America. [volume], June 12, 1918, Image 2

About America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current

Image provided by: Ohio History Connection, Columbus, OH

                
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
THK UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., INC.
6705-0T DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
TELEPHONE: CUT. LORAIN 420-11.
MD1TOR-MANA
GE H: III LIU S E. V. IOANOVICI.
EDITOR: WAN JIV 1-IlAN ĂŢ EANVL.
STATES AND CANADA
CLEVELAND
AND EUROPA
as second class mail matter
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR.
V. G. MUNTEAN, Agent general. (2)
im-li lat Ş-.5II de 5 iii-h eu :î eătăriimi $:t.OO.
DETROIT AVE. \n\n I
fc
*J.1^.s^ Wî
1
&?
UNITED
K
01 'SWÂW
If-
A E I A
ROUMANIAN DAILY
HOC OFFICIAL ORGAN OF THE KOUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
0*1 mai răspîndit ziar romînesc din Statele Unite şi Canada.
iă APARE ÎN FIE CARE ZI AFARĂ DE DUMINECA.
imiU
O I E
S U S I I O N
f!ntered at Cleveland, Ohio, Post Offte$
Ca în toţi anii de mai nainte
romîne.
v -*r yy**
i*&.•>:
fi
PER ANUM:
ADUNAREA UNIUNII
REFORME.
tm
lejul Adunării Uniunii, stăm în ajunul unor noi reforme, cari
necondiţionat trebuiesc făcute, dacă voim să ne considere lu
mea că suntem oameni cari ţin pas cu înaintarea ş? mersul fi
resc al continuei desvoltări.
Cinci dintră acestea sunt d^ mai mare însemnătate şi de
aceea, am crezut de cuviinţă ca să stăruim asupra lor şi pe
această cale. Să vadă toţi ce este în planul de muncă, să se sfă
tuiască pe acasă şi să vină la adunare sfătuiţi, înţeleşi, gata a
'şi da votul pentru ele ori contra lor.
Voi stărui de data aceasta numai asupra a două puncte,
ramînînd ca la cea mai apropiată dată, să încerc a dezvolta şi
celelalte trei.
La înfiinţarea societăţilor noastre, nimeni nu 'şi-a dat sea
ma de aceea ce are să urmeze. Chiar şi dacă şi-ar fi dat seama,
pe atunci nu piteau oamenii să se pronunţe în cauză atîta de
hotărît cum să pot astăzi. împrejurările şi vremile în cari
trăim, au adus cu sine că femeile noastre încă au simţit dorul
de a să organiza. Nizuinţe în acest înţeles am văzut de un şir de
ani. Cu toate acestea, toate acele nobile nizuinţe, pe lingă toată
însufleţirea noastră, nu le-am putut lua de tot în serios. S'a
întimplat însă ceva de tot estraordinar. în Alliance, O. s'a în
fiinţat în decursul acestui an o societate compusă numai şi nu*
mai de dame/
Societatea aceasta numită „Locotenent
Ecaterina Teodoriu", a cerut să fie îngăduită în Uniune. Ce
rerea dată cătră Ccmitetul Suprem Esecutiv al Uniunii, a fost
aminată pînă ia Adunarea Uniunii, pentru-ca aceasta ca cea
mai înaltă instanţă a noastră, să aibă cuvîntul de a hotărî în
causă. Ds asemeni a fost lăsată, după cum ne spune Procesul
Verbal al Comitetului, ca să se poată constata conducerea pînă
atunci, progresul societăţii şi destoinicia femeilor de a să or
ganiza şi de a conduce o organizaţie.
Ne-am interesat şi nci, ca cronicari ai vremilor de astăzi,
dela unii şi dela alţii asupra conducerii precum şi asupra de
stoiniciei membrelor numitei societăţi şi după cele aîlzite pî
nă acuma nu putem să avem alt cuvînt decît acel al laudei asu
pra acestei afaceri. Beei» susnumita societate, ar fi să fie îngă
duita în Uniune.
i
Este însă un „dar'' aici. Şi anume: de îndată ce soefetatea
fimenină întră în Uniune, trebuiesc întregiţi mai mulţi artico
li şi parografi ie ai noştri, cari să rcferesc numai la partea băr
băteasca. Va trebui adaus peste tot locul şi cuvîntul femenin.
Va trebui deci o schimbare, pe care îndrăznim să o propunem
Uniunii. Pe lingă această schimbare mai stăruim ca societatea
femenină să fie condusă pentru totdeauna numai de femei şi
în sinul ei să nu aiba rost nici un bărbat, ba chiar să le fie opri
ta intrarea ori transferarea în societate. Căci altcum, am ajun
ge in buclucuri cu damele noastre. Uşor s'ar putea ivi un caz
cînd de dragul unei fete, să nărăsească toţi tinerii societatea
pentru a întră în societatea femanină. Membrele cari ar dori
transferul la o soci state bărbătească, pot s&'l aiba.
O a doua chestiune de mare însemnătate are sa ft® propu
nerea dlui profesor Paul Ne^ulescu de a să vota stipendii pen
tru tinerii ronilni din Statele Unite, cari urmează cursurile la
atare colegiu ori universitate. Comitetul Suprem Esecutiv, că
ruia 'i-a fost adresată această propunere a considerat'o de a sa
ţi a decis să vină ia Adunarea Generală cu propunerea de a să
sistemiza pentru viitor fonduri culturale pentru ajutorarea ti
nerilor a căror părinţi au fost şi sunt membri în U. S. R. A. şi
Cari au dovedii că totdeauna au avut la inima lor interesnl ma
fie al bunului mers şi înflo^irei acestei organizaţiuni.
Negreşit că In măsură cu legile noastre şi cu statutele noa
stre, cari spun ca societăţile şi Uniunea nu au numai menirea
Simplă de a împărţi ajutoare între bolnavi şi morţi, ci pe lingă
aceea mai sunt şi alte îndatoriri adică acelea de a răspîndi cul
tura între membrii. Legea noastră sunt statutele şi paragrafii
lor. Acestora trebuie să ne supunem. Şi ele spun că Uniunea a
fost fondată pentru ajutor şi cultură. Au fost timpuri, cînd,
eram prea slăbuţi pentru ca să încercăm a ne aranja pe baza
punctului de al doilea. De acum încolo insă, ne simţim destul
de taxi pentru un început. Şi pe lingă tăria noastră, mai este şi
ax&AStecttl din aceste timpuri tulburi, al statului, care te sile
ţte si te supui liberii scrise din statut.
In faţa acestora, dar mai mult faţă de tainicul simţ al echi
fiţii, voind să fim credincioşi cu cele ce am propovăduit pînă
*,4 ftfcama, va trebui să nizuim a vota un fel de pian pe baza că
âte împartă astfel de ajutoare. La formarea acestui plan
9& amintim că ar fi bine dacă aceste ajutoare s'ar da nu
or a căror părinţi au fost membrii în organizaţie, fca
bunecartificate purtare morală şi de înaintare în
V»*atei nssgraliii în filele de mai
omfcâ ingră
na-
r-^
$4.00
$5.00
Şi,.
şi fa anul de faţă, ca pri­
w
V-'•'•"•••
Mărunţişuri.
minciună, poate să fie păcat,
atîrnă de la locul cînd. unde şi
cum o spui.
După toate socotelile, pentru
ca să economisească. Bulgarii, de
pe acum hnpărţesc cîte un praz
satură toţi.
în opt ,părţi egale şi cu acela sa l* Haga. i
Unii bărbaţi sunt atîta de feri
ciţi în căsătorie încît sunt în sta
re să st» rămăşască că diavolui t
ste de gen d'emtnin.
Am văJRuf pe anulţi cari er«u
atîta de faloşi .cu rădrieina fami
liei lor încît nu mai aveau loc şi
na puteau
să
lie fălo^i cu e% ipi-
După «e o femeie trece peste
vîrsta de 40 ani, are să'ţi sptină
că oglinzile astăzi să deosebesc
în multe privinţe de oglinzile de
pe timpul cînd şi dînsa eea titie
ră.
O femeia cuminte nu are să
plingu niciodată atunci cînd băr
batul său im ţine de promisiu
ne. Dînsa este convinsă că el e
ste în stare să'i facă in scurt
timp o altă promisiune.
Poate" efi nu ne credeţi, dar
noi
cunoaştem
foarte mulţi băr­
baţi cari nu îndrăznesc să mînîn
ce cu femeia la masă, dacă nn
este din întîmplare şi atare oaspe
la eaiM, ...
4
Aproape toţi" bărbaţii
mcază ţigarete au cîte
ţigaretă", pe care însă
na o ţtită acasă.'
cari *fu
o ,.port
totdeau-
L*n copil care a crescut atita
de mare că nu mai trebuie să es
plice mamei sale .pentru ce a ră
mas noaptea afar«, are să se că
sătorească şi va avea si espUce
femeii sale acelaşi lucrii.
INFORMATIUNI
|cntrti protejarea
Dintr?ui) raport al
Pr^tifi
un comitet carc să supravegheze
v V
mi "i 'i'j 11, •,! ii1 ,1.', j.Unii ."".wiii'iii i. iMnmiui i. !mmmmmmmmmmem&BMmâmatibtBmmmKm***BasBmammmassBeeTsaBasms3^^
însemnează şiwdicareu taxei că
lătorilor la 6 cenţi, lucru la care
consiliul comunal s'a învoit.
-v:v
caritate, milă, ori u,n fapt. Toat proape întreaga secţiune comerci
ală din oraşul Caribou, He., a
fost consumată dc flăcări. Pagu-
Parisului.
ministrului 4e război. Clemen-gemafc. ^IJirelc italiene so
ce-iu, «e înţelege că s'a denumit
diată, insa dacă Germanii se vor militare hi anunţuri eoifteciale,
apropia încă eîteva mile, se poate
de einspreze inch, şi d«^ aceia s'a!s
crezut că e mai bine a fi
peiitru ori
ee
Buba tul printre lucrătorii de la
Krupp. Nişte eălătoi sosiţi din
Vrma:tia la Ilftga spun eă prin
tre lucrătorii fabricei Krupp, H^^
Esţseu, s'a încins epidemia .nunii*
ta bubatul u*gru, car-e stinge cîte
i^atru şi eiflji vieţi în fie că re zi.
Poguh-3 cauiat» d® foc. A-
bile se ridică la suma de de 000,
OOflpŞf dolari.
Itepresentanţii
întîlnit la
eri s au
Haga cîţiva delegaţi diu partea
Angliei şi -Germaniei, cari vor
face aranjamente pentru schim
bul de prisonieri între aceste Mo
uâ ţări. Se zice că atunci cînd
ministrul de externe al Olandei
i-a pus faţă în faţă, delegaţii
elinat. In curînd se va anunţa
cele botărîte aci eu privire la pri
-««nierii de război.
Bilete de traarvai funfo.
Conductorul şi motoristul unui
tramvai din Cleveland, Ohio, au
fost jefuiţi de doi negrii de tot
ce aveau prin «buzunare. Negrii
s'au suit în tramvai în timpul
cînd nu călătorea în el nici un
pasager, au .scos revolverele şi
i-au silit să mwj înainte pînă în
tr'un loc singuratic din parcul
Garfield. Aci au huit de la con
ductor vre-o eîteva sute de bilete
de tramvai si 22 de dolari în nii
,me rar, iar de la cel de la mot(r
aumai un dolar şi jumătate.
Vioirmile ^^eîlturci" firmane.
Astăzi «'a anunţat în parla
mentul din Londra că numărul
persoanelor om-orîte de aviatorii
Germani, în timpul cît au bom
bardat spitalele de la spatele
frontului din Franţa, e de 901.
Călugări, îşi omoară cîinii.
Datorită lipsei de hrană, călu
gării de 3a mînăstirea St. Ber
nard, din apopierea -Bernei, şi-au
Omorît cei mai mulţi cîini, ern
ţînd numai şase din i. u\'Iînăsti
rea e zidită într'o trecătoare al
pină,.-dintre Pidmont şi cantonul
Valais şi era vestită în t(»ată lu
mea priri cîinii ei.. A fost fondată
mai mult ca un adăpost pentru
călători, iar cîinii erau dresaţi
să aducă călătorii căzuţi pe
drum din caiyia gerului.
O metodă de & Mătura spiona^
5îftir
s,*e
mi
11
ear
să ajungă în ea eu tunurile lorlea '?m
!?ata
intimplare.
Noi observaţii la Zeebrogge.
Situaţia (îermanilor la baza
belgiană dc la Zeebruggc, ca ur- n
mare a măsurilor luate do
glezi pentru blocarea portului, e
mult mai sîrioasă de cum .s'a
crezut pînă acum. Fotografiile
Juate de curînd din aeroplane a
rată că intrarea în -port se astu
pa eu nisip, aşa că încercarea En
glezilor de a. Închide «ittualttl este
ajutat şi de natură.
^-Icvclaiul de la Roma, a-
spaţiuni
"ucrările de întărituri pentru -o- tnri»or. Redactoul unui ziar ita
crotirea Parisului. (Pînă acum nu idin Cleytland a explicat câ
sunt temeri că capitala va fi ase-1
sP'01,d
albe în locul annn-
inamici divillgau secrete
i erau departe ie a ti bănuite
cova-
a
periculos. După ce
descoperit şirleticuî spionilor,
autorităţile au dat ordin să se
scoată anunţurile din toate copii
le ee se trimit în străinătate.
Registrarea femeilor germane
din Cleveland. Autorităţile o-
flat
0,'dm c«
toat(
f"
mcile germane din Cleveland, O
hio, sa se regLstreze Lunea vii
toare. Se crede că vor fi intre
2,500 şi 2,700 eîîfti bărbaţii ger
mani. înregistraţi inai înainte,
«u numărat !5,300. H' gist ra rea
şe va face la cele 14 secţiuni po
liţieneşti, va fi.de la 6 .a. iu. şi
pînă la 9 a. m, şi va dura cel
puţin o săptâmîuă.
IWIlf GERHAIOR
New
Moart«a unui general Englez, ^jniens şi porturile de pe eana
La Londra a sosit ştirea eă ge-, "Jtiţl eii'glcz, cu foate că 1-a costat
neralul de brigadă l4. Ii. Lums- experiment foarte mult. o
d«»n a fo*»ţ iwis iu. ucţjunQ. parte a rezervei lui a .fost mătu
v e e a a n u u i o
de tren. iv»n Le- faltă parte zace în spitale, yiicşo
xitigton, Ky„ soseşte raportul dc- rîndu-i puterea şi deraniîndu-i
pre draiarea u'nui tren lingă strategia, el însR e un notabil or
gara Hubers, in care timp au gauizator si apolitica kii în meu
fost rănite ,.49UĂ&pi,4J*.c-c.c per- ţinerea puterei militar^ germane
soanc. k .- ic de o natură rapace şi tot odată
iîndîrjită. Trcbue
Ordin militar contra viţiului.! că dacă rezerva lai se topeşte în
Autorităţile militare- au dat focul luptelor, sergenţii de reeru
un ordin prin cart* se opreşte în-j tare prind in cursă noiţi îoţţe.
traroa soldaţilor Amcricani în De unde vîne iHsewt nesecat
Panama şi Coloji pînă în timpul de rezerve? ItăsphnşUl e «am ui
e'iid gnvernul ţinuttjlui Pşnama
va pune c^păt deafrîuhu jiv a
colo.
Mărirea taxei 1» tffuxivaiele funcţiune de a face liste cotn
din AUiarcţ. OadţictorH traaupleete despre mortalitate^ «crin
vaielor diu "Alliance, Ohio, au ca e interesant
în
primit o .sporire în leafă de la'7 nota .profeţirile ce bat în ca
pînă la 12 cenţi ,pe oră. Aceasta I p**te făcute ele aşa zi$U
experţi
rinţilor, precum 9! ţinuta to 4âmc*
sul memtariei lor. C& sft U»"
nem vecinie ţtotfm
de
t«
York Sun).
'Cu' toate că Hinder bur şiln a
,putut' a-şi duce la îndeplinire
planul lui, şi anume, a captura
SH
ţinem miute
mitor şi răstoarnă morali arit
metică a scriifdi^lĂi'
Ini d-ţiul' 'Hilaire Belite*
Statisticii medicali, a căror
aceste «lie a
militari. D-nul Belloc, de pildă,
îşi amuza auditorul cu profeţia
câ armata germană va fi distru
să în un fel ce nu mai a înre
gistrat istoria. Un altul a prezis
consumarea repede a rezervei,
însă" timpul singur a rămas să a
rate adevărul. In aceste socoteli
s'a uitat că în fie care an sunt lu:
aţi în armată recruţi notti în nu
măr de 700.000, care sunt prinşi
de sergenţii pentru recrutare
«lin Prusia, şi po lîngă aceasta
metoda ştiinţifică de a feri ar
mata de 'boale ori readuce pe ră
niţi la ţputerea de a reîntra în
armată, a întărit foarte mult pu^
terea germană din Flandra.
Statistica experţilor medicali
englezi e altă dovadă. Ei au com-
n'au dat mina, ii numai s'au în- parat cu mare îngrijire -numărul
bolnavilor din armatele germane
şi aiKstriace, număr care a fost
publicat în toamna aceasta în
Lemberg, cu cazurile de 'boală
din armata Aliaţilor. Experien
ţele au dovedit că sunt relaţii
definite între bolnavi şi casuali
tâţi din numărul bolnavilor rac
dîcii deduc numărul morţilor şi
al invalizilor. Casualităţile în ge
neral nu sunt o sursă prea efi
cace dc informaţii mai ales refe
ritor la Germania, pentru eă lis
tele lor cuprind 4111 număr în
semnat de răniri uşoare. Mai
mult, nu e uşor a şti eîţi mor
din cei răiiiţi sunt deci motive
medicale, -legale şi sociale dc a
crede că e uşor a greşi îiţ astfel
de deduceri.
Din punctul acesta nlfe. vedere,
perderiie germane ,pe care un
statistician german le dă, ilumi
nează problema.. în un număr
din Aprilie ..l)as Neues Europa"
publică următoarele cifre, pen
tru prima oară. enprinzînd morţi
de pe toate fronturile, cazurile
de invalizie în total, cit şi numă
rul bolnavilor. Cifrele' par a 1111
fi exagerate. Fără o influenţă ce
să contrabalanseze aceste perderi,
ele ar fi dezastruoase. Perderiie
sunt următoarele: 2.604,961 ipe
frontul de vest 1.484: n)0 pe
frontul de la răsărit şi 367,550 pe
anvbe!f fronturi din 1 August
1917 pînă la 31 Ianuarie 1918.
Perderiie totale* d» la începutul
războiul iu suut calculate a fi
4,456.961. "'V
v
Este ceva în
aeest
A
eomunicat
1 ce. cerc o atenţie specială. Mai
eate o listă ce cuprinde numărul
per'deriîor Iii soldaţi polonezi,
ruşi, litvanezi şi finlandezi. Ca
sualităţile de tot felul între aces
te trupe a fost de oOO.OOO, aşa dar
ar face 1111 total de 5.000.000.
Noutatea că Ruşii «ervese.îrt
armata germană e importantă,
e adevărat. Aceasta a mai fost
confimată, îu aparenţă, şi în ar
ticolul unui critic ungur M. Be
las Tibor, care a fost citat de a
utorităţile engleze. El scrie că
Germania concentrează pentru o
acţiune pe uscat, şi lucră- din
greu pentru succesul militar ca
să înfrîngă supremaţia maritimă
a Angliei. A menţine rezerva ne
cesară pelitru câmpii mi!" înce
pute două căi sunt deschisa pen
tru Germania. t*na, e a se folosi
de forţa ţărilor ocupate a do
ua e a salva cît se poate de mulţi
dintre bolnavi şi răniţi, şi ai fa
ce să s( reîntoarcă îndărăt !a ser.
wiciu. Aceasta a şi fost ipolitica
permanentă a statului major ger
man.
l)in aceste piiaet# dc vedere
statistica medicală e instructivă,
Referitor la bolnavi acest răzlmt
se leosebeşte dc celelalte. Dei-e-.
şurile din «boale au fost foarte
însemnate 111 toate războjjieie. în
să statistica publicată-de, medici
germani la Lemberg arată eă
mortalitatea intre bolnavi a în
ceput se descreaseă foarte mult
în războiul ruso-japonez, şi dacă
e să dăm crezare acestei sfatis
tici, atunci cazurile de boală în
armata Teutonă în ultimul aii au
fost a zecea parte din un procent.
Micşorarea cazurilor de boală
este influenţa ce a conta balan
sat perderiie suferite de armata
germană. Şi e «o influenţă foarte
importantă cînd o ex-primăiu în
cifre. I)e fapt înseamnă, -că pe
cînd Germani] perd un om din
cauza boalei. Aliaţii perd trei
•sau patru, şi -poate şi un număr
mâi mare. Din acest punct de
vedere 5.000.000 cît e numărul
total al celor perduţi 111 răajjoi
dc Germania, 1111 e un număr ca
re înseamnă ruină, cînd esubtras
din 14.000.000. Rămîne de6i o
putere de. 9.000.000.
Această concluzie pare
r\ %J
Jfeiu de ani iudelungaţi
MM
CĂ
redat puterea
su-
poartă (părerile lui sM. Andce
CUeradame, Opinia lpi e câ ar
mata gernţană a crescut îb loc s/i
Scadă. Mai ales că se nu uităm
cele aeriae de „Neuee Europa"
reers^ffea ce o fac
căzut
106'
«ut
/1
v
OLEVKLAWD, OBBO, MMureM, tt W
Romlnii din Lorain, 0.
Pentru ori ce informaţii adresaţi-vă D-lui LOUIS
D. QPRIŞIU, .750 BROADWAY STR. (2)
Cereţi Romanul Valurile Lumi i Valurile Mâri.
CRAMOFOAM5 ..COI.L'IBI A"
dela «18.00 plnft la $1S0.
Toţi avem do împlinit datorii, fie cătra Patrie, Neam ori»
Religie, cari suntem datori a le împlini mai înainte de toate.
Tot asemenea este datoria fie-cărei naţiuni se sprijitiească tot
ee e de naţia ei deci noi liomînii suntem încă datori să spriji
nim al aceri le romînesti. Pentru acea rog pe toţi fraţii moi
Romîni să 1111 uite, că 111 Cleveland este singura prăvălie ade
vărată romînească, cu tot felul de lucruri de îmbrăcăminte de
bărbaţi, femei si copii, precinn singurul magazin romiiies^de
GRAMOFOANE ŞI PLĂCI. Facem si HAINE BĂRBĂTEŞTI
PE MĂSURĂ cu preţuri reduse, tot asemenea facem i^ERPA
RE, HAINE DE CĂLUŞERI, CRAVATE TREICOLUR, etc.
Avem şi curăţitorie de haine (Dry Cleaning). (2)'
I I I I
IV O
ŞERI'AIIK lK rilCI.K III ,\A: dc
5218
U
Tonte mârforfle iioasro «un» de prima mlllutr sl ui-He «it s«* il«*
r«-du««»: dri-i *|M-răiii că nipritim si» ii ui nprljiniţl tr luată Kiiflaroii ritiniufn«cn,
cu »1ît mjii mult «-ă nit Stor romineso nu Mir in Clctrliind. Romînii «lin alto
«riine Muţit rtiuaţi să cciiră at»loKul noHtrn. rnrr-l trimitem KratU, iar itoini-
nii «II11 levelaiul *unt i-UKUţi rîml volcw i*ump«*re eei a. să rţ-n-i-1-are storul
noNtru, unde vor ti wrvlţi luai bla« ori «indr. Cu draRWMtv lrâ|eu)t-tii
4
Caut, perdut, anunţuri de nunţi, botezuri, serbări, etc.
1 cent cuvîntul. Plata se face înainte, odată cu trimite
rea publicaţiei, numai Societăţilor din Uniune li se publi
ci înainte şi in urmă ii se trimite bilul de plată.
ADMINISTRAŢIA ZIARULUI „AMERICA"
fXXXXXXXXXXC0CO0CXXXXDCXXXXXXXXXXO000CXXXXXXXXX300OC)Oa
A I K O K I
Vă facem cunoscut despre oraşul de oţel Warren, O., unde1
a început Industria de oţel în anul 1914, Trumbull Steel Co, cu
8 Role de Hot Mill şi cu 50Q de lucrători. Astăzi această fabrică
are 34 de Role şi alte departamente şi lucrează cu 4,500 oameni.
Asemenea Liberty Steel Co- va clădi o fabrică în 15 Aprilie
cu 12 Role de Hot Mill unde vor lucra cel puţin 2,000 de oameni.
Se aşteaptă cu siguranţă ca oraşul Warren, O., să crească în
timp de 3 pînă 4 ani la 75,000 populaţie. Fie care frate Ro
min are oportunitatea de a-şi cumpăra un lot sau două cu pre
ţuri reduse şi cu rate lunare uşoare. Loturile sunt aproape de
fabrică, cele mai departe numai la 15 minute. Preţul loturilor
este de la $225 la $625, din care la cumpărare sunt a se plăti
10% iar restul $5 la lună. Adresaţi-vă cu toată încrederea la:
THE PARK LAND CO., Room 27, Main Str., WARREN, O.
aOaOBOO^^(^OaOHOHOHO|^HC^O^HOHOHO^OaOHOHOnOHO«
iULBICIUKB, KZIcVOâlTATB»
BOALA
BÂRBITEASCÂ ÎNIU AZI UI «O
s$ffiwîi
Bărbaţii $e vindecă
SB ASIGURĂ MULŢUMIREA v
TUTTÎROR
modic
fiind
NEUTRU
boala cît de grea, eu nu pierd nădejdea de a o rindeea.
Boale bărbăteşti, secrete, învenitiare, slăbire generală, perderaa
poftei de trai şi altele, a«i fo«t vindecate la mine totdeauna. Ori «f»,v
informaţie şi sfat dan fără bani. Eu {ţi «puu cum fi tn ee nod
fi vindecat ea să pricepi însuti ee boală ai.
INFJBCŢIK. Dacă ai o boaiă molipsitoare, eu te vindec wipade,
gur, tară durere fi pierdere de vreme. N« holftreţţA dft.tă
«he şi grea. Fără operaţie vindec grabnic.. Metodul meu e sigll
fi simplu.
ONANII. Vinde« astfel de boală grabnic, ajgur fără perderi de vim
*n«. Onania o vindec după an qntd sephrw şi abaolut sigur.
1XVKNINAKX DE BINOE. Te vindec uţor de aceasta, de oarew
eu am un metod simplu, îneît te miri ee tigor ai «eăpat de motş
tea sigură.
HERVOŞITATIS. Ku am vindecat sute de do nervozitate,
lip^a de memorie, icioieşire, bitaie de iMîinâ ţi altele Prin
metodul meu de vindecare nu trebue «H-ţi lui lucrul. Ba tf
*indec sigur, grabnic şi pe veet.
BOALE VSCîkl. Ku vindec pri ce boale învechite, pe cari po»Hfc
nii vreai să le ştie fi alţii, ea buboaio şi VoA)e secrete.
BUBX ORI COPTURI. Practica mea veche stă In a vindeua attfidl
', Ap boale fără operaţie, cu Weuri «jnire. fără dureri. Ori 4e
•f»n*nrj nrimpidioawe se vindeci eu leacurile mele.
•erteţi romiueft^ Sfaturi şi îndrumări dan fărâ piati, «l«tis. v
OmhE DJB CONHlILTATm, |#1* aîtiă la.& p. m.
/. \. mincca de la 10 a. m. piuăla 2 p. m. (2)
i i
i
743»
G. GARDULESCU.
•i
5
«fim
CLEVELAND, OHIO.
0000000000000(mXXXXXXXXXX)aX)000(XXXXXXXXXXXXXXXXXX»
TAXA LA MICA PUBLICITATE
/\r
S
S
LIT AMCRLCIFTI «I
«peciaiifit, VINÂW
K .In
mod
ii
.'4
/T
A-'3
'-i'cî
./4.
'A
VI
i z u
4
:-Â
•.
A-:
on'-ET
Ş(MIŞTIMEIF»!"-
niine'corpul
«»rte DESEHISÂ.
v
P?
OTNENEM ÎL'
Eu
VITID^V- -THUMUH. U&
CUUOM
VNLIL»» J|I STIABICINNILF» "AMOLTIL
KSUITI
4
HAIUHI» )JS-.
cunosc ei inttifi.
'4