OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, June 19, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-06-19/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

O U A N I A N A I Y
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. 00., INC.
O I E
6705 07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
'BBl TOR-MAN AGER: lUlJi'S E. r. O AN O VIC!.
EDITOR: 10AS JIVI BĂNĂŢEANUL.
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR.
STATES AND CANADA
REVELÂND AND EUROPA
Entered as sccond-class matter Aut/. 1G,
1908 at the Post Office at Cleveland, 0„
under tlu act of March 1879.
Be: Carl Snyder.
Harrouri Motor Corporation
CfŞTIGURI MARI. BOGĂŢIE MARE.
92 BROADWAY (Room 329) DETROIT, MICH.
WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THE
UNITED STATES
GOVERNMENT
I I I I 6 2 1 8 E O I A V E
U I\ O U CLEVELAND, OHIO.
eu utit mal mult eA alt «tor routineIIiw nu eaite in Cleveland. Itominii alt«t
oraţie Mimt ni«cn(i n
it ii din Cleveland nunt ti
ineli lat $2.SOj de 3 ineh eu 3 eAtârAmi *2.0%:

ţ\¥ff
It
A S
te
"*t
ft
UNITED
a
A E I A
YXK OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
mai răspîndit ziar romînesc din Statele Unite şi Canada.
APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA
TELEPHONE: CUY. LOKÂTN 420-R.
S U S I I O N
E A N U
Cuiiipâ tarea inti'ii toate a i'o.st lin cele mai vechi vremuri
propovădui ta pentru toate naţiunile de o potriva. Tot la fol a
tost şi cruţarea. Fericiţi cei ce ştiu să fie cumpătaţi şi mult
mai fericiţi coi ce un stau sub jugul untului obicei de^$ cliel
4oi Fi risipi.
Daca cumpătarea şi cruţare* au fost considerate cîiidva
ca virtuţi, atunci cu mult mai mare trebuie să fie rostul acestor
virtuţi în zilele de astăzi, cînd fiecare articol, dela a cărui fo
losinţă ne putem sustrage, înseninează spor în bogăţia naţio
nală. în un ordin al său, ministrul de finanţe al acestei ţări, po
runceşte cruţarea şi cumpătarea în toate.
„Este de foarte mare însemnătate ca poporul american sa
taca economii şi să cruţe, să fie moderat în cheltuieli pentru ca
b'ă poată })une la disposiţia acestui guvern toţi banii pe care 'i
poate păstra, pe.ntrn ca guvernul să poată purta cu ei războiul.
Este de foarte mare însemnătate să continuăm a cruţa pe cît
putem alimentele (nutremintele) căci acelea ne vor fi trebuin
cioase nu numai nouă si soldaţilor duşi pe fronturi ci tot atîta
c?e mult le vor trebui soldaţilor aliaţilor noştri cum si însuşi
aliaţilor, pentru ca să poajtă conduce la un bun şi grabnic sfîr
şit acest război ui'iaş."
Aşa spunea în o vorbire a sa itt$%if?i miiiistrai de finanţe
al acestei ţări.
Vorbind )a dreptul, mai ales în ce prW*»*ie ai ticniii ta
«pai, noi, cei ce încă nu am gustat cupa amarului împreunat cu
a^OSt război, noi, cei rămaşi acasă, de fiecare flata, cu fiecare
prilej, la fiecare niîneare ar treimi să ne aducem aminte că fie
care firimitură prădată, însemnează că mai apoi, undeva, cînd
va şi cineva are să sufere si să rabde cu atîta cu cît am prădat
noi. Inr atunci cînd este vorba de căderea firimiturilor, nu este
iertat să micşorăm de loc răul ce să face. Să nu ne uităm la fi
rimiturile cari să aruncă dela o masă ei totdeauna să ne cuge
tăm la milioanele de mese del» cari să aruncă firimituri în van.
Cugetînd în acest fel o să nu convingem în eurînd câ prea pu
ţin să cruţă şi prea mult să aruncă în firimituri.
O vorbă veche romînească spune că picătură cu picătură
are să găurească peatra mare. Zicala aceasta voieşte să arate
ci picăturile mici fac lacul mare şi în urmare purcezînd de aci,
6r trebui să învăţăm rostul cheltuielilor mărunte dar Tăcute
adeseori, cum şi rostul firimiturilor cari cad dela fiecare masă.
Cruţarea şi cumpătarea în cumpărarea de diferiţi artico
li netrebuincioşi ar trebui să fie mai mare decum este ea astăzi.
CSncl cumpăraţi o singură căma.fă de care nu aveţi absolută lip
si, gindiţi-vă că prin cumpărarea ei scurtaţi pe cffieva de un
drept ce'l are asupra noastră, prin faptul că luptă, ca o veghie
Jlpadormită pentru binele tuturora şi vă păzeşte ţara şi casa.
cruţa,
fă de cari toate ar fi zadarnice.
Pentru ca să arătăm succese cît să poate mai desăvîrşite,
£el mai bun lueru ar fi ca fiecare dintră noi să se oblige a eco
wnnisi
şi
iar din banii
Cruţare.
Miulsterui de finanţe a! acestei ţări pentru
cruţaţi *a omilie
mişcare cruţarea, pe toate liniile şi pentru ca să statornicească
o pildă pentru viitor, a liotărît ca să înceapă o campanie în ca
re să stoarcă deelaraţiuni dela fiecare om pentru cruţare şi
pentru cumpărare de mărci de cruţare. Campania aceasta, aici
în Cleveland şi în comitatul Cuyahoga să inaugurează azi si are
Sjî-şi ajungă culmea în ziua de 28 Iunie a. c. în aceste zile toţi
cetăţenii cari sunt credincioşi acestei ţări, vor fi poftiţi să ara
te dacă sunt credincioşi si cu fapta ori numai cu vorba.
Progresul războiului cere noi şi noi sacrificii cari de C£ţri
mai mari. Tineretul ni-l trimitem pe cîmpul de război ca să ne
represinte acolo. El este.chemat nu numai pentru ca să-şi sacri
fice interesele şi comfortul personal ei şi viaţa. De aci urmea
-aă ca noi cei privilegiaţi, cari am rămas acasă in siguranţă şi
in comfort, să privim de o datorinţă sfîjută a noastră ca să spri
jinim pe cei duşi şi să ne obligăm a face economie întru toate
Mişa ca dînşii să poată avea totdeauna mîncare de ajuns, haine
i3e ajuns, arme şi muniţie fără do cari iu*
ar
1
Ministrul finanţelor acestei ţări w spitîie ea pentru acest
ncop ar fi bine să se organizeze toţi, peste tot locul şi toate or
ganizaţiile ce să vor face cum şi cele cari esistă deja astăzi să
*e oblige a sprijini, şi să sprfjinească guvernul în scopul câşti
gării războiului. Iar pentru ea aceasta să fie şi mai mult înles
nită, a decretat fk începînd cu ziua de astăzi şi pniă în 28 Iunie
t&ilclc din acest răstimp să fie închinate cruţărilor de război şi
pentru cumpărarea de Mărci de Război.
De aceea, ziua de 28 Iunie are să fie uina din zilele mari a
If: ie
acestei ţări şi în această zi fiecare suflet locuitor în America
trebuie să se oblige cruţi), dînd prin aceasta o dovadă vie
despre supunerea lui faţă de înaintarea binelui comun al ţării
tţj despre neînduplicata dorinţă de a lupta atîta timp pînă cînd
U asigurată victoria triumfau ta pentru libertatea mare a
wa.
Folosiţi defi toţi pretutiadenea ziua de *28 Iunie ca o u
să cumpăraţi mărci de cruţare cît de uiulte de sume
$4.00
$3.00
gSifci
MĂRCILE
putea luptaşi jt'â-
Vi.
^V T'^'
Mărunţişuri.
Jumătate dinv femei un ştiu fe
lul de trai al celeilalte jumătăţi,
dar îl vor afla de îndată ce perde
lele dela ferestre sunt ridicate.
Generalul Focii spunea mai zilele
trecute că scopul principal al aliaţi
lor est? să ucidă atîţia Germani pe
cît pot şi (flipă cum să vede aliaţii
îşi ajung scopul foarte iute.
Cît de mare este patriotismul a
-merieanelor, aflăm din o întîmpla
re care a avut loc în Atlantic City,
N. »J. O sumedenie de fete, merse
seră în ocean, îmbrăcate în haine
de baie, fără să poarte ciorapi. Un
poliţist le-a admoniat să-şi ia cio
rapi, fiind-eă costumele de baie e
rau prea scurte. Dar una dintră
dînsele s'a legitimat că numai de
aceea nu poartă ciorapi şi de aceea
poartă costumul scurt*tăiat, pentru
ca să cruţe materialele cari sunt a
tîta de necesare în „acest mare răz
boi".
Fiind-că veni vorba despre cru
ţările de război, trebuie să mai a
daugem una. Iîegele George al An
gliei s'a hojărît \ă poarte vestmin
tele vechi ca să cruţe. Vnii spun eă
aceea nu este şi nu poate fi cruţare
atîta timp cît nu esteineă petec cu
sut de regina pe ele.
UIMI
diotiă
căuşele pentru
Nenorocire.
ilârci Je
cit
yttfnă în
submarin
cari
avem at it ea divorţuri este că unele
femei îşi menajează prea mult băr
baţii şi
pfea
puţin bucătăria.
Ce* să va fi ales de voinicii cari
îşi purtau bricegele totdeauna as
cuţie?
Hidenburg încă îşi are nenoro
cul său. De cîteori strigă după vic
torie, operatoarele dela telefon tot
deauna îi dau un număr greşit.
Oamenii îşi cheltuiesc jumătate
din viaţă aşteptind după vară şi
ceealaltă jumătate aşteptînd iar
na.
Ce înţeles vor fi avut unii, în zi
lele de atentat, cînd nici după ora
unu după miezul nopţii nu să mai
saturau de pupăciuni în un restau
rant din Ybungstown, ().?
INFORMATIUNI
Franţa şi Germania încep schim- pului. Cinci tone de păpădie
tul de prisonieri. Conform
în
ţelegerei făcută mai înainte la
1 ierna, 16.000 de prisonieri au în
ceput să fie schimbaţi între Fran
ţa şi lîermania. în fiecare direc
ţie pleacă trenuri încărcate cu ci
te (JOO pînă la 1.000 de prisonieri.
Trei soldaţi au
fost ucişi şi alţi şaptesprezece ră-
uiţi grav pe timpiil cind un auto-
stîrpească eîinii răi. cari muşcă
oile şi
alte animale de mărimea
lor.
Bang dat lui Eoosevelt. Te
odore Roosevelt a primit astfiV.4
rangul de.,.doctor în ştiinţă" din
pjlrtea directorilor iitieaiui, din
Triutyv i
Sec de noroc,
Pensiune de 260.000 dolari lu
nar.
i
mobil militar a căzut de pe ppd
in rîni Htwah, distanţă de 18 mi
le spre nord-vest de Atlanta, Ga.
Salvaţi de la innec.
Două­
zeci de marinari din echipajul
vasului norvegian .Jvringsjaa"
au fost adunaţi «le pe apă şi de
barcaţi în [tortul Lewes, Del
Krinhjaa
a
fost scufundat de un
la
nouăzeci de mile de
coasta Virginiei.
Vapor construit in 40 de zil«»
VajKtrul de otel anume ..Polul
Sud", cu o capacitate de 6,450
de tone, a fost lansat în doeurile
da la Baltimore în a patruzecea
zi de la începerea construirei lui.
1
ciini.
Taxâ pf ciini. Hank
R«id
din Chicago, publicistul ziarului de submarine idr apele englez^
ciobanilor, a propus încasarea aj W
patru sau cinci milioane de do-f
lffoartă în auloniol^l
lari pcin taxarea ciinilor şi pisl-ij, Maurer din ^Toledo, Ohio, a
ci lor,' ua prin mijlocul acesta să murit
în
-f-
Puşcăriaşul
John O'Day. upfc ee săpase mai
multe zile sub zidul închisorii
din Marietta, Pa., cînd să scape
afară pe ţraura făcută eu atîta
necaz, a sa^t «jU'c-pt in braţele ţi
nui gardist* i "Z" -jl:
'*'V I
Pensiune alimentară (Ali­
mony) de un sfert le milion
dolari pe lună asta e tot ee
cere
d-ua Miniuie Doild
îatr'un
proces de divorţ intentat lui Ar-
V"'-- '1
thur J. Ikmd, feMwtal ei. Donil
este un mare exploatator ie pe
trol. A rămas fcŢjude«#ia fi» de
cidă cazul maitîrziu.
Tipografii
au delucru
In
Germania. Toţi tipografii ee
se găsesc printre prisonierii Ru$i
din Germania lucrează pe eapete
la tiparirea cârţiloţ- de propagan
dă, cari se trimit în Jtusiu pentru
răspîndirea spiritului germanie
ta toate părţile.
Armata Bolj&eirikiţlfl6r*" Ame
ricani.
La o întrunire ţinută
de Socialişti in Cleveland, Ohio,
s'a propus ridicarea unei armate
de 1.000.000 de Socialişti cari sa
meargă în Rusia spre a da ajutor
tovarăşilor lor Bolshevikişti în
lupta contra Germaniei. Eugeniu
V. Dcbs, candidatul socialist de
preşedinte, vorbind a zis si ur
mătoarele: „Intenţia aliaţilor e
aceiaşi ca şi a puterilor centrale
Jaful!" Autorităţile federale
au început o anchetă şi se crede
că cîţiva diij conducători vor fi
arestaţi. Cît despre milionul lor
de soldaţi, credinţa multor oa
meni de seama este că vor să a
puce arme în mînă ca pe urmă
să faci revoluţfe în Statele tTnite.
Germania zice că îngrijeşte bi
ne de prisonierii Americani.
lîiroul Wolf din Jierlin ii crezut
de cuviinţă să trimită la Amster
dam o telegramă lungă, prin care
tăgăduieşte că prisonierii Ameri
cani ar fi trataţi atît de rău du
pă cum scriu ziarele din Statele
Huite. Telegrama zice că solda
ţii Americani internaţi acolo sunt
trataţi în mod "uman şi în stri *t£
conformitate eu legile internaţio
nale." Apoi adaugă că „locuinţe
le prisoni-eril.orlsunt curate şi'^â
nătoase, iar hrana e dată după
cît permit eoudiţiunile de iată
4&n Germania.**
'it*'
împrumutul clin Octombrie vt
fi de
6
miliarde.
Cutremur «S# O te
legramă primjtă din St. Vincent
comunică că î.p lndiile de vest
ale liritauiei a^avut loc un mare
:nitn*ati»i de păipin^, .Siinbăta tre
cută.
Campanie pentru curăţirea cim
sau dintele leului, au fost jumu
lite din grădinile publice şi din
livezile din 'Hutchinson, Kans., în
tr'o campanie de două săptămîni.
Lucrul a fost condus de
un
Tră-ieşta patru zile cu rană de
cuţit in inimă.
Bavagiile u:
furtună deslanţ
tatul Dooley, af^
eiuni în propru
şi moartea um
tor 11. ţ,
,r'
De şi cu inima
străpunsă de pumnal. Antone Pe
rcira, din Oakland, California, a
trăit patru zile. A mincat ca de
obicehi. iar jnilsul 1-a avut puţin
deasupra bătăii normale..Rana a
căpătat-o de la un prieten, cărui
i-a scăpat cuţitul din greşală pe
cînd făe»a cit alţii şcoală de lup
tă italiana. A fqşt dus în grabă
la spital unde doctorii an decla
rat că pentru prima oară li-s'a
întîmplat sâ vaz un om care tră
ind atît de. mult după suferirea
unei astfM de ţalife,
457 vapoare ^n^leze au "fwrt
salvate.
Conform raportului
dat de amiralitate, de la 1 Ianu
arie lî15 şi pînă la finea lui
Maiu 1018, s'aU salvat 407 va
poare cari fu&aeră scufundate
w 'f
-l
df
Domisia
fW.
ti
D-fta
autoiaobil pe cînd se
întorcea cu bărbatul său de la
gară, unde petrecuse pe singurul
lor copil, ce pletfa în armată.
.Sptnsurarea a 4ro criminali^
Camilo Lanţilo, Frankie Du
szo şi Carmiqe Ş&sanielo. eîte trei
din Hartford, Con., au foşt spîn
ziiraţi ieri la in^tigoarea din We
thersfîeld pentr^ vina că omorî
seră pe un croiţir anume Morris
Goldstein. f*
O
peste eomi
aîte strică
-a mai eauzat
rnirea al-
haL
Sofia,
rT***: V.
voff a înaintat diini^a cabinetu
lui sâuj iar regele Ferdinand a
acceptat-o. Regele a cerut miniş
trilor să-şi ţie fiecare portofoliul
pînă la forjarea janni, no^ ca
binet.
Guvernul, ungar pune mina pe
făină.
Conform unei depeşe
dată de la Uudapesta şi transmi
să aici pe la Amsterdam, guver
nul ungar a rechiziţionat toată
recolta de grîu a anului acestu
ia. Toate morile sunt puse sub
stricta supraveghere a autorită
ţilor.
Mort într'un cazan.
îngropaţi dt vii.
Femeile de
Din Washing­
ton sc anunţă că împrumutul
din toamna viitoare are să fie cel
puţin de B.OOQ.OOO.OOO de dolari,
şi se pare' a se face în luna Oc
tombrie.
î*
comi
tet numit „al plivitului", care a
plătit pentru jumulirea acestor
buruieni suma de "0 de dolari.
la
Crucea Roşie A
ustriacă rabdă de foame.
De ce e un fapt adevărat eft
toată averea bogaţilor e o baga
tela om pari ml u-o cii venitele şi
averea unei naţiuni. Milionarii pe
care îi are această ţară nu au un
venit pe care îl putem compara
cu /cele 40 ori 50 bilioane venite
le acestei ţări.
IX* aceia spun ea
aeeat
mm
Ingine­
rul John Bunnell, pe eînd făcea
inspecţie unui cazan de abur la
fabrica THiomas Phillips din A
kron, Ohio, a pus mina pe sîrma
puţin desvelită a lampei de care
se servea, şi la moment i ifost o
morît de electricitate.
ţe la Har-
risburg. Pa., se anunţa că mina
de ,cărbuni a companiei Suscpie
hanna, de lîiîgă Williamstown, s'a
prăbuşit apucînd în ea un mare
număr..de muncitori. O echipă de
salvare a scos cinci din ei şi face
toate sforţările eu putinţă să dea
şi de ceialalţi.
v
Ac la
Su­
rorile de caritate ataşate la spi
talul din Kirehendorff au anun
ţat autorităţile austriace eă vor
părăsi spitalul dacă nu li-se va
da ceva mai multă hrană. Se zice
că femeile, ca să poată ţine zile,
au trebuit să fure din raţiunile
destinate bolnavilor. Unele au
fost prin4e
şi condamnaţi».-pen
tru flirt.
o
D& OS TOŢI TEEBUfi SA C&U
ŢĂM.
fin propovăduiesc spiritul cru
ţării simţind câ el va aduce mul
ţumirea. Mii de persoane prea în
ferbîntate au ineereat ea sâ ino
culeze ideea eă acesta e războiul
celor bogaţi, şi de aceia ei să-1
plătească. Acesta insă e războiul
poporului( pentru că poprul tre
bue aâ*l plăteaseă ne fiind alta
calc. v.
loatl averea tuturor bogaţilor
din iunie nu ar fi ne ajuns ca să
se menţină războiul 90 de zile
i-.
Din un toarte simplu motiv. Intii,
pentru că aceste bogăţii sunt in
vestate în fabrici, mine. drumuri
de fkr, etc. şi sunt întrebuinţate
pentru uzul tuturor. Şi a doua,
pentru eă dacă guvernul ar încer
ca ea să le vîndă în o cantitate
considerabilă, nu ar fi nimeni ea
re să le ciitftpere, jtentm eă nu e
o sumă atît de uriaşă ea sa se
joată plăti valoarea lor.
ftHAllOKOAVK
PE MĂSURĂ
război
trebue să fie al popornlui, pen
tru eă Suiniai poporul în îturegi
me are puterea de a-1 plăti.
Acum, dacă nu întreg poprul
va plăti atunci altceva se va In»
ţimpla. Războiul nu poate fi o
prit. Toată mindria şi onoarea
Ainericei e legată de acest război.
Dacă guvernul nu va putea iîă*
păta destui bani din economii!**
poporului, în )formă tie taxe ori
bonduri ori W. S. S. el are trebui
să uzeze un fel de bani de hîrtie.
Aceasta în totdeauna să intîm
plă şi efectul e la fel. €u cit suiit
mai mulţi bani, în ori care timp,
cu atît banii perd din valoare. în
alte cuvinte, preţul preţul tra
iului vieţii să măreşte. Aces
tea s'au întîmplat in Rusia. IS'a
întîmplat în răz:boiul eiYi! de aici.
Şi din nou să va întîmpla dacă
vom rămnea nepăsători ca guver
nul să fie silit a uza bani de hîr
tie.
Dacă vom plăti războiul di»1
ŞKRl'ARR lK IMEI.K HI V\: de
t*
e-
eonomiile noastre va costa jumă
tate ori numai a treia parte din
eostul ce de altrel ar trebui să-l
plătim,,rămînînd tot odată "preţu
rile normale. Insă aceasta' înseam
nă că toţi trebue să cruţe. Dato
ria fi'e căruţ om e ca să ajute co
mitetele formate pentru W.
eumpărînd cît se poate de multe
certificate.
v 1
*tr
BIRTJB PElfTR& PgREŢI lut
Case,
VăPsels
purii şi
de
eampărtnd o
'««r
T4Ţ1LB, 3
CLEVELAND, OHIO, M1KCURI, 18 IUNIE 1918
FACE!) CA BMI Ml SE FACA MW!!
PUNEŢI-I SE LUCREZE IN INDUSTRIA DE
AUTOMOBILE, OARE ESTE IM PROGRES.
NARI!
CUMrARAff At*TIILK
i»oi»lrn «*ă uctUitiitca l'wiupmiiel nratâ
A E S U E S
ittAltltOl MOTOR OHJMtllATIOX numai 4c 18 luni
«Iar r« nre acuma in Waynr. Mlclu, o mnri
falirl^A de automobil?, eu «"He mai bune inaţlni «l are o
eapaHItitc de a prodiu-o ISO d« automobile |r r,l. Experţii
«oa^iderA mai huaă din lumea intrra«ă.
AUTOMOBILUL HARROUN
ŞWlt ultima voibft in con^trueţlunea automobilelor
100S
ittl ear de mare valoare, precum ţl ieftin aeewta este reMO
nul rijtee IIARRdl K MOTORS OHrORATlO.V are aplien
tiunea le I» WW din eel mat mari eomereianţi de autn
mobile din Matele l'nite pewtru USO.tNIO automobile. Iar in
timpul din urniA a vlndut deja tot aeeea ee poate produce
in 5 »ni.
fi iiMextat in iţe(iile Reo au pl&tit in dobindA .... S13-7
AIM AVE'I'I OCA/.IK A CIMI'ARA AlTllXţLE
AItHOl X.
Veniri «I ne vedeţi
ki«u N«rie(i
pentru
mA
FII PATRIOT

-l»
BOGĂŢIE NARE!
CbalmerN Co. a plutit MiindA pe«tt« KHNI proe.
Aelunlle Ford plfiţene pe an tMKl proe.
Protitul Iul
lludNon
m1 vn(«
Co. pe an eMe aproape .. IMM* proe.
Informaţii. Cm
E S E S S E O
datoria.
v
dela «18.00 pinA la «ISO.
Toţi avem de împlinit datorii, fie cătfă Patrie, Neam
lieligie, cari suntem datori a le împlini mai înainte de toate.
Tot asemenea este datoria fie-cărei naţiuni se sprijinească tot
ce e de naţia ei deci noi Romînii suntem înca datori să spriji
nim al aceri lo romîneşti. Pentru acea rog pe toţi fraţii mei
Komîni să nu uite, că în Cleveland este
singura prăvălie ade
vărată romînească,
Toate inArfurile noantre sunt de prima eulitate
reduHes deei pe rum eA meritAm
xtiinKl
cu tot felul de lucruri de îirtbrucăminto de'
bărbaţi, femei si copii, precum singurul magazin romînesc de
GRAMOFOANE ŞI PLĂCI.
Facem si
eumpere oeta.
noKtru, unde ^or (I werviţi mai bine ea ori unde. Cu drai ţoMte frâteaai
4
EL AfiE NEVOIE DX ELE ACUM I w
PUMNITAM IŢI VOR TREBUI DUPA SAZBOIţ
45
CUMPĂRĂ
0 CAUŢIUNE A GUVERNULUI AMERICAN.
fwtitoar* de dobindi de 4 procente, adăogatA Ia trei lui.
DOMNEATA POŢI ÎNCEPE CU
DOUĂZECI SI CINCI DE CENTS
&0' 1-
«A
mrei ds profit a Statelor
Şeful Poştei, Bancho^il D.tale, siarnl pe care-l dteţti fi smlit
deytnw, Hivtr «pune despre «oeacta. Vorbeşte
ACEASTA ESTE DATORIA DUMNITALE,
4®£TAYA SALVA .VBpk'-v^
x,i-(
ori,
HAINE BĂRBĂTEŞTI
cu preţuri reduse, tot asemenea facem SKRIW-
KB, HA1XE J)K CĂLUŞURI, CRAVATE TKEiCOUUi, oto.
A v e i u i o i e e a i n e
y e a n i n
k!
mA
A
eearâ Cataloitul noMtru. eare-l trimitem iţrntiM,
km
O eind \oieite
2
preturile eit *e poate iln
xprlJinlU de toata suflarea
roi^ineaMeă.«linlliimi'Iar
eereetese Storul
v
ECONOMISEŞTE Şl ÎMPRUMUTA ECONOMIA TA
UNCLE SĂiyi
-AI
WS.S.
:u
1
'tono
'"'t.v v
l-vd'
I
4-
v
îik
.1
V-
.1',
X#
'V i.v
li
ÎI
v
\j
en
ei.
•M,
ir-K
a
'«al

xml | txt