OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, June 22, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-06-22/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

ţ- PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., INC.
9705-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
TELEPHONE: CUY. LORAIN 420-R.
"tiDl TOIi-MANAGIJ II./ V I/USlc7v7l0A NOVICI.
EDITOR: WAN J1V1-1ÎĂNĂŢEANUL,
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR.
UNITED STATES AND CANADA
CLEVELAND AND EUROPA .....
Entered as second-class matter Aug. 10,
1908 at the Post Offi&b at Cleveland, O.,
under the act
of
De la Washington se a-
de dolari, iar
-52,000,000 de lari
•m A 1
Harroun Motor Corporation
IIARRUDN MOTOR CORPORATION enfe num ni lc 18 luai
CiŞTIGURI MARI. BOGĂŢIE MARE.
92 BROADWAY (Room 329) DETROIT,
204 HAYWOOD STR. FARRELL, PA.
881-883 Russel St.. DETROIT, MICH.

•'.v
I
Sr
Î-V*
Si
«ST
i'y
ÎUUI
f+r??
c\"r'y
A E I A
**ROUMANIAN DAILY
I THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
5sr mai râspîndit ziar romînesc din Statele Unite şi Canada.
V APARE IN FIE CARE ZI AFARĂ DE DUMINECA.
O I E
S U S I I O N
March
:J, 1879.
E adevărat că tinerimea esită din aceste şcoli, va şti să
ftetoască şi sa scrie englezeşte, va şti socoteala şi geografia, dar
tot/aşa este de adevărat că nu va şti să vorbească o limbă cu
rată romînească, nu va fi în stare să scrie si să cetească în lim
ba sa maternă şi nu V* cunoaşte istoria neamului său şi nici a
strămoşilor săi.
Vor zice unii puţin cunoscători si scurt văzători că, la ce
Mint de lipsă aceste cînd în ţara aceasta numai cu limba engle
za ne putem ferici. l)a, e adevărat că, cu învăţătura cîştigată
fu această limbă, pe lîngă hărnicie si omenie, ne putem cîşti
gă pîinea de toate zilele însă în cazul acesta vom înceta de a fi
fomîui. Poate cineva susţinea sus .şi tare că e romîn, însă atun
ci cînd nu va şti scrie si ceti romîneş|e şi va vorbi o limbă stri
cată şi plină de cuvinte străine, nimeni nu'l va crede câ este
ijflmîn. De bunaseama tiecare a băgat de seamă că romînii din
America în conversaţiile lor zilnice întrebuinţează o mulţime
cuvinte englezeşti, cari zi de zi să înmulţesc tot maj tare si
împestriţata dulcea noastra limbă strămoşească tot mai mult.
Nu e departe timpul cînd copii romînilor din America nu
vor mai şti vifrbi o limbă romînească curată, ci una pestriţă,
stricată, care nu va fi nici englezească nici romînească întoc
mai c^a acei romi ni din Ungaria ©ari cîntâ:
„Bate vîutu l&tulnmş
„Merg feciori la sorozaş
„(iliity-e şi tu lelku meu
„Să te strîg la ke be leu4
4
Zilele trecute mi s'a dat ocasiune nă aud următoarea con
veibatie:
ţHalo Mi sis Meri, ce mai faci? Olrait dragă, am fost la
fcfor de am cumpărat nişte icendi şi nişte kcLsuri pentru copii,
Ucum aştept sti'itcaru să mă întorc acasă. Da ce mai face
ţ'it Vel dumnealui s'o dus la Gordon sou, aseară a luat pc
dea şi acuma o luat şi bocn ca să mai pună nişte ţenţi la bancă.
U rmîud în leiul acesta vom ajunge să vorbim o limbă pe
care nu o vor înţelege cu timpul nici englezii dar nici fraţii 110
jstri de acasă.
Î11 lipsa de $coK $î societăţi pur culturale romîneîşti, mania
trebuie să devină îipărătoarea limbii curata romîueşti şi a obi
.'ujiuriior strămoşeşti.
7A \f eă pe cei goli", ele îngrijesc şi tamăduiese/ pe cei, bolnavi şi
^adăpostesc pe văduve si orfani.'
î^i dacă lumea a avut lipsă de aceste binefaceri 111 toate
timpurile, apoi acum, cînd numărul nenorocirilor mai mare
'ca oricînd, ajut i ul şi munca societăţilor femeieşti e mai de li[
PŞCJVI"* TT* ^T f1ŞT7Ţ' ^-iwt"y {i^
E A N U
ROLUL FEMEII ROMANE
IN FAMILIE SI S0C1ETATL
De: PRIBEAGUL,
ii.
irumoasa şi nespus dt însemnată îndatorire, dar în ace
laşi timp plină de cea mai grea răspundere apasă pe linierii
mamelor romîiM* Ele sunt şi trebuie să tie acum mai mult
ea totdeauna fecioarele înţelepte din evanghelie a căror
candele, a căror inimi să fie vecinie pline cu untdelemnul dra
.U'ostii de neam şi limbă. Să veghies^e cu neadormită ^rijă
pra tocului iubirii de lege şi #rai, ca acela sf fie aparat şi în
treţinut spre binele si mărirea neamului roniîiiesc.
Pot spune cu toată hotărîrea că în mîinile lor este pus vii
torul truditului şi zbuciumatului nostru popor.
Dar dacă chemarea şi îndatorirea mamei romîne peste tot
e atît de însemnată cu eît mai însemnată trebuie să fie cea a
mamei şi in general a femeii romîne din America.
Rupţi din trunchiul mare al neamului şi nrunfcaţi vitro
gj-ia sorţii peste ţări si mări, Romînii din America, răsleţiţi
printre atîtea neamuri, sunt lipsiţi de întocmirile lor naţiona
le chemate a îngriji de limba şi legea strămoşească. Mai ales
lipsa şcolii romîne, care e chemată ca mînă în mînă cu familia
să îugrijască de creşterea tinerimei în spirit naţional, de viito
rul neamului, să simte foarte mult la romînii din America.
I4 ara îndoiala, instrucţia generală, învăţătura diferitelor
ramuri de cunoştinţa, copii o cîştigă şi în şcolile statului sau
privat**, -cbUir .o
.bine şi folositor să cerceteze aţjeste lecolt
însă aceea ce numim creştere naţională în adevăratul spirit na
tional romînesc numai
ni şcoala romînească să poate dobîndi.
... $4.00
... $5.00
v
4
^Aceasta ar fi una dintiă cele mai de căpetenie datorinţe a
fellit'îi romîne, po can1 o poate'îndeplini mai uşor şi mai bine
prin organizarea tuturor femeilor romîne-în reuniuni sau so
pietăţi femeieşti.
Sl unea societăţilor femeieşti, condiisă cu pricepere şi ii^
Hoţită de dragostea ş» interesul tuturor membrelor, va aduce
roade binecuvîntate si de netăgăduită valoare pentru viitorul
neamului nostru. Lucrările acestor societăţi urmează în spiri
tul celui mai frumos principiu creştinesc, în spiritul iubirii de
aproapelui.
v Ele „hrănesc pe eei flămîuxi, adapă )e eei setoşi
Wdin or ce alte timţiuri. y
"Spitalele sunt pline do răniţi, satele de orfani şi de văduve.
a femeU, privirea pliiiu de ^riju şi iubire,
K V i
wiiii^iirr JLJ i +-K- -v
Hns ..
şi îmbra-
î?0"
asu­
Daca fiecare mu şi-ar ţii^e an
sfetuie cre^ineiol ee s'ar alege
atuuui diu uaii advocaţi?
v
Omul eĂre mi vrednieeşte mult
este totdeauna acela eafe voieşte
să-ţi docuuieuteze că el vredni
cite.
Am auzit de oameni cari îmbă
tfinese atita de mult încît îşi
pierd facultăţile tie a judeca, a*
uzi, etc. Dacă ar fi să ne luăm
după universităţile la care unii
dintre băieţii nostrii spun că stu
diază, atunci ar fi să credem eă
şi acelea au îmbătrinit aşa de ta
rs încît ţi*u pierdut facultăţile.
i
Pentru începutul unui nacaz
yiare nu trebue inulK Fiecare
..scrap" de liîrtie este în stare să
producă alte multe „scrap"-uri.
ăi spune Jtv pe aetim că toţi
spioun germani din această ţară,
care umblă cu fotografii şi ma
pe, vor trimişi să facă mapele
aresturilor şi a închisorilor de
eetato din America, dţr^ pe .din
lăuntru.
4
După aim aft vede trupele a
lese ale lui Kaiser alt fost alese
si de aliaţi şi cele de asalturi au
fost asaltate şi de aliaţi şi încă
cit de prost, în primirea ce li-s'a
făcut în timpul de pe urmă.
O fată frumoasa are să ereatîi
că ce mai rost proverb este ace
la care învaţă pe oameni sn nu
judece după aparenţe.
Poate oft «^voastră fia veţi fi
observat niciodată că eei ce să
aşteaptă totdeauna să fie îneelu
iţi tra «tut «ânaiiiă'giţi niciodată?
înainte ae a ajunge la vîrsta de
'{0, o fată totdeauna aşteaptă Să
fie culeasă în bilciul matripaonial
iar după 'Î0, stă aesă, acolo 1111
de-i este locul, şi «fteupU #ă fie
culeasă de acolo.
INFORMATIUNI
Executarea comandantului j^n-,
âarm&riei din Peking. lâi
Chien Chang fost comandantul
jandarinăriei 4in Peking şi mai
Ia urmă guvernor la Shensi, a
Împăratul Oaroi pe front.
Din Koma se anunţă că împăra
tul Carol al Austriei este pe fron
tul italian, un«le face toate, sfor
ţările de a-fi îmbărbăta oştirea,
înînînd-o ca pe vite Sa abatorul
italian.
Un cerşitor bogat. —. iohn
Johson, un cerşitor din Mem
phis, Tenn., a înjurat o femeie
fiindcă n'a voit să cumpere un
creion de la ei. Femeia 1-a aresi
tat. Cînd i-s'a făcut perchiziţie
la poliţie, în buzunarul său s'a
găsit suma
de
tost împuşcat la Tien Tsin din Zeehrugge, ca rezultat al blocă
ordinul lui Ilisu Shu i'hing, pen
tru tendinţele lui monarchiste .şi
a propagandei revoluţionare ce
făcea printre trupe.
Costul traiului in Danemarca.
Costul întreţinerie este cu
mult mai mare în Danemarca ca
in Statele- Unite. Porţia de min­
t-are
care se poate procura .în
Rtgistrarea Hawaţetrilor.
Preşedintele Wilson a fixat as
tăzi ziua de :{1 Julie ţ?a dată pen
tru registrarea sub legea re:-rută
rei a tuturor persoanelor de iex
bărbătesc, cari piuă' la acea dată
vor fi împlinit vîrsta de 21, dc
ani. v.
Frontul Ceho-Slovacilor din Ru
sia. Armata Ceho-Slovacilor.
compusă din 100.000 de! soldaţi.
ţine un front de 700 de kilometri i
Din isprăvile piraţilor germani.
Ziarele din Londra publică
un nou extiup^u de barbarii co
mise de submarinele germane, li
nul dintre submarine a tras asu
pra wnuh vapor englez fără să-1
prevestească. Personalul vasului
submarinului însS le-a dat ordin
să vie la el, i-a luat pe submarin,
şi după ce i-a pus să lucreze vre
o cinei ore, i-a pus din nou în
barei şi i-a lăsat în largul înărei
fără nici un pic de hrană. Căpi
tanul englez a fost luat ca pri
sonicr. A doua zi. din 28 de oa
meni cîţi erau, numai cinci tră
iau,,.şi aceştia a|i fost aduşi la
margine de un vapor englez.
5(10 de dolafu
Soldaţi Amerioani reintorşi in
patrie. In cele două săptăuiîni
terminate cu ziua de, 14 Iunie au
sosit 111 Statele Unite 61 de sol
daţi Americani, bolnavi şi răniţi,
cari au luptat, în Franţa sub co
manda generatului Pershing. Au
fost trimişi aici pentru trata
ment medical Ja spitalele Ame
ricane.
i
Scăpaţi de pe ap&. Vaporul
englez".cil numele Holbein a de
barcat, la Kio Janiere 42 d!t su
pravieţuitori de pe un alt vapor
englez, care în ziua de 30 Main
a fost scufundat de un submarin
german aproape dc insulele A
fcore. i
'V -t
Taxă pe anne. Deputatul
•Sissons lin 'Mississijjpi a introdus
astăzi un proiect de lege prin ca
iv cere să se pue o taxa de cinci
dolari pe fiecare armă omoritoa
re, zichid că 11a cere aceasta ca
o măsură. de adunat fonjduri, ci
ca să înlăture crimele.
G-reva lucrătorilor dt la aero
plane. Două sute de mecanici
de la fabrica de aeroplane Curtis,
din iBufalo, s'au pus astăzi în
grevă. Ei cer o plată mai mare
şi ziua de luusru iiuuiâu dc opt
ceasuri. V
*â'm -^s,
Moartea unor aviatori. Loco
tenenţii Frank Btewart Paterson,
din Dayton, Orio, şi Lerov Swan,
din Norwich Conn., au murit ieri
într'o cădere" eu aeroplanul de
la 10,000 de Uttaie înălţime.
Submarinele stau ca la carceră.
Thomas MacNamara, secreta
rul financiar ffl amiralkpjpiy a a-
germane, tin mar* număr sub
marine si inui maîte vase auxili
are, stau închise ^n docurile de la
rei engleale.*
New York cu 75 de cenţi, în Co-işi a femeilor ciţ purtări rele.
penhaga costă de la 2 pînă la
trei dolari. LTn costum de haine
ordinar, eare în America se eum
nără cu £5 de dolari, acolo e 60
de dolari Cele mai ieftine ghete
sunt 10 dolari. Albiturile sunt de
îvei ori mai scumpe ca în Ame
rica.'
Prohibiţie in zona canalului
Pa rama. Autorităţile militare
au dat ordin ca zona canalului să
fie ..dry", prevăzînd
Regula pentru clifbuid. Ad
ministratorul combustibilului clin
Washington a} trimis un fel de
„chestionare" 5a fiecare fabrică
care întrebuinţează anual .00
sail mai multe', tone de cărbuni.
Fabricile vor ^Vea să arate în el
c't'
pe linia Trans-Siberiană. trebue şi ce fel'de lucru execută,
aşa că administratorul să le dea
cărbuni din vrtj-me. 4^e zice că vor
fi preferate n|aî întli acele fa
brici dc
război.
10k*
lucrători jjtu, ciţi cărbuni Ic
Importul şi «sportul in luna
®®aiu.
englez» eare s'a scufundat după i nunţă că- inipqjjtul în- luna Main
cite va' minute, a sărit in bărci şi! a f°st cel niai ||işre în istoria 11a
voia să depă ie,.i\ Căpitanul ţiunei, ureînduMMI la 323,000,000
portul a fost dc
Spion
îngrijesc şi vindecă milioanele de bolnavi şi rfâkţi în spitale şi
111 cîmpul du luptă. Ele adună îmbrăcăminte,^Mituri şi medi
cină să întrec în munca .uriaşă de dragostecu deaproa«
pele utaiorocil. »*.
!f
a fostt ofiţer pe unul din Vasele
germane confiscate la' (Santiago*
de Cuba în timpul cînd Civtfa a
declarat război .CoBţfa Germaniei.
i*iu de&moştenit. In testa
mentul găsit după moartea sa.
Karl L. Stark, din! îSoutli New
burg, a lăsat tOată averea sa de
20,000 de dolari soţiei şi la şase
dintre copii săi. La al şaptelea,
cu numele Ferdinand,- i-a lăsat
numai cinci dolari.
Flota rusească contra, aliaţilor.
Delegaţii Ucraniei veniţi la
conferinţa păcii Ruso-Ucraniene
de la Kieffj ah pretins ca flota
Rusie din 'marea neagră să par
ticipe cu Germania în lupta con
tra aliaţilor. Delegaţii guverna
mentali ai sovietului au respins
cererea ea tărie.
O ameninţare germană. Zi
arul Deutsche Tages Zeitung di::
Berlin serie următoarele: „Cînd
se va confirma rapoartele câri
spun că 10,000 de germani au
fost scoşi din China şi internaţi
*111 Australia, guvernul german
va aduna 10.000 de locuitori
francezi din districtele ocupate
şi-i va trimite să stea la închi
soare pînă ce Germanii din Aus
tralia vor fi aduşi în China şi
despăgubiţi de pefderi'e şafe
rite."
MULŢI NU STIU CA:
Toţi viespii dintr un cuib mor
iarna, afară de cite va femele (de
parte femenină) ^ari iernează
într'o jraurâ sau sub eîte o pia
tră.
itiiil Amazon are douăzeci de
alte riuri tributare, fiecare eu eî
te o Iţnigime de peste o mie de
mile.
a
pedepse
as­
pre pentru actele de nesupunere.
Ordinul deaseaaenea opreşte în
trarea cocainei şi a altor medi
camente de felul acesta, precum
1
Numărul raitelor date asupra
Parisului. Ziarul Excclzior
scrie eă de la :il Ianuarie şi pînă
acum Germanii au dat 14 raite
aeriene asupra Parisului, însă
din cele ÎÎ00 de aeroplane cari
au luat parte în ele numai 22
au reuşit să vie deasupra capita
lei. Nouă dintre aceste 22 an fost
doborîte la păiaînt de apărătorii
francezi.
0?:'
Poliţia din
Havana, cerce|fnd apariţia Ia
intervale a unei lumini pe un
punct izolat .cuuoseut stub nume
le de'^La Puli^a", au arestat pe
August Groeug^ un german, ea
re. avea în posesiunea lui o lan
ternă, o hart^ a Mexicoului şi
una a Cuibei. 3ft *ice eă Grocng
lai
Se şiee eă Rembrandt a ştiut
pe de rost toate cuvintele din bi
blie, de la început pinii la ispră
venie.
Vinele au supape,, hi «te, eari
lasă sin^ele să curgă numai în
tr'o direcţie.
4
T)iamantetr se fac 'dfri
material cu plumbul şi cărbunele.
v
winlţi am de experimeii
te, iyl Norvegian a perfecţionat
•reţeta de a face lin material prin
care nu poate trece căldura. A
ceasta compoziţie consista din
praf de plută ,şi dintr'uil fel de
pămînt cleios găsit în cimpiile
pirloage din Danemarca.
Preşedintele universităţii iîrown
a zis că cruzimile lîabilonului nu
sunt nimic pe lingă purtarea dră
cească Germanilor răxboiul
actual.
Senatorul William», din' 'MisaiJ
ssippi a zis că atunci cînd va ve
ni ziua păcii, tratatul ar trebui
să prevadă ca nici una dintre na
ţiuni să n'aibă dreptul a ţinea o
armată mai mare ca 450,000 dş
oameni.
iermaiiiit
1
tegistrează toate ţtjk*
"mile din teritorul ^)(jupat de el
in Rusia.! Fiecare om care are o
găină trebue să dea trei oauă pe
săptâmînă. în eaz că ^ăina moa
re, trebue. adusă înaintea coman
dantului ea dovadă efe un mai
poate etta.
v•
Din cruzii seSdcroî "în numărtil
naşterilor, (Jermania sileşte
toţi locuitorii,^ se căsători înain
te de a împlini vîrsta de două
zeci de ani, pedepsind aspru pe
rechea care, fiind căsătorită, ră
mîne fără copii.
PIEŢELE DE-VITE SUB CON
TROLUL GUVERNULUI.
WA&HliNOTOX, 20 luniv.
Preşedintele Wilson, în o procla
maţie dată ieri eere. jsă propie
tarii de pieţe de vite (Stock
'yards) să-,şi scoată licenţe inain
,te tie 25 Iulie. Prin această pro
clamaţie, ministrul de agricultu
ra are controlul direct în aceste
pieţe cu menirea de a conser
va carnea şi a o distribui aşa
culn ctr trebuinţele.
Comisia ce inanipu|eazft -marfa
trebue- să«şi' aibă licenţa.
Aplicaţii peutrif licenţa trebav
făcute ia departamentul justiţiei,
divizia licenţelor.
•Froclaina|ia preşedintelui e :u
acord cu legile i-n «dat contro
lul asupra distribuţiei alimente^
lor pentru interesul naţiunei.
O parte a plan uliii ea face
mai mare «ooperaţie între cres
cătorii de vite, măcelari şi gu
Tern.
1 v
i.*i w
III
v
iiwui
CLEVELAND, OHIO, SiMBATA, 22 IUNIE 1918
wmmmmmmmmmâmmmmmmmărnmmămmâmmmmmmmmmmmmă»
fUNBŢI-I SE LUCREZE ÎN INDUSTRIA DE
AUTOMOBILE, CAKE ESTE ÎH PROGRES.
i
41
CÂŞTIGURI MARI! BOCAÎIEHM!
CUMPĂKAŢI ACŢIILE
Şentra cA activitatea Companiei nratik
A E S U E S
biiMlneu, -dar ea are aetama In Wayne, Mlt'h., mare
fabricâ de automobile, *u cele mat hune mnţlnl hI are
eapae'tate de a produce ISO de automobile pf al. EspcifH
,• «MiftldcrA ea cea mal bunfi din lumea Intreaifft.
AUTOMOBILUL HARROUN
cute ultima voibft tn eouRrucflunea automobilelor iţi eate
un car de mare valoare, precum ţi Ieftin aceiita cute reao»
nul dcce HARROUN MOTORS CORPORATION arc aplica*
fiuneu de la 9^ din cel mai mari comercianţi de auto
mobile dla Statele Vaite pentru 230,000 automobile.^lnr in
timpul dla uni a vlndut deja Mit tfcoea c* poata prodĂta
in S ani.
lie In 190S ChalmerM Co. n pfillt dobindă petite ÎOOO proc.
AcHuiillc Ford pltitcuc pe'an 4800 proc.
Profitul lui IfuilKon Co.^pc an ewte aproape .. 900 proc.
n i
Inventat in act iile Rco au plAtit in doblnilft iu»
!. A( l\n AVEŢI Ot'A/.IE A CUMPĂRĂ AC'plUNILE
V' H4RROUX.
Vealţl şl am V»de(l aau Mcrlcţl pentru lafonlMiftt C« iltteli
E S E S S E O
COSTEA'S NOVELTY STpRE
onoare a aduce la cunoştinţa onor. public că eu datul dc
10 Iunie 1918 mi-ani mutat prăvălia infca din COI Broadway în
localul nou 204 IlAYWOOD STREET, lingă farmacia lui Ha
milton, vis-a-vis de Morgan Hotel. (38—40)
Onor. public ni a apreciat şi pînă acum şi cred eă mă va spri
jini şi pe mai departe ca progresînd să pot lucra cu o mai mare
activitate pentru binele şi înaintarea poporului nostru.
IN PRĂVÂLIA MEA SE AFLA DE VÎNZARE,
n asortiment mare de Grainoofane şi plăci romîneşti, Revolvere,
lirice, Bricege, Lămpi electrice, Oroloage mari şi mici, Panglici
iii treicolori cari se vînd cu un preţ foarte redus. Şerpare de
piele foarte bună. DIANA, cea mai bună medicină pentru răcea
lă, durere de cap ete. Pe lîngă acestea mai avem Un asortiment
foarte mare de Pipe. Preţul de la 25c pkiă la $6.00. Tutungeriîş^
Zaeharîcalel Hfrtie de
*i$pis ţfî'iQt^ wulte lirtie^t
cumpăra din prăvălia mea.
Sperez eă onor. public romîu Imi va da sprijinului va recti
noaşte că Romînul d4 la Romîn se cumpere, ee-i este de lipDiâL
P. J. COSTEA
Osmialowski & Zakrzewski
CEL HAI IEFTIN STOR UNDE GĂSIŢI MOBILE
ÎN CASA, COVOASE, SOBE DE ÎNCĂLZIT ŞI DE GĂ­
TIT.- PREŢURILE NOASTRE SUNT MODERATE.
VENIŢI SPRE CONVINGERE. CLADIREA NOAS­
TRA ESTE VIS-A-VIS DE BISEKICA POLACA ŞI 2
BLACURI DEPĂRTARE DE BISEKICA ROM1NA. 5
Institutul Tipografic
I„ AMERICĂ'
«*OUTA MU OŞ^OmUBI UW ART%
fRAFIOS, OA: RXVI8TM, BBOfUSL OTUf
fAUJIMt* PIUTEO BOOIKTAŢl Şl
^tocam, ITATUT1, lirVITARi 4KUITŢUtV
W KA1I ŞI men, BILXTB Dl tHTEAMK
WTE'Ulf 00VUIT, OU OM LUOEJUU
Ml ATDţO DB A*T*r TlTOOitiUriOA
DEVIZA ATELIERULUI ESTE:
Licnro canştiiBcioasâ, pfettri eftiaa
i i i
fl |f'
i v
®XO)(OX0
!ULUI 1
n MŢI mrmi u nKHopjuKU umk*
*A nWWOŢIOI» WHnWTOJI LOK. 1-4
4
•!.
1
'.4
-.y1
1-
i
îi:-, .«i
'i
1

V
i 'K
"Vif
,r* ik.
Ry".

xml | txt