OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, June 24, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-06-24/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THE
VOL. XIII.- NO. 141.
QOVERNMEN official Orean of the Roiim.
FULL LEASED WIRE SERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
ieial and Cultural Societies of America'
in I). S. and Canada
EUSALIŞTI AFLAŢI VINO
VAŢI CA OOJHBPHLATOS2
CONTRA
Largest circulation.
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI. 111.- ). 141.

l'"Z'S}'vf''"^i'
'p-.Sjş:
8V
V
i^t-
•..•*^A :"'.
Ţf
•/^•'V '1
\,y?i
s*
S S-
/.
y-Ui
V.-.»
•C *C
'f
?,-?
rt
V"
•n
,'i!
?•v
Mi
5
'Jf
S-M
•, '-t'
MW.
v
K
V3ÎUi Tfw ^,7?
w. s. s.
UNITED STATF ţîj ÎV
Reaches 100,OOOfr*:
Italienii au eîştigat o mare vic
torie la Xeversa, pe bănea de vest
a rîului Piava şi lupt-A pentru ea să
'şi completeze succesul lor. Xeversa
CSte un punct important.de legătu
ra de trenuri, gardează sudestul şi
să apropie de culmile dcla Montello,
este cheia care leagă rîul cu liniile
fe munte.
IV puftetul ae^esti», premierul Or.
lando, îngăduise naintea dietei ita
liene că inamicul a făcut pro»rose
mari şi a trecut linia trenului Mon
tcbellunp-Susegana pe mai multe
tfleuri.
Italienii Mi alungat îndărăt pe
Austriaei şi au reintrat în Nerv#a.
Dînşii să luptă pentru ca să ajungă
la rîu, jnmătăţind forţele inamicu
lui şi începînd prima fază a unei
litişeâri de flancare spre nord peri
tru ca să taie drumul Austriacilonţ.
la Montello. O forţă italiană a înju
"îl^|ttăţt+ deja forţele iiramictjlni et
mile înspre sud.
Italienii s'an /muls înainte zi au
intrat în NVrvesa. Lupte violente
ţU loc pe străzile oraşului. Italienii
încearcă în mod desperat să şi în
tărească liniile şi să pătrundă spre
iftu. Pe""partea de, joff a Piavei, Au
iiriacii au fost alungaţi îndărăt de
u. Italienii au recîştiffat mai bi
#c de jumătate dîn ţinutul pe care
'l-au perdut în regiunea aceasta.
Piuă acuma să vede lămurit ei
întreagă ofensiva austriacilor este
un eşec colosal. Ei vor face mari
«sforţări ca să 'şi răzbune înfrînge
Hle suferita. Să raportează că au
Mari reserve, a câror parte mape e
«te în munţi.
Pe (,'înd să trimite această tele
jpfrtlmji luptele pentru controlul şi
stăpînirea întregei culmi dela Mon
tello, sunt în plină furie. După cît
să ştie, italienii au făcut ceva cî
ştiguri şi au luat mai bine de 1.000
prizonieri dela austriaei. De pe a
cuma nu să poate spuing cît de
are este frontul pe care să lup^a.
rizonierii inamici luaţi aici dec
lară că at^K'ul italienilor a frustrat
un atac al austriacilor, care fuse
se plănuit să înceapă cu o oră în
ainte de a să începe cel al italieni
lor.
Timpul nepotrivit a făcut ca rîul
?Piavfî să 'şi umfle valurile de nou
la fel cum arătasem în o telegramă
'Irimisă mai zilele trecute. Forţele
inaiiHcului de partea aceasta sunt
-Jjl acum în o posiţiune de tot criti
că şi synt- silite să atîrne'dela limi
ta articolilor de hrană ce 'i au cu
dînsele, ori acelea ce li s pot aduce
cu aeroplanele.
Pe partea de jos,a Piavei, austria
,cii au succes să trcacă cară armate
.sLtunuri peke rîu, dar nici unele
Ulin podurile de trecere nu sunt, a
tîta de puternice pentru iţa să le în-
l"^v
lăsat puţin mai jos asupra inamicyi
lui aNmcînd asupra lui nfieltde ce
le aveau în aeroplane'.
Italienii au prins o mare parte,
din tunurile pe cari le părăsiseră In
decursul luptelor de mai nainte.
Succesele ytalieiulor continuă to
toate părţile frontului de luptă, au
ciştigat teren In sectorul dela Mgn
teio şi în regiunea dela Zenson, pe
PiAva, şi pe alte locuri. Rapoartele
oficioase din noaptea trecuta aţată.
I
rm
"V"î '0"f f,.
-v/•.'•••. &

-4

s#
AUSTRIAN! AU PERDUT
120,000 DE OAMENI.
îfOM A, Tonic 22. Ziarul „Cor
ffcre (Tltalia" a declarat astăzi eă
aiuyfriaeii au perdut pînă Vinerea
trecută suma de 120.000 soldaţi.
ITALIENII CASTICA MEREU
OFENSIVA LOR ÎNCEPUT TOCMAI CU 0 ORA ÎN
AINTE DE OFENSIVA PLĂNUITA OE AUSTRIAN.
că în alte părţi ale rîului, italienii
au respins atacurile putemirte alr
austriacilor.
Presiunea inamicului a continuat
ieri la Montello, dar peste tot locu!
ca a fost susţinută cu bărbăţie di
trupele noastre, cari at» făcut con
ţra atacuri şi au cîştigat teren.
în vest de Candelu si vest de Sun
-v
Dona di Piave, pe partea de jos a
rîului, nici chiar atacurile repeţi
te ale inamicului nu mi fost în sta
re facă ceva progrese.
Oficiifl de război austriac spo
nca că „luptele de pe platoul Car»
so şi dela Montello au devenit spe
cial de violente". Viena spune că
au prins 15.000 italieni,în atacurih
din urmă.
ttuduie sa treaca pe ele tunurile de *«..,• V
mare distanţă Iui, vorbeşte de platforma. Te miri de unde şi pin# ucide tUita îugl^
Aviatorii itnlifni, enjîleiti şi am(^
ns n,,flrp
A

v
rS,
rBHSHfl) AHO SiSTBBWa fflBER IW ne. 386, ĂHTMlBy ACT fif 6CWBQ} 6,1917,1
v __
('înd este la adeea de ce nu r.e-ani înţelege p^Tţi#^ H'n
8 ridicat drapelul. Mulţimea mtteft tost chemată
pornit aranjarea. »Să conturează planul de»munca. Ar mai uraia şase
iaca agitaţia pentru cauza nobilă, ('ctitorii mă .vor.fi înţeles eft este
vorba despre „Liga Naţionah'i Romhiă din America'*.
Iar fiind vorba despre această Ligă, avem lipsă de membrii. A
veni lipsă dc cît mai mulţi. Dc toţi. Avem lipsă de inimi curate, nepri
hănite. Avem lipsă de ostaşi din convingeri. Avem lipsă de agitatori,
pentru cî^igarea de suflete cu gînd şi inimă mare. Ne lipsesc agitatori
favorul ideii. Avem lipsă de fonduri. Şi iacă- mărire ţie Doam
ne! —'ne pomenim Haamne tefeşte-ne de mai rta cu eorteşi
eJeetqrali.•, v
S a pornit munca.' Nainte de a să porni şi de atunci încoace unii'
muncesc din greu. Să frămîntă, agită, muncesc statute, plăiiuiese sclii
ţirca îtuinmi. Alţii îft nişte admirabile sughiţuri naţionale să
ivesc pe teren, cu recomandaţii, cu corteşiri.
Să ne dăm seama', Unde, au fost domnii aceştia pmă aeumat Dîn
şii nu au avut cunoştinţă d4» aceet ce să petrece? Nu. Dînşii s'an a
Coperit cu zabranicul pe ochi, pe urechi. Au fost surzi la chemare la
lupta, la munca. Le-a fost teama dc eşecuri. Nu au riscat să ia asupra
şi odinl unui început riscat. Nu şi-au riscat personalitatea. Dar acum?
0 da. Acum este vorba de alegeri şi prin urmare, aceste umbre ale
nopţii au liber paşaport. Un autodidact care a plecat de acasă să nu i
să sfredelească peliciea a apucat chef de vorbă. Dacă a fost agent elec
toral acasa, de ce nu ne-ar înscena şi aici o Icacă de eorteşire? Unul
care nu este în stare după muncă de ani de zile, să zmulgă de pe piep
tul oamenilor săi 4ricolorul şi pajura ungurească, să socoteşte îndrep
lăţit a da scrisori de recomandaţii.
..Nostimada asta îmi aduce aminte un eas petrecut în Ungaria. A
veau ungurii un deputat mameluc în dieta ţării din Budapesta. Nu
meje lui Makkay. Ani dearîndul nimeni nu 'i-a auzit gura. Vota şi^l
ca o maşină .automată şi încolo îşi înghiţea tăcerea. "Deodată a glăsuit şi
01 ceva. A „cutezat" să spună să se închidă o fereastră. Şi atunci, fo
losind prilejul, decanul scriitorilor din Ardeal, neuitatul Rusu-Şiria-'
nul, scrisese un articol de ziar cu titlul: „A vorbit .ş' Mutuiica!". Şi
lăcea'scriitorul nostru un haz teribil în jurul vorbirei lui Makka.v- Mu
tulică. Dacă ar fi să fim drepţi, cam aşa ar fi să luăm şi noi Ia mînâ
pe Mutulică al nostru, pe care pînă acum '1 avem în două copii. Dar
ce să i faci? Seisiune? Nu. Lasă'i în păcatele lor. Unul „comite" ar
ticoli în un ziar pe care nu'l cetesc romînii din America. Celalalt este
prea angajat şi e bine să i lăsăm în pace. Dar cum să face cu munca
D-Lor? Nu 'i-am auzit de loc, nu ne lămuresc de unde să iau banii,
cum să se facă organizaţia? Nimic. Ne vin numai la masa gata. încă
^ainte. de a fi fost poftiţi. Să pare că îjouă nu ne trebuie organizaţie,
ci ne trebuie nişte slujbe anuftie pentru oamenii ee
nii pentru slujbe. Cel ce să îndurase să ne spună etim însăşi regina Ro-
mîniei a căutat e,u ochii pe copilul său si s'a interesat de tatăl conilu-
-Ataro t*odrn de pîirte, mărop?
ricani surit foarte isteţi. In număr Lasaţwo la naiba domnilor cu corfesitul. Lăsaţi să vorbească în
*jle aviatori englezi, după ce 'şi-au (locul domniilor voastre, aceia capi dau banii, eari'vor fi conduşi, căci
isprăvit bombele şi dirtuşele s'an aiei nu vi să dă nici „papricaş" şi nici „zloţi" pentru corteşit. Vom
fi noi în stare să ne cunoaştem oamenii cari ne pot .şi ştiu represenia cu
fală organizaţia. Wasjiingtonujj oficios a luat cunoştinţă de mişcarea
noastră. O întîrziere^o scisiune nouă, at stînjeni-o. La o parte deci cu
corteşii ibgiiimi, Acftiunek lor ţinteşte la uciderea în faţă a fătului
nainte de botez. Şi tot cel ce ţinteşte asta, este duşman Şt. Unite, duş
n.an aliaţilor şi ,este dujmdn tittufor romîttilor, pentru că tinde a Ji
despărţi în grupuri. Xu ne siliţi dţ^ţ&lQŞţ. tâ şcqgţţţlţ din cămară fe
rul pentru înferarea celor negri. S
S'a de alarma? Bine. Vfiniţi Miinrfiit pdrffru ttoiită y' W jf&ţ.
frit persoane. Cauza înainte de ţfiate şi mimăi &uq>ă Qceea persoanele.
Organiaiia ţi numai dug#, oceea. fchcfiamrn.. A*fo lozinca....

v*- Tw^ovr**
4
ROUMANL
&
CEI CE AFLA BAZA SUB
MARINELOR GERMANE
VOR PRIMI 0 RECOM­
PENSA DE $1,000.
WASHINGTON, 21 Iunie,
Autorităţile marinei crede că pri
mele submarine care au apărui
)e coasta aceasta a Atlanticului
s'an reîntors acasă, şi poate eă
ilteîe le-a luat locul. Azi e e
•ţăptămînâ de cîud nu s'a mai îft
tîmplar nici|un accident. însă li
nele rapoarte tind a arăta ca in
•jă mai e un submarin care Ope
rează la nord de Jersey.
Autorităţile navale au fost au
torizate a oferi o recompensă de
il ,000.00 la omul care va deseo
peri baza acestor piraţi de maro.
Oferta s'a fa^ut ea se încuraje
ze cercetările pe coapta şcesvii
ţări cît şi sud.
IENINE, PRIM MINIS
TRUL RUSIEI A DEr
MISIONAT.
LONDRA. 22 Iunie. Nicolae
Lenine, ministrul lîolshevikist al
Rusiei, şi-a dat demisia, spune o
depeşă din Zurich către Exchan
ge Telegraph.
CORTESIRI.
De: MCI CETINA.
v
The only Roumanian
CLEVELAND, O.
i avem şi nu oame­
v
g.' V
WT emct
iăă
ALIA
BLE
finited Press't
FASHINO
Toamna viit
tele Chite şi
naţi asupra 1
iTiatâ în Ru
Preşedintei^
salva Rusia
germană. Insă
nat a nu întri
puterile aliate
asupra politicei
în ajutarea acei
tele nu se vagi
pe ori aur în. ai
va împuternici
nici pînă nu
plan complcct şi]
tul -oportun nu
asigura succesul
I PRO
De: E.
pffcîn e decis a
şub dominaţi»
fel determi
le nimic pînă
^vor determina
^rebue urmată
Preşedin-
a trimite tru
•ţiiră, nici nu
l^rvcnţia Jsa|»o
$»e va faee un
Ină w mornen-
VÎI
Preşedintele
magnitudinea (d
semnată) piobL
crede că rcsoly
bleme împremin
prezenta a
IIso ii înţelege
Io proporţie în
ei ruseşti şi
acestei pro
ţfeu triumful mi­
litar de pe frontul vestic va a
duce victoria
alfeţri.H-.
însa preşedinţi e crede eă for
mularea definitiv* ,• a acestui plan
trebue su fij fă|ită numai după
ce şe va vesica f»zulfătul ofensi
vei de acum de pc frontul de
vest. probabil pri Octomvrie ori
Noemvrie.
în acest timp şe va\4a *yii co
municat care vtfj^fleeî^'părerile
administraţii rem-îtor" fa un a
jutor dat Rusiei^' Iposibil că c#
mtinieatul nu va "li făcut de în
suşi preşedintele.
Preşedintele caută toate surse
le de informaţiuni prin care să-şî
poată face opinia despre atitudi
nea ee trebue să. 4a aceasta ţară
faţă de Rusia.
Asupra acestui el e în
intime comunicaţii cu autorităţile
Angliei şi Franţei la fel să iuti în
considerare şi comunicările făcute
de Slavi, pentrţică ei cunosc mai
bine ca .ori care condiţiile din Ru
sia.
Demersurile în această afacere
în «ataBtr^îi
100 fi 150.
cad*vr«
ţi
şi şase 4»
«mia
niei
tea
v.
•AILY NEWS
se vor face numai după o eonferin-1 luptelor este neschimbată şi încăie
ţa a tuturor aliaţilor. Idea preşe- rări le de infanterie nu au fost re
diu tclui a fost aprobată de toţi jîncepute Vinerea trecută, după
Leaderii din Conpres# cum spunea însuşi premierul Or-
Ajutorul dat Rusiei va fi «lili- {lando, înaintea dietei italiene. Du
ţar. economie şi psichiolugic. Va fi
i
ţrimisa o armată în Rusia împreu-1 buna", premierul Orlando a de
na eu o comisiune care să ajute lajeiarat înaintea unor deputaţi eă
stabilirea unui guvernămlnt stator-Jde pe acum să poate spune eă ita
lie. Simultan (tot cam în acel licnii au cîştigat lupta.
tim^) va pleca un număr de Ame-I Austriacii a adnogat premie
ricani ca să înceapă afaceri indus-!ruj Orlando îşi adună toate for
triale şi agriculturale, investind ca-iţele în unele secţiuni ale frontului
pitaluri mari şi răspîndind pricte-Jdin munţi. Italienii au folosit nu
nia Americanilor între popor. imai o mică parte din reservele lor.
MARE CATASTROFA DE TREN.
150 DE MORŢI.
CHICAGO, 22 IUNIE. Să erode că aproapo întreg por
ftdrwilul circului Hâgenbock-Wallaco a fost nimicit într'o de
zastruoasă ciocnire de treuuri întîmplată
w w
T^j
.I
4 vî 1
CUUBLY,
OF CIBELASD, EME.—BVTBE MIITRATO,!
fi, 24 IUNIE 1918.
BULETINE.
I(furi LONDtA,Iunie m. Ma
li |\If" I reşalul de cîmp Haig a rapor
tat astăzi că în sectorele Villen
Bender, Bretonneux şi Strazzele, av
porrespftyient. fost luaţi cîţi-va prizonieri ş:
22 Unic. s'au făcut mari păgubi inami
a afla pe &ta- cului în raitele şi încâierile df
aliaţi determi- patrule avute noaptea trecută,
ei ce treime
LONDRA, Iunie 22. Ur
raport neconfirmat dela bursa
din Amsterdam declară că du
pă cum spune o telegramă adre
sată agenţiei „Central News"
din Amsterdam, în Austria s'a
făcut o încercare de asasinare
contra împăratului Carol.
AMSTERDAM, 22 Iunie.
Conform rapoartelor sosite de lr
Viena, cabinetul austriac se v
întruni astăzi ca sa decidă chesti
unile de a-şi submite dimisia şi z
soma parlamentul la o sesiun
extraordinară în care să discut*
situaţia hranei.
Se zice că prim ministrul VOT
Seydler s'a dus la cartierul ge
neral austriac ca personal să pre
zinte împăratului Oftrot 4fcnisia
guvernului.
TURBURĂRTÎN VIENA.
ZURICH, 22 Iunie.1— Ştirile
primite astăzi aici spun că ieri
au avut loc noi turburărj îi
Viena.
a i a i 4 i e a i i
urarea raţiii» de piine.' mărire:
plăţilor, i'nijuiţinarea oi'elor d(
lucru şi îneheiarea unei păci ge
i^erale. A intervenit poliţia, dai
ii'a putut face tocnjai mult.
S'a dat o nouă proclamaţie ca
rş ameninţ."! că se vor lua- ceh
nai pre măsuri pentru inâbî
şi rea răscoalei.
ITALIENII SE AŞTEAPTA
LA UN NOU ATAC AL
INAMICULUI.
U E I N
ROMA, 22 Iunie. Situaţiunea
pă cum spune ziarul italian „Tri-
astăzi
giUJ City şi Hamiuond, Indiana.
Kapoartele primite la oficiul liniei Michigan Central
spun că au murii deja 100—150 de pcrdtfane. Patru vagoane
în cari dormea personalul circului, au fost lovite din urma şi
iăcute praf de un alt tren care mergea spre Chicago. Răniţii
cari /nai trăieăc au iost* duşi la spitalele din Gary şi Hammond.
O ştire prinitiă itelefonic de la Garrj" anunţă că trenul ca
lpe a lovit p£ cel &bl circul, se compunea din vagoane de oţel
„Pullman", Cari fiind grele, au trecut prin vagoanele circului
ca printr'o cutie i|B6 Ruinarea circului e complectă.
îci şi colo, s©' văd, printre dărîmături, mîini şi picioare
tăiate, iar boeetîle înfiorătoare dovedesc că sub grămezile de
lemne şi fier mai ^stm unii cari încă trăieife.
4ntre
WIX. Numărul persoanelor moarte
lingă staţiunea Ivanhoe, variasă între
re trenurile an luat foc, mmd multe
tii apucaţi sub d&rîmături. Dou&seoi
au fost aduse la spitalul „Mercy"
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECTAI
Michi-
Gary douaseci la «pitalul ooix^a
trei la spitalul St Antonio. Majorita
it femei.
1
•S
.vii *i£&u£'
i
LOXDlvA, 21 Iunie. Potolită
in aparenţă revolta pentru piine
•are a început Marţi, azi s'a ma
nifestat tiii o mai mare violenţă.
S'umărul greviştilor de la fabri
cile de muniţie trece de 150.000.
Viena e un oraş în care revolu
ţia creşte fără a putea fi po
ol ită. Dacă uneori se pare că îşi
perde din violenţă, aceasta nu
mai ca să rcîneoajift eu o fi m»i
jiare putere.
Corespondentul din Viena de
la ziarele din Munich raportează
i greviştii mi încercat ea să ata
w»e ambasada germană, (.'ine ştie
ie să intîmplă dacă poliţia nu ar
fi întervenit. Mulţi au fost ares
taţi, iar un imu* număr- au fost
răniţi grav.
Un raport nl poliţiei ft ruta
greviştii au oprit tram va ele. au
^part ferestri.e, au jefuit brută
riile şi cară le cu mîncare destina
te pentru armată. La un consiliu
municipal Herr Ne uman, repre
zentantul socialiştilor, a denunţat
pacea încheiată la Brest- Litovsk
ca o fraudă
trul austriac, a plecat din Viena
la amiazi spre cartierul general
austriac spre a da demisia. îptre
ţfiilui cabinet, împăratului Carol.
'Cînd greviştii voiau să atace
ambasada germană, se auzeau
strigăte de: ..Jos eu Germania!
Germania este causa foamei la
noi.*"
După acuzele aduse că în Un
garia este mîncare destulă, s'au
făcut cercetări care au dat la lu-i
mină eă în multe provincii din
«Ungaria populaţia are abia o pă
trime din mîncarea necesară ca
să le ţină viaţa. Fostul ministru
Tisza a declarat, în o vorbire a
sa înaintea parlamentului, că Un
garia e lipsită de articoli de nu
triţie. şi trebue luate măsuri en
populaţia să nu moară de foame.
HERR HOFER.
A-MSTKRDAJM.
••. "C\ .• V 0'-* f™
s.
TMISSIÎ, POSTMSFFA «OBBTT.
w. s. s.
MĂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ N
UNA AST AZI.
JOS CU GERMANIA
strigi populaţia revoltată din Austria.
GREVIŞTII ÎNCEARCĂ SĂ ATACE AMBA
SADA GERMANĂ DIN VIENA.
ISO,OOO SUNT PANA ACUM IN GREVA.
Dr. Von Seydler. prim ininis^ 1'^"'H)îSra .pe (fefilijpftiîllii.
Un olandez cam a lucrat la fa
brica de tunuri Krupp s'a întors
acasă, fiind întrebat fie corespon
dentul de la „Times" din Haga
a spus eă mîncarea e atît de pu
ţină în Germania, încît el, cu
toată plata bună ce a căpătat, a
trebuit să plece de aci. dacă nu
murea de foame Poporul ger
man, spune olandezul, ameninţă
pe faţă că se vor revolta ori
să-i trimită la fconl unde şpejă
că o să capete ceva mai vnltă
mîncare.
RUŞII ÎNŞELAŢI, VOR 12 MILIARDE VOTATE DE
SARI LA GtTUL GERMA- GUVERNUL STATELOR U
NIEI, PREVESTEŞTE
22 Iunie. Zi­
arul Rheiiiishe Westfaeliselie Zei
tung, din Essen spune că Herr
lloferî un socialist independent
şi membru al casei de jos în Pru
sia, a declarat zilele acestea:
„Zece mii din garda roşie au
fost măcelăriţi fără milă la Ta-
coaaciapŢEBi.
Rusaliştii, o sectă religioasă, au
fost traşi în faţa justiţiei, acu
zaţi că prin publicarea cărţii:
„The jFinished Mystery" (Sfîrşi
tul Misterului) au cons^rat con
tra legei conscripţiei ţi a recr.u
tărei. Mai mulţi di&tre autorii ca
re au contribuit la această lucra
re an fqst condamnaţi 1* «ke 20
de ani de închiaojţre.
V,, 7 V'TTT IVTRV I A I
A
Corespondentul spune eă acea
stă mărturisire ne face să dăm
crezare avonulni devenit atît de
popular:
„Că populaţia din Germania
plătşte 100 de mărci pentru un
cîinc bolnav ea să-l mînce."
IIITE PENTRU LEGIUNEA
JUGO-SLAVA.
în o sesiune a congresului
votat douăsprezece miliarde pen
tru susţinerea Legiunei .1 ugjo
Slavă.
ganrog de către trupele germane, noaşterei din partea preşedintelui
şi totuşi se mai zice jiă noi am Statelor Unite a Legiunei Jugo
ineheiat pace cu Rusia! Ku sunt! Slave.
convins că Rusia va sări la gitul Do present sunt 750,000 de ^Fil
nostru cînd timpul acesta va ve-1 go-Slavi, 1,250,000 Ceho-Slavi şî
ni. K criminal a omorî un ina-! 2.000,000 Poloni în această ţară,
mic după ce l-ai orbit cu gaz o-Ldupă raportul căpitanului Gor
trăvitor. Poporul trebue să răs- don G. Smith ofiţerul reerutării
toarne un guvern care nu e^ea-j armatei sîrbe.
pabil de a obţine o pace prin în-1 „Majoritatea sunt instruiţi In
ţelegere." arta militară din armata austria
Preşcdintele Camerei deputaţilor
a dat în judecată pe Holer pen
tru aceste cuvinte.
Mai mulţi ca 500,000 de Slavi
'pînă acum consideraţi ca duş
mani, vor lupta contra puterilor
centrale, ca un rezultat al ret*U-
că", spune el. Mulţi sunt ofiţeri
în rezervă. Mai mult de trei pă
trimi sunt neînsuraţi şi de eta
tea cerută. Toţi sunt nerăbdători
de a merge la front".
11
ţgv.
U-
Situaţia Praga, Boe'mia, şi
în centrele industriale din acest
district, spune Nene Freic "Preş-'
se din Viena, a devenit atît de
serioasă, încît a silit guvernul a
ustriac a da o porţie de mîncare
mai mare dacă nu vttM să întărî
teze pe lucrători.
Condiţiile sunt atît de grave
încît numai mărirea porţiei dc.
mîncare poare împedeca grevele
de la căile ferate şi alte fabrici.
Ziarul menţionat mai sus aruncă
lumina asupra întregei situaţii
cînd declară că situaţia de ia o
raş unde dupfT cum vedem i-a
sertS în grevă e mai buna ea
la ţară unde mi e pîine de loc.
Ziarele din Franfurt scriu eă
Bavaria nu poate ca să dea car
tofi Austriei din cauza eă gerul
de azi primăvară a strieat foarte
rău recoltele.
Ziarele din Itoter4a*k rapor
tează că în Lemfoerg au început
disturbări' antisemite (contra K
vreilori. O organizaţie evreiască
a trebuit sa se înarmeze, ca să
"i
'O
francase au
pest^erman la it.
lenieri."/
V,
•V*
ţ4
BULETIN.
PARIS, 22 Innie. Kapor
tul publicat de ministrul de Hi-1
boi spune: „Raitele germane
date în regiunea Belloy ţi Bm
tebraye In Alsacia av fost res
pinse/'
„Trapele
ys.
A.
1
'-M

xml | txt