OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, June 19, 1918, Image 4

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-06-19/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for

m-f *V +t ..- .t
tJftfflTXt. «La,.'-. ..x,- *,*. :. ^.JL.' ,'
1MI1' if in n "mr'mrnassamtt^mmm^m^immm^m
DR. A. LAPPNER
MEDIC 1)1N ROM1NIA
281 Farnsworth, colt cu Hastings
A. L. & REES.
Bell Pkone\804,
143 W. Federal St.
(peste Hartzell's Store)
YOUNGSTOWMt OHIO
Uhnat de va
şi de sto
toipreuna cu
cu droaea
în min
•resiuni
w
CO OPERATIVE LEAGUE
îî)
V ATI OS AL BANK BLMh
BUCERIE 91 OBOCKKIE
ROMlNEASCAr*
i WiAEREN. O.. 1x6
110 SOUTH PIîtEJJTREET
REV. SOLOMON DUMA
4ucittogă umtia vor şi
me Dumneaen d^eă pftvSâiteft.
me o Sinftţyă m, Aintttrf
ţ»,viata«ik!
DOCTOR F. G. LESLIE
«II PROSPECT A VS., 8. E. CLEVELAND
V. Gv MUNTEAN, Agent general. (2)

mf
J*,»*
fe.
v
P.
i
I
tr
3fe4,
ft'
1
I
r&
fir-
i f-
V-
Povfslirr.k—
/rr IVJJVS E.
T.
Era o seară frumoasa de
vara.Vedeam la fereastra deschisa.
'A
1
Sa pa rea Ci-sunt
111
1
N^iptea cit ktfta irului frwmos
decorată, puternicul miros al tei
lor în floare şi nişte accente &'ii de
dulce tenor, fini gîâiîoau vâfttl, «ti
zul, mirosiţi
Vrăjit de necuprinsul acestei a
dînei poesii, am visat eu ochii des
chişi. Am visafc eel mai frumos vis
din viaţa mea. Am visat eu o fată
frumoasa. Frumoasa şi dragălaşă
va bobocul trandafirului, sfiioasâ
ca floarea nufărului, drtlee ea pă
catul şi bună ca îfisaşi bunătatea.
Şi am visat că fata aceasta frumoa
să a fost felicita şi a meritat să fie
fericită.
Şi o să 'I «eria toeiaai aşa cum 1
ara visat atunci în 'una din eele
mai frumoase sări din eîte îmi a-
N U V E A
ls
VIS DE PRI1AVA8A
Dimineaţa a pornit de nou vîn- ei. Dacă fata aOeqsta mare şi zdra
tttl. Jîecc şi nemilos. Am simţit de vAnă nu s'ar fi plecat, păpuşica noa
nou fiorii lui pînă în adîncul sufle- stră chiar de s'ar fi ridicat în vîrfu
tului. Şi mi-am înnast urat bine par rile degetelor nu 'i-ar fi put uf a
disiul. Plecam de nou capul şi 'mi. junge deeît pînă la umeri, decum sa
gîrboveam umerii în robia afurisi- o poată săruta de ,,bnn găsit",
ta a banului. Depărase lumina, pa-- Direetoara internatului din
cea şi liniştea. re venea. îi spusese:
Dar fiind-eă prea au fost fru- „Marta, tu ăi fost lovită rău
moaşe toate nu voi să dispară şi de mînia sorţii. Dar bunul Dumne
visul fără de urmă. Mai ales că în zeu nu te*a părăsit. Aici este o scri
condiţii puţin schimbate, poate fi soare dHa unehiu-tău. Domnul Pă
aşa de realisabil. De aceea '1 aştern 'eurariu voieşte să te îâ la dînsul. îl
hîrliei, ţiparuîui (cunoşti! Dîiisur te iubeşte dar tji
7 II jtrebuie să te faci iubită de fiieă-&,
Pe peronul uih 1 gîri stătea o fa- de d-şoara Linuţa. Nu o cunosc,
t.â tineră la braţul unui domn bă- dar ştiu că fetele «vute de obicei
trîn. li asculta explicările asupra, au capriţii, porniri. Ti^ Marta îneă
ai avut. De.acum încolo trebuie să
unei pertractări de proces Ia jude
ifetorie.
Linuţa dragă îi dînsul'zi ftfatul
Tată, nu fii aşa de vanitos? bicnuieşte cu toate. Şi, Doamne, cî
Ori poale nu eşti îndefctulit cu mi-'ţi şi cîte nu sunt şi au «ă fie gelo
Be eafatăf Ni de soartea ta."
Drept răspuns, bătrînul strînsej Cînd a isprăvit direetoara, Mar
mai tare la sine braţul fetei. S'au ta a fugit în odaia sa plîngînd. Fi
privit. Şi privirile l'or să mîngăiau reşte şi-a zis în gîndul său: „Batăr
reciproc. în ochii lor limpezi ea is- de aş muri acum îndată!" Fetele
vorul de nnhite erau oglindite ini- de 16 ani totdeauna, la eel mai. mic
mile lor pline \pu o dragtts&e adevă-' năcaz, sunt obicinuite să chieme
rată, adînc.ă, puternică. moartea. Ca si eînd dînsa nu ar a-
PENTRU PÂINE
//. SIENKIEWICZ.
(l'rmarc)
Astfel priul intiwii* tn aeel
an şi sosi timpul ploilor care-1
erencu pe eîinp. Adine lovit de
aceste nenorociri, bătrînul î$i fixă
Ijj minte, eă pierzînd atîţia bani si
o parte dim recoltă aceasta era un
aeinn că toate bunurile sale tre
bflian să se risipească şi că lui
şi fiicei sale nu-i rămîne în viitor
de cît să "trăiască din milă. Obici
nuit cum era cu traiul bun şi să-şi
"Vada gospodăria tot înflorind, acest
„gînd deveni pentru el un chin în
••(frt)zitor şi ca să nu-i simtă înţe
pătura, se dădu la băutură, tn cîr
efiimă făcu cunoştinţă cu un ^Ceainţ
eaix.umb!a prin provincie stib pre
text că face negoţ cu cînepă dar
în realitate era agent sde emigra
ţmne. AcestfiTpovCTtea despre Ame
rica lucruri minunate făgăduia
«tmpii Vără hotpr, mai întinse de
tot tâpicsk-ul luat împreună, şi
aţît,
daf fi
păduri în-
^i dusobirăvi. La aceste
*&'
1
v. lOAmyjcL erai «sa de grăbită şi neastîmpărn-
.'ta.,-
1 ... pruna-
A v
v
I Linuţa! Mai avem încă o mi
nute zise Mtrîmil după ce arun
case o privire la orologiul mare şi
^greu dit# aur massiv. îţi spuneam
'eii că este prea de timpuriu, dar tn
v I Ain fost nelhiiştîtă.'Mă teme-
fjm eg vom
v A
In aer plutea mirosul panjintului
]a ţj
v
v i Au tăcut. Amindoi sa cugetau Ift
o biserica, ,v
7 S istoria trista a acelei fete tinere, pe
care toţi sa pleaea cu smerenie ne-
ijUi
v care am sa vi-o recomand mdata.
taţanta si asculta riiffacumea ma- -i
I •, Ortana si saraca! Sirmana copila a
relui preot. SuterinţefT^ năcazurile .. *v v ....
preot.
şi durerea încetaseră a mai fi sim
ţite.
trebuit să facă cunoştinţă eu năea
'zurile vieţii în lumea mare la vîr
sta fragedă de 16 ani. Nimeni nu'i'
putea pi/.inui soartea. La asta să cu
geta fata de je peron, care era
naltă de statură, bine dezvoltată şi
îyvea o faţă perfect de frumoasă.
Nu trecu însă mult pînă să intoar
afc eătră tatăl său şi 'i zise:
Va fi foarte abătută!
1
O! A fast mimai un vis
Şi eu totuşi '1 pun pe hîttie. Kit
'mi pasă de veţi lăsa şirele mele ne- «a.
cetite. în şi re lc.ee urmează 1111 este Linuţ», ea singura nu *şi putea
nici ivroblemă, nici filosofic, nu ve- esplica de ce, a rămas pironita lo
ţi găsi bătăi, ucidere, crime,
JIU
Nu au* putut să'şi spună mai
mult eăci din depărtare s'a auzitul
gîfăitul locomotivei. Bătrînul 'pă^w
înainte, fiind-că Linuţa 1111'şi vă
znse niciodată verîşoiyţft, ciife «jsea
acum eA trenul.
\_Trenul s'a oprit.
Din 1111 vagon de qlasa ^tima a
sărit în braţele batrînului o păpuşe^
mititică, fragedă ca o petală de ro-
vă cuini privind «iesiluzionată la pă-
du^ să priviţi la cei ce beau cafea puşică mitutică, învăluită şi îmbră
turcească în fiecare după amează, |cată toată în negru. Păpusipa acea
nici isteţimea femeilor slabe şi mu- sta să mişca aşa de iute, încît pă
ţenia bărbaţilor slabi de înger nutrea că are argint viu îh vine. Iar
Vi le arat şi nici altceva ce este o eînd bătrînul i-aţ arătat silliueta în
însuşire a romanelor criminale nu [altă şi tăcuta a Linuţei, care stătea
aveţi să găsiţi aici. Nu veţi găsi al
ta deeît un singur vis. Romanul u
mii vis.
lîngă un castan, păpuşica şi-a re
tras mîna tin mîna bătrînului şi a
alergat la dinsa.
Dragă Liattţă, tu
mhitese. Ijiniştea atotputerniciei, şoarei Linuţa Păeurariu. Şi ce faţă
ea, care ştie vorbi eel or ce ştiu să o mică, duk'e şi naivă eşise- la iveală
înţeleagă, mi-a şoptit, pe aripa dul-'de sub vălul negru deN doliu. Şi cit
celui zefir, întreg visuMa urechie. erau de îngrijorate cicorile ochilor
v'«
a
pentru lumea toata nu as dori ea
v i.
,. V Marta sa intre 111 casa floastra eu
chemat la nona viaţa. In umbra, ,.
j.- presimţiri—raapunse-lrtunţa.
pocneau si sa deslaceau 111 taina J* V
.. „. .. t"" Xirmana eopiHu adauîra
nohoc.n trandafirilor. Jur rmpre- ţJ.vl|1.ţnu|
jur, pretutindeni, ft pace divină:.
eştlt...
Doamne ce mînuţă mică sttînso
degetele subţiri şi luugi ale domni-
da
te lapezi de ele. Şi daeă îrrfi urme
1111 o vei
vei vedea
dela o vreme eînd te vad aseul- duce-o rău în casa ospitală a, un
tînd eu atita iatere« lucrurile se-, ehiu-tău. De sigur, trebuie să 'ţi su
rioase, aproape Îmi pare rău eă nu pui dorinţele, poftele şi gusturile,
te-ai născut ficior. Ce advocat bun gusturilor verişoarei tale^ l.,a în
şi jurist înţelept ji'ar fi ales din ti-'eeput va fi greu 1111 este nevoie
«e! jsă plîngi Martâ dar omul să o-
|d»ia în acela.ş timp dar un moşier
ovreu ce .însoţia pe Neamţ, afirma
cuvintele acestuia, asigurind că
în America fmveranl dă ori cui cît
pămînt voeşte şi că aceasta o ştia
sigur pentru că o auzise de la o
rudă a sa. Din partea sa Neamţul
umbla arătînd la toţi sume nepo
menite de bani, pe cari nu mimai
ţăranii, dar chiar şi cei mai bogaţi
proprietari nu-şi aduceau aminte
sa-i fi văzut vr.'odată. Şi încet, Lo
renţo se covinse că nu mai era chip
să mai răurfnă la Lipinsk. Ce era
să faca? Aşteapta poate ca neno
rocirea să-i aducă toată drojdia
Ce o mai avea, ca să-1 silească să
plece după cerşit? $ub înrîurirea
unor astfel de gînduri şi de închi
puiri, el luă hotărîre şi înehee con
tractul cu Neamţul a^oi la sfîrşitul
toamnei îşi vindu toată averea, îşi
strînse hainele şi acum corabia îl
ducea spre America. Dar călătoria
nu se ştia dacă o să se termine eu
bine după cum îl făcuse
duiascif nai^a lui credinţa. Deja
pînă la Hankburg cheftnise mulţi*
bani. Apoi pe vtos bătrînul şi fiica
fuseseră alungaţi în spaţiul dintre
cele două nunţi împreună cu o mul
ţime 1st» lume necunoscută. De lţ|
îtaceput, din^rtinele elipe îâee^tt
seră suferinţele lor. Hocotiţi
i |&ra&Jse «ocote»c lucrurile de Aiei o
re, aruncaţi îfteoa şi în eolo ca'
4 v
vea destul de furcă cu bătrîniî şi
cn labele. 8îrmana noastră fată
îşi repeta plîngîiul:
Aeeea are să fie o scoici ie nri
tă, o Xantipă, care mă Va chinui
Chiar şi pe tren şi-a deplîns vii
torul, car 'i-să arat if în colori foar
te licăre. Dela un timp însă şi-a în
tărit inima gîndind:
i
—Dacă mă va chintti tttult, ţm
să mă cule în pat şi am să mor!
Şi să putea o^re altcum? ~i
al'lind cel mai netăgăduit de uşor
mijloc de sinucidere, a prins să ce
tească ceva din un roman englez,
care era oprit în internat. Dvoa
stră ştiţi că fetelor le place să ce
tească romanele engleze oprite. Cu
vicomţi şi marchizi caj'i să ucid în
dueluri, cu marchize franceze ori
senorite spaniole înamorate lulea,
leşinînd în braţele iubiţilor. Mili,
cea mai bună prietenă din internat
a dînse^ agitată de clipa despărţi
rii fără ve-ste, îi dăruis^ acest ro
iian.
RositU- frtnă nei. (temu Stftt:?» şî
privea fricoasă la fata aceasta. Iha
vara ei naltă şi vatnică.
Nu, o, nu aşa mi te-am închi
puit eu -—. îi spuse dînsa mai tîrziu
liMiuţei zimbind. Eu mă cuge
tam că eşti neagră şi urî^Lă ea tlra
cu^ ea mama pădurii.
Să 1111 te superi Lrntfţw dragă
adaugă tot dînsa eu o sa fiu
bi^nfi ţi «uiiaiute, a$a e că nu te su
peri?
In dipa urmStoaTT tifoinţa. ca
re singură nu 'şi putea esplica de
ce a fo^t aşa de tăcuta, moroasă şi
^reservată ţînă acuma o strînse
în braţe.
Să fi fost la mijloc surprinderea
că în loc de rara
ŞT
tenă aşteptată a sosit o păpuşă?
Ori poate atare presimţire sinistru
'i-a înmărmurit braţele? Cine ştie?
Destul că acum tjtrîngea cu ele ca
pul micuţ al păpuşei abia sosite şi
îşi f'âeea mustrări şieşi pentru ră
ceala dela început. în adîncul ini
mii sale să luptau între dîfisele dra
gostea şi compătimirea pentru pă.-„
puşa sosită, eerînd fiecare din dîn
sele locul de frunte pentru sine.
Ei, haid', vino Marta. Uită
că a sosit şi tata. Dă 'i recepisa ca
să 'ţi scoată bagajul.
Doamne! strigă fetiţa spă
rfată după o căutare îndelungată în
geanta sa am perdut recepisa.v
Apoi plecîndu-iji capiii, resignată
adaugă:
Ştiam -*K am f& pierd "ceva.
Ştiam deja la plecare.
Linuţa zimbi.
Ei, lasă-o încurcată, o să is
prăvească tata şi fără de recepisă.
Crezi? j~ întrebă Marta de a
stadată puţin mai veselă. Nu mi
ar plăcea să 'mi pierd bagajul, că
ci am în el ziarul meu în trei vo
lume. Al tău cît este de mare?
Eu nu scrin ziar, Marta răs
punse Linuţa cu un blînd surîs.
Marta să opri, privi mirată în fa
ţa varei sale, apoi zise suspinînd:
Aşa-'i, tu eşti o fată cuminte,
tu nu ai timp de aşa ceva.
Nu voi fi eu tocmai aşa de cu
minte pe cum crezi tu, dar sunt le
noasă. Nu-mi place să scriu. Şi
rfj
r.
viitoarea prie­
Şl a/
pen-
tunci cînd scriu cîte-o e])istol
tru mine este 1111 adevărat chin.
Că doar nici mie nu 'mi pla
ce să scriu epistole. Scrisul ăsta de
epistole este un lucru aşa de prost.
Dar cu totul alta este a scrie ziar.
Mi-e drag să încrestez fit im
presiile mele zihiice. 3
(Va urma).
-^-i
#*IM
-r^a
In Europa inventat de cu
rind o pompă, electrică pe roate,
„care ia curent din ori «e sursă,
convenienţă şi sniie la o cf»nsidev
rabilâ înălţime apa ci din
fintîni şi din .rluti.
fî^azilia si-Sţ modificat legile
de exploatară minelor, prevă
zînd că admite şi exploatatori
străini. Se crede eă subsolul Bra
zilian ascunde mftri cantităţi de
metal uri.
ţîn periiieop ţi \in mîner Cu Ex
tensiune face ca un nouaparat
de fotografiat filme cinematogra
fice să fie operat la cîteva urme
deasupra eapnhii celui ce ope^
ttâA. $tLs~ .' i
O nouă modă de guler a re J!?p
cii prin car ţine cravata în po
ziţia dorită.
u°%T- 1
C^âjutorul unor sîrmc monta
te pe 1111 turn de lemn clădit în
vîrful unui deal, un electrician
spaniol trage electricitate din at
mosferă la o Jj»Fesiime- «le 0,000
de volţi. v
TTn inventator «lanez fă
prin combinaţia mai multor sîr
ine la diafragma telefonului, a
reuşit să îndepărteze scîrţăituri
le şi vîjeielile ee împiedică ascul
tătorul de a prinde tonul al
vorbitorului.
3
Vigoarea dprtă corpului prin
brărîâ se socoteşte pe ealore. Oa
menii de ştiinţă au stabilit că
peştele"toatog dă 220 de ealore pe
ounce, scrumbia :i70 şi somonul
(salmon) 73.J. Carnea de porc dă
1.245 de calore, pîinea de secară
laptele 310 şi cartofii 100.
"Dunkirk, un" oraş tfin ^LTtjrlia,
a fosr menţionat 111 comunicatele
de război mai ntult ca ori care alt
oraş din ţările războitoare. Nu e
săptămînă să nu vezi scris în tele
grame: „Aeroplanele inamice au
aruncat bombe in Dunkirk în
fimpul nopţii" ori ,,l.'n tun cu tir
luug a tras în ^Dunkirk" ctc.X
tîn Ar®entin»ise arde porumbul
din cauza lipseijâe vapoare cu ea
re să. &c. ^py^ţfl.rca ceria
lelor.
pietrei^ de pe o potecă, în nepu
tinţă de a înţelege pe ceilalţi şi de
a fi îiţeleşi^ fleveniră aproape
obiectul de rîs al celorlalţi tovarăşi.
La ora cinei cînd mulţumea emi
granţilor se îndesa cu castroane şi Jui DuAmezeu, acel ţăran care fu
vase de toate felurile în jurul bu
cătarului, ei veniau printre cei din
urmă, eaşi cUm n'ar fi suferit de
loc de foam?. Legănarea continuă
a corăbiei şi nemărginita întindere
a tnărei îi umplea de desnădejde.'
Cei doi Polonezi se simţeau singuri,
trişti, părăsiţi de toţi, fără nici »un
sprijin afară de, Dumnezeu.
Bătrînul în faţa -fetei s£ silea să.
se arăte cu încredere şi fără grijă
de viitor. Se mira de orice şi orie6
lucru il arăta Marişiei cu groază
dar în fundul inimei fte îndoia de
tot. Uneori se temea că aeei „pă
gini" ~^eum numea el pe tovară
şii săi de eălâtoriev-^ o să-l arunce
în m^re pe el şi pe copila lui, sau
o să-l silească eu forţa să-şi renege
religia, sau în sfîrşit să-şi pună
iscălitura pe orice hîrtie, eare arcurile
pptea să fie o. poliţă.
*în fine aeei vas, care n şi naqpţe
alerga pe suprafaţa neafîişiti a ţea eoţjfle^
apelor,\eww tremura şi gîfîia ca o şi
fiinţă însufleţită, care acoperea va- o
tarile «nai se tirtţU
1
Focurile întîmplate anul trecut
Unite an crescut pa
gubile la 40.000.000 de Molari, a
ceasta datorîndu-sc coijdiţiunilor
de tfnzboi si zorirei industriei
nv StatcU
DETROIT, MICH.
Zilnic /Te la 9 dimineaţa pînă ljt 9
seara. Duminica 9—12 prînzul.
Telefonaţi North 2397. 1x6
3i 4» 4» Hb 3*
PHOTOGRAPHERS
Grupuri de familie ai
cu­•
nunie specialitate.
Fotografii ofieiole pentru
mcietâtile romînetH.
Vasul
v
UH» Mi totan»..'
perrtiţibu jMlm putere'
de
valurile
de
'-W,
y.
MUm (VSTIU CA:
I

ceva infernal. Şi un simţ de frică
pe care în faţa ficei căuta să-l
ascundă, îi încleşta îttiiia. Erau
spaime copilăreşti, dar nu era el în
suşi oare un copii părăsit în mîinele
gea din cuibul părintesc? Tot ce-1
înconjura, tot ce-i cădea sub sim
ţuri nu putea găsi loc înmintea sa.
Nici o minune deci £ind, sub spiri
tul atîtor îndoeli şi atîtor nelinişti,
bietul său cap se' enerva puternic.
Zefirul pîfrfumat ce bătea peste
unclele'mării îi şoptea dulce la ure
che: ,,Lipinsk, lipinsk'' soarele
eare în fiecare dimineaţă se ivia
maestos de dup& unde, părea că-i
strigă „Ce faci, bătrine LorenţJ
Vrin de lfl Lipinalpţ'' t)ar roata eare
tăia apa învul
care vărsa nori
două duhuri
tot merdu inairi
fericiri ii
şi coşul maşini
i de fum,.păreau
re l-ar împinge
pe drumul ne-
wui *kxm
îneormţă
luri
A E N I U N E
Vechiul local „I. Muntc*mi'%
compus din Restaurant, Caiulv
iŞtor, avînd şi ţigări şi ţigăr«te$
Hală de dans şi două rînduri dc^
popice, loc .pentru 3 biliarde,^
precum şi camere în formă de
hotel, încăpătoare pentru 50 d^
persoane. Le închiriez sau ld
vînd toaţe acestea în condiţiunî.
avan+agioase, flin prreina bătrî-'
ncţelor după muncii de .ani îiIk
delungaţi.
Doritorii aJl se adreseze U:
I. MUNTEANU,
9613 Oass Ave, Cleveland, Ohio.
(No. 2 & 4 &v6).
O N U S
Parochia romînă gr.»ort^.,,Po
gcrîrea Duchului Sfînt" din '"De
troit, 'Mich., roagă toata preoţi
mea de ritul gr. ort. din Statele
Unite, a se adresa Comite!uliii
parochial din /61 E. Lafayette^
cei ce au bună voinţă a ocupa po
stul vacant al pa rochiei sus nn-j
mită.
Parochia dispune 'fie biserîeă,"
şcoală şi casă parochia1^.
Vasile Maceâoliaiv /praftediaU,
(No. 2—4—6). i
O—''
v\A V I Z,
Cu deosebită stimlLî y .-
Îs
V$
ADMINISTRA?».
(88—jS7).
^ANI DE ÎMPRUMUTAT.
3 pejrcente, Bani cu 3 percente.
Dacă două familii locuiesc una
lingă alta de 10 ani. Una are casa
sa proprie ipr ceea 'altă plăteşte
rent. Cînd fiopulaţia creşte, valoa
rea casei se ridică, tot odată şi ren
tul creşte. Noi te împrumutăm pe
timp îndelungat numai cu .3 la su
tă pentru a-ţi cuif&păra sau a face
casă ori a plăti datoriile, cari le
aveţi. în caz de boală noi suspen
dăm plătirea D-talc pe 12 luni. Vi
no în persoană să vă explicăm mai
bine. (:16—41)
CANTON, OHIO.
Ipr informaţii în romîneşte le
căpătaţi de la D-nii Vasile Cristea
şi V. Nimereală, 1921—^th Str.„ N.
E., Cantoţi, O.
FRAŢII BOPRIU
Preot gr. «r. Somte
tM7-7tb 8tr^ OAlTTOH,
Telefon: Bell 1306.
scnpcte şi mtr'acestea cînta. Se
simţea veselă în acea scară, ca rîn
dunica, care n'a încercat i^că pri
mul sbor din cuib.... Pe neaştep
tate în pădurea neagrăxşi adîncul
răsună un fluerat pmung: lasko
văzuse funia legănîndu-se. Apoi a
păru el însuşi, sări din cărucior şi-i
vorbi mult. Oh! copila n'ar putea
să uite Niciodată euyihtele ce i
spusese el în acea seară. 'Şi chiar
în acel moment, aşefeată pe pachetul
de pînze, închizînd ochii, i-«e păru
că aude glasul lui lasko al său tre
murîn^ în lacrămi. Da^ă tatăl
tău îţi vrea binele, îi 2#se el, vdiu
părăsi Lipinsk-ul, îlni Voiu vinde
căscioara, voiu rentinţa la tot, dar
vreau să viu en tine, Marişia mea.
Vreau să te urmez îii mijlocul fur
tunilor, pe valurile măriiNşi să te
caut în pădurile sălbatice, 6 scum
po, şi găsindu-te trăesc Ki$$ ti
ne. Pentrueă fără tine eu ntt pot să
trăesc( pentrueă tinde eşti tu tre
bue să fiu şi eu şi «6arta ta trebui
să fie şi a mea. Huntcm uiiiţi pe
viaţă şi pe moarte, cum ţigara
Jt
1
Sfe aduce la cunoştinţa frHttnW
Societăţilor, Parochiilor şi per
soanelor care'doresc a comanda
tipărituri la tipogrlfia ziarului
nostru, sau a publica ceva, sau
pentru abonarea ziarului şi
schimbări de adrese, în fine tot
ce referă la administraţia zia
rului, rugăm ca absolut toate
scrisorile să fie adresate astfel:
ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
„AMERICA" şi mai mult să nu
se mai trimită pe numele funcţi
onarilor de aici, aceasta se cere
pentru a nu suferi întîrzieri co
menzile d-tră. De asemenea toate
cekurile de plată sâ se adreseze
tot pe numele Administraţiei.
în speranţă că veţi lua la cuno
ştinţă am rămas.
v
300000IÎ00Q^^
pace. Marişia da drumul funia pc disen^ roşcat al lunci înălţîndu-se
•$Hî6. MttflOM,1,Ifr.WWt lftttP
Eu de ani îndelnngati vindec oamenii. La uute (le baoieni lt
am redat puterea bărbătească încît azi nu se cunosc ei înşişi. Fi!
boala cît de grea, nu pierd riădejdea de a o vţpdeca.
Boale bărbăteşti, secrete, înveninare, slăbire generală, perderdi
poftei de trai şi altele, an fostvrindecate la mine totdeauna. Ori e*
informaţie şi sfat dau fără bani. Eu îţi spun cum şi în ee mod
fi vindecat ca sŞ pricepi însuşi ce boală ai.
INFECŢIE. Dacă ai o boală molipsitoare, eu t« vindec repede,
^nr,#fără durere şi pieraere de vreme. Nu hotftreşte daeă e v#
•he şi grea. ]?ără operaţie Vindec grabnic. Metodul meu e sign»
şi simplu.
^ONANIE. Vindec astfel de bftală grabnîe, gfgur flră perâere de vii
me. Onania o vindec dopă un mod ieparat şi absolut iignr.
INVENINARE DE StNOE. Te vindec uşor de aceasta,, de oareGt^
eu am un metod simplu, încît te mfri ee uşor ai scăpat de mo*y
tea sigură.
v
NERVO|tTATE. Bâ am vindecat sute de Inşi de nervositata,
M^sâ^e memorie, moleşire, bătaie de inimă şi altele Prin
metodul meu de vindecare nu trebue lă-ţi laşi lucrul. Eu tt
vindec sigur» grabnic şi pe veci.
BOALE VECHI. Eu vindec ori ce boale învechite, pe Cari
tou vreai să le ştie şi alţii, Ca buboaie şi boale secrete.
BUBE ORI COPTURI. Practica mea veche stă în a vindecă «itftl
de boale fără operaţie, cu leacuri sigure, fără dureri. Ori ei
*opturi primejdioase se vindecă eu leacurile mele.
Scrieţi romîneşte 1 Sfatur^ şi îndrumări dan fări plată, (imtlt.
ORELK DB CONSULTAŢIE: Dela 9 a. m. pînă la 8 p. m.
mineca dc la 10 a. m. pînă la 2 p. mK $0
Vă Facem cunoscut despre oraşul de oţel Warrwi, O,, «flde
a început Industria de oţel în anul 1914, Trumbull Steel Co. cu
8 Role de Hot Mill şi cu 500 de lucrători. Astăzi această fabrică,
are 34 de Role şi alte departamente şi ludrează cu 4,500 oameni.
Asemenea Liberty Steel Co. va clădi o fabrică în 15 Aprilie
cu 12 Role de Hot Mill unde vor lucra cel puţin 2,000 de oahieni.
Se aşteaptă cu siguranţă ca oraşul Warren, O., să crească în
timp de 3 pînă 4 ani la 75,000 populaţie. Fie care frate Ro
mîn are oportunitatea de a-şi cumpăra un lot sau două cu pre
ţuri reduse şi cu rate lunare uşoare. Loturile supt aproape de
fabrică, cele mai departe numai la 15 minute. Preţul loturilor
este de la $225 la $625, din care la cumpărare sunt a se plăti
10% iar restul $5 la lună. Adresaţi-vă cu toată încrederea la:
THE PARK LAND CO., Room 27, Main Str., WARREN, O.
A E I A
CEL MAI RASPANDIT ZIAR.
Cu începere de la 1 August ziarul „AMERICĂ'1 a de
venit cel mai răspîndit ziar din toate ziarele romîneşti
din Statele Unite.
Ziarul „AMERICA" are peste 13,000 de abonaţi, afa
ră de cititorii cari cumpără feiarul cu numărul.
i Ziarul „AMERICA" fiind cel mai răspîndît ziar, a
devenit mijlocul cel mai bun de reclamă pentru ori oe ne
gustor romîn.
Rezejyaţi-vă un loc pentru Un anunţ în ziaml „AME
RICAN, dacă Voiţi se fiţi cunoscuţi şi voiţi se progresaţi.
Reclama este sufletul comerţului. Americanii progre
sează pentru că ^ac reclamă. Să nu vă aşteptaţi ca de la
primul număr sau măcar de la prima lună să aveţi un
rezultat satisfăcător, pe deplin. V
Semînţa semănată nu dă roade a doua zi.
Ntfîntîrziaţt de a semăna. Cu cît întîrziaţi cu atît mai
itîrziu veţi qflege roadele. Hu veţi semăna, nu veţi avea
|roadă.
înc^t, încet, deasupra pădurii iar
tînărul sta drept înaintea ei. Un
astfel dc gînd îi împăca cugetul şi-i
da balsamul unei nădejdi. Ea era
convinsă ca lasko pl său s 'ar împo
trivi oricărei piedici ca s'o ajungă.
Oh, cît dorea să-l aibă în acea cli
pă lîngă. sine şi să asculte împreună
lungul freamăt al mării! Oh, cît
s'ar simţi de liniştită lîngă el, cît de
tare încredinţată, cît de sigură! las
ko'al său i-ar fi ajutat, el care nu
cunoştea friea, el care ştia to44fa"
ria să iasă^diir încurcătură.
Negustorul necunoscut să nu se aştepte la isbîndă.
W|||M mvăjjytf li(\/|)rru'J^trlirJ^ n
4*
v
Dpr rămăsese la Liphisk. Ge fă
cea oare acol^ departe desfătarea
sa, acum cînd ţara trebuia să se al
bească cu cea dinţii zăpadă? Poate
eu secilrea# tăia Umne In pădure,
sau cu mîna-i dibace îmblinzfa caii,
sau Conducea sania departe, depar
te Unde era în aed moment desfă
tarea sat.... Marişia revedea sa
tul natal civdrumurile îttmormînta-4
te sub zăpada îngheţată, soarele ea
re murea desenînd cerculeţe lunii
rtoase printre ramurile ^esje ale ar
botîjter, corbii şi ciorile, ce' în sto
ţiri vin eronMafpd din pădujf^, fu
mul, carele înalţă din coşuri ş«r
pxfaâ tp&tiict, define ţJâ
n -*$. *-.
•uufronnm, motvonTAi*»
XOALB
Bărbaţii se vindaci
a aaavix mnxvmaaţ
TDTUSOK
Singurul medic in America» cari
fiind specialist, vindec ori-ce boft*
If în mod coiiştiincioa.
Pentru mine corpul oineneM i
carte deschisă.\Eu eunooe toatil
bolile (n 8lăbiciuiiW\corpului.
căpâţînată a tatălui! Cu ochiul ră«
tăcit copila, cerceta orizontul daf
o i e e a e s e a u n a i v i
rea sa, nu zărea altceva deeît valuta
ri verzi fremătînd de spumă, nes- *,
fîrşita supra faţă pe care vasul cU
pînzele întinse părea o- pasăre mart
perdută în aer. Deasupra ei bolti/
fără hotare a cerului,'jos pustiul a-,
pţlor, împrejur frîngerea sgomo«
toasă a valurilor^i urletul vîntului
şi singurul reazim acea corabie ci£
prora îndreptată spre pămîntul'fă^
găduit. Sărmane lasko, vei mai pul
tea s'o regăseşti acolo? Votputei
suflările vîntului şi undele mărcii
să te călăuzească pînă la ea? Săi
mane lasko, în singurătatea
lasko^ in
pinsk-ului tău, te mai gmdeşti îtţi
ii» o
?W
v
S»'/
a vJ
1
-if
J***
i
i
A.
i
'•S
... I
?cs*
-i
•v
w
&
ss.
-fl.
A*
u
w
•J-
că la ca,?
Soarele se plecase apre apuS şi
stingea î^i mare araneînd în tjrş(
murul apelor un larg brîti înflăcă
rat de aur, care încet, încet, se pie^«
^dea în depărtare. Vârful alerga me
reu eaşi cunj aV fi, voit să
astrul c&m tpyma.
ciois.^l
închisă
ih"
**.!
&
•$
4 4-5:
•ăi

xml | txt