OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, June 14, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-06-14/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
GOVERNMENT.
Reaches 100,000 people
VOL. XIII.- NO. 133.
FULL LEASED WIRE SERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
i i ,1'I.BL.—unt
UNITED STATES *w- y .•„*
Official Organ of the Roum. beneficial and Cultural Societies of America
The onjy Roumanian Daily in U. S. and Canada
i i i i ir i I
DEPART AM ESTUL
Al. D-voastră cu, respectt
'V (Subsemnat) V
Y FRANK R. WILSON,
De: Fred S. Ferguson.
United U ress Staff Correspondent.
Oraşele în care trebue mărită
putrea electricei sunt Philadel
phia, Pittsburg, Wilmonţton,
Del. Baltimore, Newark Niaga
ra Falls, Canton şi Massillon,
Camden şi Burlington, N. J.
lliaace, Ohio Connfllsville,
ţii Clurmont, N^ H.

Kt
w
w jj ni.
v s
ir.
"V-
.r'J
Ungaria vorbesc şi agită atîta de
ijMiternie ea niciodată şi din toate
piărţile nu vine nici un semn de pa
ţt- jpe. Cîermania refusă să asculte la
Stăruinţele asupra unei păci demo
w^rate.
a „l^eiehsralttl este ţilin de îngri
|it)r,âri din causâ cererilor pojM)ţnlui
.ftcnţru măsuri contra celor ee fac
s, jîştiguri, mari din război, contra a
|rrarienildr şi capiţaliştilor şi din
"^ausa eft cea mai mare gălăgie sji
r'^face
m,
w
v
•if:
'K
în jurul împărţirii în mod egal
|il recoltei din aeest an. Ce este mai
$milt: reit'hsratul să teme însuşi să
-. Jtlesbată chestiile războiului, a păcii
Apii a evenimentelor politice îîi legă
|tură cu scrisoarea înţpăratulţii că
.jtrâ Prinţul Sixtus ţi cu retragerea
3 /'ministrului de esterhe Cernin.
4 „Guvernul cearcă să împace po
pulaţia suferindă şi peritoare de
v foame din Bohemia prin umbra u-
^nor reforme. Dar în acelaşi timp a
tpornft cele mai aspre măsuri de pe
f^^ deapsă pentru provinciibL slavone
7:tşf/^-î,y/
ISSTJI0 BY THE
Ron
ta, vesteau deja ieri cil aproape
întreagă monarchia Austro-Ungară
este pusă sub legea nmrţială şi nu-
mai cîteva ţinuturi sunt scutite.
-*5f Vondiţiile cari au minat luerul pt-
r'v-
na într'acolo, spuse In cuvin fele u
itui ziarist austriac, sunt descrise
hi următoarea cablogramăjj
STOCKHOLM. 8e-'
fiositatea crescîndă a sitnaţiunii po
r&litiee cum şi a eclei eu, hrana din
IXustro-Ungaria, mi-a fost descope
riţii astăzi de uri redactor austriac,
tembru al stafului dela ziarul
din sudul monarchiei, ca o conce
sjuue în favorul naţionaliştilor ger
mani.
v
„Austrial]^
:Ţt
hlPUtAjIA, CERE ÎMPĂRŢIREA ÎNTRE TOTI LA
IEL, A RECOLTELOR DIN ACEST AN-
sosite din A nutria prin
Vienna 'Arbeiter- Zeitung".
^Situaţia din Austro-Ungaria de
este foarte serioasă" spunea
nil. „Situaţia nutremintelor
£auna a fost mai rea decît în
ania Guvernul austriac sub
finea grevelor din Ianuarie a
is muncitorilor mulţi artieoli
rana. Dar nici una din ace-ste
isiuni nu a fost respectata ori
initâ. Li s'air promis bucate
vot* fi aduse din Uerania, dar
crania pe urma revoltelor eon
Pnferilor Centrale şi centra
lui Skoropadsky, nu sa mai poate
face nimica pentru transportarea
acelor bucate. Germania însăşi s'a
ba,sat pe bucatele c* le va primi din
reran ia şi acum să vede silită să
reducă pîinea dela 200 grame de
persoană la 160 grame la zi. Preţul
fainei în Austro-Ungaria este de 14
coroane finitul. Un kilogram de
unt costă acum M2 coroane. Popula
ţia din Viena nu primeşte nici î5
la sută din* articol ii de hrana pe
care *L căpăta cu eîteva luni mai
nainte. Primarul Yienei în&yşi a
cerut întrevenirea guvernului şi în
că imediat,/pentru a preveni urmă
rik serioase.
„Situaţiunea politiei deasameni
este foarte critică, pe urma publică
rii scrisorilor împăratului Carol.'
Convocarea reicbsratului a fost a
mînată pe un, timp nehotărît, Miş
eşretn sîrbilor, croaţi for şi slovacilor
pftntru o rupere cu Austro-Unga
rin şi unirea lor în uu singur stat
cu Strbia, creşte foarte repede.
„La Windishgraetz a fost nu de
jţult o luptă între germani şi slo
..vaci. La Lejjiach sunt mari tulbu
.J&ri. Bohemii îşi cer neatîrnarea lor
6a naţiune. Socialiştii din Austro-
-JH,
«iim» im» no. s&miB
ft f*
V
fei-f /Ni
MARI REVOLTE IN
AUŞTRO-UNGARIA.SILE
\EEGEA MARŢIALĂ ESTE DECRETATĂ
PE TOX ÎNTINSUL TĂRII,
0
-v/^
jinul unei ni iscări revoMţionare în
Austria".
'„în acelaşi timp demagogia ne*
păsătoarc a Bolshevikiştilor cari au
făcut pace separ/ită în clipa cclci
mai mari răzvrătiri din Anstro-T'n
gariâ, a întărit mult imperialismul
Austro-German şi a
fă4ut
pe ele­
mentele demrtcratc *ă cadă în mîini
le eamarillei militare.
N
„Situaţia nft este limpede (ie loc,
dar desperarea populaţiei este atî
ta de marc încît să pot aştepta ur
mări grave".
ÎN AJUTORUL RUSIEI.
v y
WASHINGTON, 13 lunier»—
Guvrenul American se trudeşte
din greu să facă vre-un aranja,
ment prin care s'ar putea trimi
te oarp cari ajutoare în Rusia, fie
chiar trupe sub eoraandă Ruso
ApAcricana,
Rusia nu vrea să aprobe "vre-o
expediţiune sub comanda japo
neză. Ţara priveşte acum la Sta
tele l-uite ea la cel .mai buri pri
et^iL ..
Aeeste*
şt in an fost pnmit^. as
tăzi de Presa Unită din surse
demne de toata încrederea.
Guvernul lucrează la planul ca
în 4 iulie să fie în stare a anunţa
că un milion de oameni s'au îm
barcat din porturile Americane
pentru Europa. De aei încolo va
trebui să/înceteze cu trimiterea
trupelor aşa ea vapoarele toate
să transporter la provizie şi
ttHuiiţiuui,
Aceasta "va prilejui ca Eu
sia să fie ajutată cu încă alte tru
pe. Tiedecile -cari stau în cale
sunt multe, însă guvernul face
toţ ee-i stă în putinţă ca să iese
la «n bun rezultat.
MINISTERUL JUSTIŢIEI.
WASB1
NGTON^b.C.
CIRCULAR NO. 824.
l'ersm ne Ic cari corespondează cu
acest minister cu privire la faptele
neloiale pe care le observă la unii
şi la alţii, arată foarte adeseori că
dînsele, nu ştiu unde să se (idrcsc??
cu acele pUngerţ in, imefţtiote lor
apropiere.
v
Ministerul 'Justiţiei, de aceea,
suggestioncază, cu prin ajutorul
barelor din districtul t)-voastră,
să lăsaţi ca să se publice din cînd în
cînd locuinţa celui mai apropiat
oficiu al procurorului Statelor Uni
te ori oficiul Biroului de Investi
gaiiune câtră care pot sâ fie adre
sate acele plhigeri.
Acelaşi minister al Justiţiei, vă
îndeamnă ca în aceste Comunicate
să asiguraţi pe cei ce voksc să facă
destăinuiri de natură informativă
ori confidenţiali» că astfel de des
tăinuiri sunt totdeauna bine venite
şi că toţi cetăţenii sa se simtă libe
ri a-şi aduce informaţiile lor ori
siispiţinnile dînşilor în atenţiunea
agentului special.
i.
Cu respect:,
T. W. GREGORY,
')t: Procuror General.
S
i
în
,Ş.
cţfftfl#
Germaniei ţceti&tq numai diţi
v cauaa* ţinutei păcătoase a urmaşilor
.ţi adpmţUorr luj PhiliDxSc^ei^c
wiaiui («obl so^
l^ltet feriiiBiM») cari refuză *pri-
8.
...
*WERTZ,
procuror Federal
"it •*, Cleveland, Ohio.
^ceasta pentru Romînii noştri
6ari au pllngeri contra celor ee nu
sunt loiali faţă de ţara aceasta, fa
ţă de socialişti, de publicaţii ţi cu
vinte rftutĂeioase la adresa State
tor Unite,
'i"' tjÂ
LOCOTENENT VA
STOICA llf
FORT WAYNE, IND.
Vineri 7 Iunie, locotenentul
Vasile Stoica a fost în oraşul no
stru. Ne-a făcut o deosebita plă
cere să-l putem avea în mijlocul
nostru, pentru că' pe la noii rar
ni-se «dă ocazie s^.'avenp oaspeţi
a e i
După vorbirea de introducere
predă cuvîntul d-lui Charles La
ne. care prin o vorbire frumoasă,
arată cauzele pentru cari Ame
rica a întrat în război, cauze cari
sunt pentru eliberarea popoarelor
asuprite de sub jugul împăraţi
lor şi autocraţilor. Îndeamnă po
porul, romîn de a se face cetăţeni
ai acestei ţări care nu asupreşte
pe nimeni, şi cere ajutorul mora!
şi material al fie căruia pentru
înfăptuirea libertăţii în lume.
Ia euvîntul d-nul locotenent
Stoica care prin o vorbire de a.
proape o oră în limba engleză,
arată experienţele sa^e din război
şi pe o mapă arată care a fost şi
este visul Germaniei înaintTr de
război, şi care e tot acela şi azi.
Explică intrarea Romîniei în răz
boi, cum au intrat în Transilva
nia şi apoi cum cu forţe mult mai
superioare Germanii i-au respins
j)înă la Şiret, de unde nu au pu
tut să-i mai dea un paş înapoi.
E sigur îu izbîiula aliaţilor, asi
gură pe Americani de loialitatea
romînilor şi termină prin a spli
ne că e ofiţer romîn, luptător pe
frontul din Carpaţi şi crede că
în eurînd va avea einstea de a
lupta pe frontul de West. E viu
aplauadt.
Vorbeşte apoi în îlinba romină.
Timp de o or/Uşi jumătate, ara
tă fazele războiului actual, sufe
rinţele din Ardeal şi îndeamnă
pe cei de faţă a se face vrednici
de suferinţele celor din patrie,
cari sufer pentru noi. Ne îndeam
nă/ a ne face datoria către aceas
ta ţară şi*să nli uităm niei de
datoria ee avfia către eei din
patrkîi
Aduce îa cunoştinţă înfiinţa
rea Ligei Naţionale a Romînilor
din America, jeeae sprijinul tutu
ror ea o datorii a fie căruia de
la care nu-i e permis nimănuia a
se sustrage. s
Termină prin mai tftfilte învă*
ţături şi pilde şi convins cfc l-am
înţeles, şi că cu tî)ţii vom da
sprijin Ligei Naţionale.
La orele 2 noaptea d-anl foeo
tenent Stoica ne-a părăiît, îuînd
trenul către Cleveland.
Vizita d-lui locotenent Stoica
va fi o frumoasă Amintire pentru
noi». Şi cei cari pîaă acum nu în
ţelegeam din destul situaţia, se
vor ft convinşi şj seprăm jsă în.
Fort Wayne, nu v?r mai 'fi de
cei cari nu an înţeles încă
marea vremei.
a-BV*
ROUMANIAN
V
în drv»mit! «Ru $i» -ia kokomo.
Indianapolis, Indiana Harbor.
Gary şi Chicago, d-nul locotenent
Stoica ne-a dat ocazie să fie în
mijlocul nostru o zi. Ii suntem,re
cunoscători. Poporul *romîn din
Fori Wayne, nu vft uita această
zi nici odată.
La orele 2 p. m. d*nul locote
neat Stoica soseşte la gară, unde
e întînvpinat de d-nii Jolin—
Şufană, Basier V. ,S. R. A. şi John
"Stefan, preşedintele Societăţii
Sentinela Romină, car? conduce
pe d-nul locotenent pe la diferite
persoane cit vază din oraş, între
cari la maiorul oraşului, la chair
manul consiliului of Defense, co
mandantul de la Recruity Stati
on ş. a. i
La orele «esra' gt^dHehi^'
dunarea în bala Societăţii Scnti-.
nela Romină de către d-nul John
N. Şufană, eare arată scopul a
dnnărei şi recomandă poponlui
pe d-nul locotenet Vacile Stoica,
precum şi d-lui Charles Lane,
chairman la Council of defense.
"T
CLEVELAND, O., VINERI, 14 IUNIE 1918.
i 1. L..
BULETINE.
PARIS, 12 Iunie. Evacuarea
oraşului Compîfegne (Franţa) s'a
complectat.* Astăzi s'a anunţat
aici în mod oficios evacuarea
complectă şi miile de refugiaţi
sosesc aici cu trenuri speciale.
PA^tlS, 13 linie. Cu prile
jul aniversării sosirii trupelor A
mericane în Franţa, preşedintele
^oincare a trimis astăzi o cablo
gramă preşedintelui Wilson ex
primîndu-şi în dinsaj admiraţia
sa pentru „sfojpţarea .magnificen
tă a americanilor'' şi felicitând
pe preşedintele nostru.
„Trupele aliaţilor trăiesc în ce
le mai critice ots ale războiului"
spunea cablograma. „For
marea grabnică, de unităţi ameri
cane, suntem si|furi că va restau
ra balansa. Atunci să vor răzbu
na aliaţii în mod decisiv şi mîn
drii de principiile păcii pe care
D-Voastră le-aţi stabilit, vor face
ca pe viitor să domnească dreptu1
şi libertatea asupra naţiunilor."
Poincare a telegrafiat şi gene
ralului Persbing, felicitîndu-1
pedtru calităţile admirabile de
luptători pe cari le arată soldaţii
nerica ni şi dorindu-i succese şi
pe mai
LONDRA, 13 Iunie. Feld
mareşalul Haig a raportat astăzi
o raită dată d£ Englezi lîrgă Ar
ras şi operaţiuni terminate cu
succes în Fl&ndra.
Iată ce ^ee^faportBlî
,JLa sud-est de Arras am dat o
raită cu suoces în plina lumină
a zilei, ca\izînd perderi mari duş
manului. Un mottar de tranşeie
al inamicului a. fost adus în li
niile noastre şi încă alte două au
fost distruse pe loc.
„Azi noapte am operat cu suc
ces la sud-vest de Merris gj la ett
de lacul Dickebusch.
,„în primul sector am împins li
niile noastre cu puţin mai înain
te şi am luat un număr de prizo
nieri. în sectorul al doilea, fran
cezii şi-au îmbunătăţit poziţiile
din vecinătatea pădurei de pe
creastă, luind tot deodată şi 30
de prisonieri."
SCRISOARE *DE LA Dl
RECTORUL PUBUCITAŢII
(My&ul) MINISTRULUI
E FINANŢE.
'ashington.
Mai\ 28, 1918.
TOAT0 ORGANIZAŢII­
LE (CIVILE ORI Iii SE R/C EŞ
TI) DIN STATELE UNITE.
R'eferîndu-mă la hpelul Minist
rului de finanţe, eu rog cu respect
pe toate organizaţiile cari din une
le motive neînsemnate nu au răs
puns la apelurile din trecut, a da
ajutorul puterei lor organizate în
ajutorul întreprinderei financiale
a guvernului, DE A FACE ACUM
ACEASTA.
De a{forma şomttete speciale,
sub comitete, a lucru mină în mină
cu comitetele pentru vînzarea de
War Sat
•ings, aceasta e foarte im
portant, şi trebuie făcut fără întîr
ziere.
Comitetele \*-$pcale pen$tvt War
Savings, Organizaţia Stafului pen
tru War Savings ţi Divizia Streină
pentru War Savings dela acest bi
rou va joopera $i vă va ajuta în
această întreprindere.
Directorul Publicităţii*
Mulţumim d-lui locotenent V.
Stoica, şj îi dorim putere de
muncă, ca să poată uni tot popo
rul roţnîn din Africa .şi organi
zaţia al cariii p^lşedinte este de
plin reuşit.
ffhSEKfţillftttN!/
v
*"i
1
post Qfr^rctmm», the mkr
PRETIND
AII PRKS ALTE 13,
DE PRIZONIERI
LONDRA, 13 Iunie. Lupte
puternice au continuat ieri pe un
front (ie- cincizeci de mile, înee
pînd de-la Montdidîer şi pînă
la pădurea Villers-Cotteret, cu
prinzîud noua linie de la Oise şi
porţia nord-vesti^ă a frontului
de la Marne.
La sud de ViUers-Cottcret. s'au
dat lupte inţermitante (care în
cep şi^ iar înceată, spre a Reînce
pe) întinzîndu-se pînă la Cha
teau-Thierrv, adăugind alte 29 de
miie la zona de luptă.
Pe frontul de. la Oise, francezii
au progresat puţin spre vest şi
au oprit înaintarea germanilor if|V',_"om,n,6lr
oentru, pe^eînd duşmanul a fueutif
noui progrese spre răsărit.
Oficiul de război francez a ra-}
portat noui progrese în regiunea
pădurii Belioy şi St. ^laur, prin
zînd alte 400 de prisonU»ri şi oj
mare cantitate de materiale
război, l'e frontul lo la St. Mau?
o schimbare.
Admiterea retragem de Ia No
yon a fost făcută în comunicatul
din Paris. Linia franceză a fost
voluujtar mutată la Bailly şi Tan
cy-le-Val, ajungînd la linia de la
Marne la vest de Nampcel. Re
tragerea aceasta reprezintă un
teriterr dt» aproape patru milf
Lă nord trupele Aliaţilor de la
Marne au ocupat Monteourt la o
depărtare de două mile, la sud
ost de Chateau-Thierry şi la sud*
de Bussiare. (în această regiune
este Marina Americană, .precum
şi al nouălea şi al douăzeci şi
treilea regiment de infaaterie al
Statelor l'nite).
Comunicatul german descrie
retragerea de la Noyon ea „for
ţată" prin perderea înălţimilor
de la sud-vest de Noyon.
Cermanii zic că au prins alte
treisprezece mii de prisonieri.
Referindu-se la luptele date la
nord de la Marne, Berlinul zice:
„Cu toate perderile mari duş
manul dă atacuri în van la nord
vest de Chateau-Thierry. Cîteva
asalturi au fost respinse cu per
deri mari.''
Marojşalul de eîmp Haig raipoţ
t^ează despre o raită cu mare suc
ces dată în apropiere de Loc re,
pe frontul din Flandra de
trupele franceze. De pe frontul
italian se Vaportează operaţii de
patrule, şi respingerea, unei raite
anstriace.
iJ
1
O
HITCHOOCK CON­I
DAMNAT LA ZECE
ANI ÎNCHISOARE.
TXLEDO,
O.,' 12 Iunie, -r- A-
mos Hitchooek, memibru în co
mitetul şcoalelor din Cleveland,
Ohio, a fost eondamnat la «ece
ani închisoare în temniţa Statu
lui din Atlanta. învinuirile adu
se dînsului a fost „încurajarea
inamicului'' şi inţenţia „a cauza
neascultare în armată şi ţa forţa
navală a Statelo Unite.'*
LISTA CASUAUUŢILOR,
WASHINGTON, ÎS Iunie
La ministerul de război 'sau ra
portat astăzi 188 de cazuri a că
ror împărţire e după ?(im urmea
ză mai jos:
19 morţi îu acţiune 9 morţi
de rane 4 morţi de boale 1
mort în accident de aero^laţţ
morţi in alte accidente fi
niţi grav _ll răniţi (starea nedf
terminată)4 dwpăitLţi
ţiuno.
or
mm,
ihe
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA- ASOCIAŢI UNEA PEESSEI.
,"aM
..
4"
Vasile Stoica.
s.
i
UN PRISONIER GERMAN
SCAPA VIAŢA OMULUI
CAREL-A PRINS.
Americanilor nu s'a făcut, rapor
tează prisonierii.
Un caz rar de interes uman s'i
descoperit astă seară. Un divş
man ce a fost făcut prison ier a
scăpat viaţa Americanului care
1-a capturat.
Un locotenent care a condus
1 patrulă a prins un geman în
tranşeiele prime şi s'a întors în
dărăt. Ofiţerul a fost greu rănit
prin o explozie, germanul, i-a le
gat rana cu ceea ce avea la el.
Locotenentul atunci i-a arătat
drumul spre- postul American.
Germanul a fugit pînă la locul
indicat şt a spus despre cele în
tîmplate. Locotenentul a fost
salvat şi se crede că-şf va rereni
în fire eît d*1 eurînd.
ACTIVITATEA AVIATORI
LOR ENGLEZI.
li^îXDRA, 13 Iunie. De Du-
*1 mine
ca trecută şi pînă acum, a
viatorii englezi, ataşaţi la forţele
4
Aviatorii englezi, în timpul
peraţiunilor lor pe frontul Pi
iîardy, au doborît. la pămînt două
aeroiplane germane, au scos alte
două afară din luptă şi au arun
cat 18 tone de boabe, strieînd
rău calea ferată de la Cambrţi
si cartierele trupelor inamice de
la Franmicourt. Unul ditttr®
ropla»ele engleze a dispărut, i
mum
v,
W.S.S.
MĂRCILE DE RttMl
CUMPĂRĂ
DNA ASTAZt
Largest circulation*
Cd'SFINTIREA HALEI SI A
DRAPELELOR SOCJIETA
TEI „VASILE STOICA"
duminecă, 2 lAnie. conform a
nunţăeri. Societatea ,,Vacile Stoi
ca" diii Kokomo, lud. şi-a sfinţit
drapelele, şi hala.
Tactul sfinţirei s'a oficiat de
către preoţii Rev. llie Po«p din
Indianapolis, Ind., şi Oetavian j^rucea Romîn?1, Terre llaute,'
j,Murcşan din Chicago, I lit jind.. Lumina Poporului Romîn.
ANUL XIII.-NO. 133.
10. Drapelele SMetăţii Vaaile
Stoica, apoi drapelele Societăţi
lor după vechime, anume: Stea
ua Romină, Indianapolis, Senti
nela lîamină, "Fort Wayne, IndJ
Andreiu Baron dfe f^aguna şi
După actul sfinţirei şi vorbi-1 Indianapolis, Ind., Dr. Vasile Lu-V
rile ocazionale din partea preoţi
lor, vorbeşte d-nnf locotenent- tin Sălijteannl. Muncie, Ind.
asile Stoica. D-sa spune j*oporu- Urmează apoi automobilele
lui (cari. sâ. compunea jumătate persoanele străine si diir 10c.
d.n contenii ,l-sate şi juţ) cau-
'"a" ""'"""•«f paras, ,i„ .....
A
a
ransilvaraa şi a intrat in aritea-
La orp 1 p. m. să formează
convoiul pentru paradă în mo
dul următor:
i. Poliţia oraşului îţokonao.
2. Kokomo (sitv Baud.
8. Majorul oraşului cu axkten-
Am V
•r ncan Warj.
si pina la Antheuil nu a fost. nici!
o. Funcţionarii oimfului Ko
komo.
6. Locootenentul Vasile Şfcoica,
preoţii şi preşedintele Societăţii
^f
,ani,h Am
caciu, Clintou. Ind. şi IIie .Maf-
de către oraş, aşa că fiecare
inilie din ioc sau din alt oraş a
avut loc în automobile gratis.
Convoiul perenrge în ordinea
de mai sus pe stradele principa
le pînă la Coii^t House..
La Court House eram aştejkaţi
de mii de persoane. Vasta grădi
nă din jur era ticsită de lume.
Majorul anunţase că locotenen
ţii! Vasile Stoica din armata Bo
mîniei va vorbi acolo. Pi plat
fgormâ iau loc majorul oraşului
cu asistenţii săi, locotenentul Va
sile Stoica, reprezentanţii U,
R. A. şi preşedintele .Soeietăţii
7. Muzica „Doina" dirt Indi&~J Stoica.
na polis. Indiana. I Mr. James Bougho-.ise, asisten
8. Căl^şerii din Indianapalis,! tul majorului, ca Chairman des
i Indiana. chide seria vorbirilor, anuuţînd
1 Representanflr^T*. S' R.'^X.'j publicului de serbarea TloInTnftof""
d-nii 1. N. HufanA .şi A. Prie.
If'.«ntitmnrr
Cu armata Americană la Mont. ea". Am cetit foaia „America" dă
astăzi în 1 Iunie şi am aflat de ro«
mînii din St. Louis, Mo. că dînşiţ
didier, 13 Iunie. O linişte wim
parativă s'a lăsat din nou asupra
(acestui sector şi nrtmai focul nor- »wnf mai întîi cari vor să wearg\
ima.1 de artilerie mai întrerupe li-

grije. lor. Puncii-mâ şi pe mine în rînditi
Prisonieriî prinşi s-prm celor ce vor să meargă şi chemaţi«
perderi enorme ce au suferit ger
manii ca un rezultat al bombar
dărei noastre. 'Nici o schimbare
între diviziile care vStau în faţa
franceze cari ţin partea de vest !r,e pentru mărirea uzinelor elec
a noului froi^t de la Oise, au di
stus 29 de aeroplane inamice. în
timpul acesta au aruncat 21 to
ne de bombe. Această ştire a so
sit fsţă-zi aici în mod oficial.
MV.
VIITORII NOŞTRI
LEGIONARI.
^Primim următoarele şire:
fttimate Domnule lulius
loanovici, şef-redactor la „Ameri-
h(Pif
niştea. Patrulele Americane sunt Romînie. left şti că eu sunt unul
foarte active şi sunt mereu cu
eare 111
pentru scumpa noastri
n'!J
după dînşii cu gînduţ
mă, că sunt gata macăr cînd că
Louis, cu society
eu mă ţin de St.
tea, dar acum mă aflu pe aici prim
Nord Dakota. Am voit eu dl
mult timp sâ aflu ocasiune pentru
a merge să lupt pentru Rominifi
Mare, dar acuma văd că mi să plC
neşte gîndu-l. Alta ncavînd ce scr$
vă salut: Teodor Căi uşi, romîn ma
cedonean. Vivat America. Viiyit
jHotnî a Mare. ră iască Romînii
Americani şi Macedonenii.
Cuvintele fratelui Căluşi şi iiti
ma dînsului nobilă '1 laudă atîta
de mult încît socotim a fi de prisos
să mai «daugem ceva dela noi.
WILSON CERE APROPIA
REA DE $200,000,009
WASHINGTON, 13 Iuoie.
Preşedintele Wilson va cere can
greşului ca să se întrebuinţeze
încă $200,000,000 pentru mărirea
industriei. Cerinţele genieralului
Perilling de îu-i-se trimite matff&
ale de război creşte mereu. v
Pînă nu se ia o imediată acţin-
trice în oraşele unde se product*
muniţiune, induatria nu poite
progresa, spune preşedintele Ba
rush de la comitetul pentru âidu
stria de război.
vj
V
r-
en
AutomobiWp au fost donnte
cA TC(lw fa
îli''
4.f
îi.
,-i
w4

xml | txt