se mat
respirăm niţel a ier curat.
„Ce zici iiristaehe, vrei se faeem
o plimbare apostoleşte ca sa te maţ
roooroşti niţel?" zise dînsa după
ce bă urăm cafelele.
„Da Lenuţo, numai mă simt cam
ameţit niţel."
„Nu-i nimie. Te ţiu de braţ şi
afară o întuneric." Luînd o manle
lă subţire pe ea, îmi dote pălăria
şi am eşit rezemat do braţul oi.
Aerul recoros al nopţei care îmi
isboa faţa şi pe oare îl respiram în
plămîni îmi făcea bine. Simţeam
că mă reîuviorcz şi căldura trupu
lui ei de care eram lipit îmi da vii^
ţă.
Peste două ore de plimbare pe
străzile liniştite şi întunecoase 1 ip
sifo de viaţa sgoinotoasa a
aflam în salon.
I-am luat mîna să i-o sărut zi
cînd noapte bună. cu gînî se întru
în chilia mea, dar şi-a retras mîna,
m'a luat de mijloc şi m'a tîrît în
odaia oi zicînd: „tft seara asta dor
mi cu mine"»
„Cu toate graţia şi ademenirile
ei pline de ispito a fost cea mai ne
fericită seară pentru mine. Porţile
raiului erau larg deschise dar ce
folos? Făcusem prea multe păcate
pe cari nu le ispăşisem şi n'am pu
tut întră se gust din fructele coap
ta cari se res fă ţa i atărnate de ra
murile vii şi pline do viaţă, zim
bind la mine.
Ara atins una din ele cu-buzeio
mele arse şi crăpa ie, dar atîta tot
si a'ati trecut la cri mele.
Bin seara cînd am mărturisit
Lenuţei că 1111 ştiu ce-am visat şi ce
i-am spus, aproape în fie care săp
tămînă a adus vorba do visul meu
şijăcea haz cu mama despre el.
Pînă săptămîna trecută Măneseu
venea regulat în fie care seară la
masă. Cîte-odată pleoa mai de vre
me şi altă dată zăbovea mai mult.
Eu mă culcam la zoco regulat în
chiliuţa mea şi îi lăsam vorbind la
masă. Cîte-o dată trăgeam cîte-un
pui de somn şi cînd mă deşteptam
îi auzeam vorbind.
De-atunci Lenuţa n'a mai dat în
mine. Nu-i os din voie şi am învă
ţat să-i citesc din ochi toate dorin
ţele pe cari le cseout, fără se arăt
cea mai mică nemulţumire. Văd că
e mai bine aşa, să mă fac mai prost
de pe eît sunt şi să îi umblu în voie.
Nu fac nimic pînă nu-i spun şi nu
mi dă voie.
De vre-o efteva sile îneoaee Le
nuţa o tot tristă. Ieri dimineaţă a
venit mama să descuie uşa. Am în
trdiat-o de Lenuţa şi mi-a spus eă
nu se simte bine.
Cînd a venit se bem cafeaua s'a
uitat lung la mine. E*ra palidă la
faţă şi plînsese*
Măneseu n'a venit de vre-o pa
tru zile. Am întrebat pe mama eă
de ce nu vine şi mi-a spus că o bol
nav. T-am zis că îmi pare rău că 0
ra vesel şi ne spunea glume de ne
făcea să rîdem. începusem să-1 iu
besc şi îl socoteam ca membru al
familiei.
Mama mă notezi pe cap şi zise:
„Lasă Hristaehe că are se vină
cînd s'o face bine."
Lenuţa e tot tristă. Mănesen de
cînd s'a îmbolnăvit n'a mai venit
lie lu noi.
Lonuţa a angajat ieri tot pe ad
vocatul ăla bătrîn oare* l'a avut
mai 'nainte. A primit să-i dea un
comision numai de unu la sută.
Am întrobat-o de ee numai vine
Măneseu si mi-a spus că-i bolnav
25 HEPTEMllRIE, 1885.
Azi imineaţă Lenuţa era cu o
cliii înroşiţi de plîns. Cînd i-am să
rutat mînă m'a sărutat pe frunte.
Din noaptea acea cînd no-am plim
bat cu ea la braţ nu mă sărutase.
După cc-a băut cafeaua*a aprins
ţigarea. în eîteva minute a fumat
trei ţigări. Cînd să aprinză şi pe a
patra mama i-a scos-o din gură zi
cînd: „Ce vrei să te otrăveştiT La
să-1 la dracu de tutun!"
Lenuţa se sculă supărată do la
masă şi întră în Iatacul ei. Era
îmbrăcată eusun capot larg vişiniu
de catifea broeată care o prindea
de minune.
Mama se htft după dînsa, zieîn
du-mi se merg iii grădină se culeg
eîteva gutui pentru peltea.
O vedeam snpărată şi ştieam că
are să se certe cu Lenuţa eă de ee
fumează aşa mult. A certat-o de
mai multe ori. Am întrat în odaia
ei înebizînd uşa după mine şi m'am
apropiat de ochiul de fereastră se
aud ce-i zice. Ca se aud mai bine
'am urcat pT un scaun aşa că ca
pul îmi ajungea aproape de fere
streuie.
„Acum de geaba te văicăreşti. E
tîrziu! Ţine-ţi firea şi lasă-1 dra
cului. Ce vrei să-ţi perzi viaţa?"
„Mi-e necaz mamă. M'a înşelat
ticălosul. Ah Am să-i scot ochii'
Credeam că este vorba de mine
şi începuse sa mă eoprindă fiorii
groasei
„N'ai să-i faci nimk. Auzi tu
Ce vrei să te f*ci de rîsf
„Şt aşa sunt de? ifet"
„Do ce? A fost advocatul t&n şi
vi nea la tine pentru afaceri. Era
burlac, om sărac şi.l'ai poftit de eî
teva ori la mas». Atîta tot.
„Şi ruşinea? Copilul?"
„Da ce, 11'ai bărbat Nu Pai fă
cut cu drumaşn! Cirre ar îndrăzni
se l)ănuieaseă ceva? Nu fi proastă!
De la el fii sigură că 11'are să se
audă. Se tem£ de nevastă. A Inat-oj
eu zestre şi dacă află îi dă eu pi
ciorul în spate. Dtâpre asta să n'ai
grije.
„Eu ţi-am spus dinainte să te fe
reşti de ol dar nu m'ai ascultat.
Singură ţi-ai făcut de cap."
V se fac mamă N 'am avut ee
face. Sunt şi eu femeie. Nu suht
copilă şi Ilristache. 'Vai şi amar.
Dacă ştieaaşfc numqi încurcam
cu el.''
Tot tu strici. Otifn tTri on mttnl
se fie în ale lui şi în putere cînd
trăieşte cu groaza în sîn? De bătaie
nu se îngraşă nici vita dar mite o
mul. Ia să te fi purtat bine cu el!
Să-1 fi făcut să te iubească şi sa a
propie do tino ou inimă şi eu voie
hună şi nu cu groază Atunci era
ou totul altfel. Dar tu ai voit să-1
tîmpoşti. Zici de mine! Dar aşa
m'am purtat eu eu tatu? E adevă
rat că nu l'am lăsat să se suie pe
capul meu dar nu-1 cicăleam ca ti
ne. Am trăit douăzeci şi doi de ani
cu ol şi numai de trei ori am dat în
el, şi atunci mai mult din glumă şi
apoi vorba ta ca a murit din brîn
ciul care i 1 'am făcut de a căzut în
pivniţă să mă ierţi. Mi-ai spus-o de
eîteva ori, dar să-ţi ei seama. Brîn
ciul a fost din glumă. Ne hărjoue
am şi noi şi n'am văzut că capacul
pivniţei a fost ridicat. Eu am trăit
bine cu tatu. Măcar se fii pe sfert
ca mine $i ai ferici pe bietul băiat,
care plîngea cu hohote cînâ erai
bolnavă, tot din pricina ta»
„Să-1 dai dracului pe Măneseu.
Să 1111 te mai gîndoşti la ol şi să-ţi
vezi do bărbat. Poartă-te cu el bine.
Mîngăiel, desmeardă-1, dă-i viaţă şi
ai sa vezi că se face om. E tînăr şi
frumos ca o păpuşă. Altoie ar muri
după el şi tu îţi baţi joc. Eu te sfă
tuiesc ca o mamă. Lasă planurile
tale de răzbunare. Destul to-ai răz
bunat pe el şi se n'ai nici o grije
are să-ţi calce euvîntul sau voia
vre-o dată. Dimpotrivă, cu eît, îl
vei iubi mai mult cu atît îl legi mai
tare de tine. De avere n'ai la ce te
teme. Tot ce are este pe numeh
tău. Aşa Lennţb mamă. Ascultă
că-ţi sunt mamă şi nu te învăţ df
rău. Cu toate eă nu sunt învăţată
ca tine, dar o-i fii ştiind şi cu ce
va."
„Şi ei* copilul Ce se fac cu co
pilul?"
,Ce se faci? Doamne! Dar n'ai
bărbat?!
„Dar dacă va afla di nu-i copi
lui lui? Spune! Cum are să priveas
că la el Cum arc să-1 mîngăie? Să-1
desmerdet Ce fel de tată are aft4
fio?"*
„De unde se a fief In noaptea aia
aţi fost împreună."
„Am fost!... îţi spusei adineori
că de ee m'am aruncat în braţele
lui Măneseu." 1
„Lenuţo! Eu eroi eă chiar dacă
va şti că copilul nu-i el lui o să-1
iubească. O să-1 iubească ea şi cînd
ar fi al lui, pcntrucă are să te iu
bească şi să te sluţească pe tine eă
îi dai nu numai iubire, dar şi via
ţă. îl ridici din prăpastia în care
a căzut."
„Mamă! Dacă l» mi-ar fi tea
mă că imor, l-aşi avorta şi pe ăsta.
Da, ca se nu fie înaintea mea
sămînţa unui mişel şi trădător.
Pe cel lalt l-am avortat pentru
că mi-a fost teamă se nu iasă un
itlioat aplecat spre crimă ea tat
su. Da, mamă, am cetit multe cţf
spre aceasta şi de aia mi-a fost
teama."
„Lasă Lenuţo eă şi în cărţile
alea multe miacttmi mai sunt
scrise."
„Aşa 7Ă& ăia cari «n'au cetit şi
nu înţeleg bine rostul lor. Doară
este dovedit ştinţifîceşte. îŞi-apoi
şi iproverbul bătrînesc spune că
ce naşte din pisică şoareci mă
nîncă.",
„Bine Lenuţo. HristacHe Bti-i
1111 criminal ordinar. N'a comif
crime ca se jefuiască. Şi dacă-i
vorba tu l-ai îndemnat să oimoare
pe Buzoianu. Atunci şi tu eşti
criminală, şi neam de neamul
meu sau a lai tatu n'a fost cri?
minai. Atunci eui îi semeni? La
să-1
e diacului de cărţi că dacă
te iei divpă ele înehuneşti. Şi să
nu te pună ariciul ae faei ceva
să avortezi copilul. Ce e el de
vină că tatsu a foat un ticălas. E
copilul tău. E sîngele tău şi tre
bue să-1 iubeşti.
„Da Lenuţo, şfr«forte prin gră
dină de vezi «alea Hristaehe
gutuile pe cari \ăfşm zis să le cu­
leagă. Vesi se
„Mă duc se
1
Sţoiana s'a
apropie amu
ca litnsea. Iitcepede as tin,
tu?"
„Am să încerc, dar ştiu bine
că-i în zadar. Dintr'un tîmpit nu
mai faei ojn."
„Tu l-ai timpii. N'ai spus ci
vrei să ai un bărbat tîmpit.
„Da, am zis. N'am uitat. Şi
vezi că acum prinde bine «ă-i
tîmpit! Zici că-i în grădină?"
„Da Lenuţo".
„Mă duc să vfrd isprăvesc
cu el."
De teamă să mi fiu su prins că
i-am ascultat, «m «plecat repede şi
întălnindn-mă cu mama pe sală
îi zi se iu
„Mama! îN'a» găsit ni«i
gutui eoipt."
1
„Lasă gutuii şi viiio îneoa!"
strigă Lenuţa din iatac, şi am
intrat, la dînsa.
„Şezi," zise Lenuţa, «r&tîn
du-mi ou mîna dormeza. Era în
faţa oglizii potrivindu-şi părul
pe frunte
Se mai neteiti roţel degetele
pe obraz şi şezînd lingă miibe îmi
zise:
„Cum al slăbit Ilristache! Eu
nu ştiu ee-i on tine. Trebue să
chem un. docttvr."
„Do geaba chemi doctorul. Nn
poate să-mi ajute nimic."
„De ce
,,'lîoate
a'o vindecă doc-
torii."
„Cine «poate
bele?"
„Nici babele! Nu sunt bolnav.
„Atunci de ee eşti aşa slab
„T11 ştii mai bine ca mine, Le
nuţo. Do bătăile şi de tirania eo
sufer 'din partea ta."
„Lasă Hristaehe eă iuti în a
into n'ai se se mai suferi."
„Ai mai zis odată şi post».#, lu
nă iar ai început se dai în mine."
„Nu eram sigură că mă iu
be.şti. Acum sunt convinsă şi a
pueîmlu-mă de gît mîi trase că
tre ea şi mă sărută de mai multe
ori. M'am lipit de ea, am pus mî
na pe umerii oi .şi ziseiu:
„Ce frumoasă eşti Lenuţo!"
„îţi spun o noutate. Bueură-to.
Iar eşti tată!" zise dînsa zîm
bind.
*'0
vindece?. Ba-
4
La rfndui mea am «oprin«-o d^
gît. şi apropiindu-mă de ea îi că
utai gura, şi buzele noastre se
întâlniră din nou. Era prefăcă
torie din ipartea mea, dar n'a
veam ce face. Numai aşa puteam
s« scap de urgia ci.
(Va urma).
SUBSCRIERI LA CARTEA
DIN CARNETUL UNUI
PERSECUTAT DE
SOARTA.
D-nu loan Farca din St. Louis,
Mo., ne comunică că a trimis
la banca A. Green din New Cas
tle, Pa-, $15.00 pentru cinci ex
explare din cartea „Din Carne
tul Unui Persecutat De Soar
tă", care se va tipări la Inst.
nostru tipografic. Călduroase
mulţumiri. C. R. Pascu.
A V I Z
Toţi acei cari doresc se aibă
cartea „DIN CARNETUL UN
UI PERSECUTAT DE SOAR
TA", lucrare originală, de Dă
rac (C. R. Pascu), care va apa
re în două volume, aproape cî
te 400 pagini fie care, se trimi
tă preţul lor de $3.00 (trei) la
banca A. Green, 34 S. Jeffer
son Str., New Castle, Pa. şi se
anunţe prin o simplă carte poş
tală la adresa acestui ziar tri
miterea sumei şi adresa unde
să se trimită cartea.
C. R. Pascu.
REPREZENTANT»
ZIARULUI AMERICA.
rni,
D. To­
Aw.,
stown, O.
it coapte,
mînc are că
rufe şi se
wfoeşte cu el
Young-
PHILADELPHIA, PA. -0. Bvfc
Hoţ, 1550 N. 5 Str.
AKRON, O. S. Mofft, P. O.
Mi
CLEVELAND, OHIO, SIMBATA, 20 APRILIE 1916.
E N U N S
ftmtru cumpărători de acţiuni
de la Compania de Automobile
AIROFLEX. Preţul acţiunilor,
(valoarea reală $10.00) se va
scumpi de la $5.00 la $7.50 la
mezul nopţii, 30 Aprilie 1918. Vi
no, ori trimite pe prietenul d-tale
ca să facă întîia plata, pînă cînd
este cu $5.00 şi nu se scumpesc.
Ori şi care Romîn poate veni sau
să ne scrie în limba "Americană
sau romînească:
Noi garantăm toate cele 6e căi
căm cu fer electric, (5)
Phone: O. S. 5153.—\|&ellî 1100.
BOJeO«OBOnO»OKK]i^
Preot gr. or. Romi»
lS47-7th Str., CANTON, O
Telefon: Bell 1306.
REV. CORNEL FOLTUŢTO
preot gr. or. romîn
396 E. Hancock Av., lîngă biserică
ALLIANCE, OHIO.
Indianapolis, Ind.
95
VINDEM CASE CU PREŢURI
MODERATE ŞI ÎN RATE.
Asigurări de Foc şi Accidente.
CORN W. 25th STR ft DET
ROIT AVE., CLEVELAND, O.
Capital $250,000.00
Surplus şi profitori .. $275,000.00
Resurse peste $4,500,000.00
Fondată la 1890.
La aoi vorbeşte romlneţte
(l-r6)
fcXKTOTA
SIRNW
i-i
oooooocxxxxxxxxxxoo
Oamenii nost
de afaceri
GARANTEZ PENTRU ORI CE LUCRU (4-5)
N. E. COR. MAIN AND ARCH STR., ALLIANCE, OHIO.
iraainiznizmamiZB^^
OU
OS
ROOHC,
KE AXIR»
rm
1
ori co
acte judiciare. Procese de despă
gubire în caz de primejdie ţii ca
zuri criminale. Vindere de case
şi far me. îndeplineşte ori ce afa
ceri. 468% W. Washington Str.,
Indian&poliş, Ind. Phone: A#
to. 11556 Circle 91.
AtJGTISTIN SISSRA, &»
lă de biliarde. Cuglărie Ame-'
ricană. Tot felul de băuturi
răcoritoare. Trimiteri de bani
Vindere de Bilete de vapoară.
13? North Street, Newark, Oi
DIONISI1 ŞANDRU. Ooa
fetttanery, T&bacuri d» toată «MM
litatea, ţigări şi ţigarete, Popie^
Locul de întîlnire al Romîuilop*
780 Clark Str., Martins Ferry, O.
Locul ccl mai bun pentru a se
întîlni Romînii din Alliance, O.,
este localul D-lui MAICK POPA
RADU, situat lîngă. hala Societa
ţei. Găseşt itot felul de băuturi rV
coritoare. Tot aici poţi isprăvi oft
şi ce afaceri de Notar Public. Frii»
tele I. Gherghcl este Manager. Ohfel
Phone 5395. Bell 1131-W. Şo
mîn la Romîn se meargă.
1
FRAŢI! COSMA, 350V Ponna.
Ave., Indiana Harbor, Ind.
Tot felul do bont uri răcoritoare.
Vînzare de bilete do vapoară.
Trimitere do hani în patrpo şi ori
ce afaceri. Adresaţi vft cu toată
încrederea.
car. Este renumitul şi
noscutul tînăr ACIIIM
72f) E. Main, Alliance,
OIT.
care
NOTT, NOU ŞI TARA
Un- nou Comerciant. Rohiui
a deschis un local cu tot, felul de
băuturi răcoritoare. Sala de Bi
liarde, Restaurant. vDăm tot felul
de informaţinni. Vorbim mai
mnlte limbi. Se află la ffara tre-
nului, în faţa depoului |lo Street
bine cu
CINDEA,
O.
IOAN SISSEA. Tot felul
de băutrni răcoritoarei Ţi
gări şi ţigarete. IjocuI de în
tîlnire al romînilor din Allian
ee şi Sebring, Ohio. 1 1300
B. Summit Str., Alîiawcn. O. Pho
ne: U. S. 2218. (5)
OOOOOOOOOOOOCOOOOCXXXXXXX!
y
DEPUNEŢI BANII D-TRA
în o bancă puternică. 4% se dă
la bani depuşi. Capitalul nostra
peste $4,000,000.00. (2-5)
WW V W V
Institutul Tipografic
AL ZIARULUI
„AMERICA"
WARREN, 0. 1x0
KDOSU1
TOŢI BOHOM U
U IMTlTUţlUJIB
DB
•KATICţ OA: SSVXHB, SkOfOXI, OKf.
«ASŢNAUI NWTEO SOOBTAŢI ŞI
STATUT!,
nm
AJTN
rj
DFVITAJU,
U KAKI fi KKI1, B1LSTB D»
jnmnm
DB
AMUSŢ1
UIIVIRT, OU OI LUORAXI
ASSA TIPOQRAflOĂ
DEVIZA ATELIERULUI ESTE
Lucrars esaştipeieasi, pretwi eftine
OOMBinUB LOB. 1-4
,Y

xml | txt