OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, July 02, 1918, Image 3

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-07-02/ed-1/seq-3/

What is OCR?


Thumbnail for

Jefferson Streets
clin Mont Union. Pa., am ho
Stefan Iţnat, preşedinte
Moan Morariu, secretar
S. Webb Street, Alli
ance, Ohio.
,Tlw Minai Qtukmaoy District Co. Office, Dayton. Ohio.
-v u i- i k v
WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THE
UNITED STATES
GOVERNMENT
UNCLE SAM
WAR SAVINGS STAMPS
DR. JOSEPH POREMSKI
11 la 12 a. m. 3 la 4 p. m. 7.30 la 8-30 p. m.
Durui nica 1 la 3 p. m. (1)
OOOOOOOOCXXXXXXXXDOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOO6CXXXXXXXXXDOO
nmjji n *P«ŢX sonora u BPUNMUIKU ioiu-|
Ps lta«(* assets atataara dats da tJalaas* SaelstAtll* Is ears
•—ra «aa a|atsars ta eas da Mk »s ttep da şaaa
IMI ps a*pt*atfa* «I trei laal pa isaslş olsr
letlstttl «aa şl val oi alt.
coimmi lox. j-c I
I

F»/
'tŢ*
u
i J."'.
(!i
*'.s*.
V*
Tt-SH
k
K.
44?
r3
«&£
r^
1
&v
ij?
(k
I^Vf»
jsf£v
w
F/i?"
i
Sft*--
fv
&
•».
$•
V
i\
i
,T
f-V
{.-/•.
PV
li
r,%iv
k
şb* ,''.-"*-??i VA"*' '4*
'4ţ^f.»lj»J
S
De ate
Societăţilor.
ţ, Societatea „Armonia'' din St.
îWuis, Mo. Convoacă pe toţi
membrii săi a lua parte la şedin
ţa ordinară, care se va ţinea Du
minecă, 7 Iulie 11)18, în hala «ir
toilor din al 8-lea şi Barry Street,
,1a orele 2 p. m.
a8-lea Street,
începutul petrecerei la orele 4
|). in. şi va dura pînă I^ ^ele 12
•-din noapte.
v A
i
V iMu/ica „Deşteaptă-te Romîne"
Vw sub conducerea lui Sim Du
-Nea din Cleveland, OTiio. va distra
Onoratul public eu cele mai fru
moase arii de dafts şi eiiiteîe ilia
ţitwiale.v '"•^.•• i
•i'ăluşerii ..Poruiubăceuii de sus
fi de jos", membrii ai Societăţii,
$Nir juca frumosul joo naţional
^('ăhişerul''. Persoanele sunt: i
«an Cisniaş, vătaf. George Al
îrt'an, Nicolae Bărdaş, loan I'opa,
||Gan Făeiu, Dumitrii Nicolae, Si
birean Silea, iHie Paştea, llie 'la
ibacj Petru Găfblacea ţi lo^i t'ă
cală. V.
Preţul de intrare Demiill $5,
I)amele 25 cenţL
Suprasolviri se primesc cu ma
rc inulţumire şi. «te vor euita pe
eule ziaristică.
Mufetul va fi a«c#at «u -^ele
mai gustoase mezeluri şi băiitiiri
/reeoritoaie.
4 Deci în jx i anţă
pv •. mmmtmrnmrnumman i-imifc-O .11
i i-
i
a
V
ÎU
v.
'A
P*
v V,
«ii
O- *1
v 1 i
J* ^(J ac^!st'1
Cil"
j. 3*"
••,
I
QMmajjfe, OHIO, M*»TI, nutrim
&Bmmms&aea&mmmamBatmtBssaatm
Prezidiul
I N V I A S E
»•....••:• Huţeietatea romînâ de ajutor şi
%ulturîi „R. Carpatina'4 din Cle
veland, Ohio, are onoarea a în-
Tita pe toate surorile societăţi,
'Cluburi şi parociiii. precum şi
pe toţi fraţii roinîni din loc şi
jur a lua parteia Marea petrece
eu dans, canava avea loc Joi.
4 Iulie 1918 în hala Societăţii
tR. Carpatina" din 1303 WX'st
vcă-
toţi fraţii
^Roiuiui din loc şi jur ne vor la
Vtot sprijinul d-lor participinid îu
tr'un număr cât se poate de mare
la această petrecere, pînă la re
vedere am rămas salut.indul vă cu
"dragoste adevărat frăţească
Comitetul aranjator.
y
(4&_49).
s
('a'aducem
if Începutul la orele 7 p. m.
Muzica renumitului «Samoil "ftv-y
i.}1^ nu din Yonngstown, Ohio va dis
tra onoratul public eu ceie nia:
frumoase ari de dans şi ciiyteer
naţionale, i
-i*,-
ia eu-
y ^îioştlnţa tuturor cum că lîoi mem
fst^i'ii Societăţii ..Iubirea Frăţeas
j-tărit ea să. facem sfinţirea Halei
pe ziua Vio 12 Iulie 1918.
Deci i'ujrăm pe onoratele Soc ie-
'f *tăţi, iTul/uri şi Parochii a nu a
ranja alte petreceri pe ziua siv
iui mita ea să putem avea o reuşi
tă buuă cu această ocaziune.
tn numele Societăţii „Iubim»
'. ^Frăţească" din Mont Union. Pa.:
v
(4^4$)
-i» o—
I N V I I
Tiueriniea fromînă din XeM' Ca
stle, Pa., are onoarea a invita
if
toţi fraţii romîni.din loc Şi jur
a lua parte la petrecerea împreu
'hiată cu dans, care se* va ţinea îi
ziua do 6 Iulie 1918, în hala So
cietaţii „Albina" dm K20 Ho
Preţul de întrare: Domuii ăt'
cenţi. Damele gratis.
•Spesele vor fi suportate de' ti
1
de un timp oare care s'a lăsa'
mai in urmă. Deci de data aceas
ta prin nutqele tinerilor romîni
apelează la bunul simţ al membri
lor şi membrelor (Societăţii noa
stfre.
Petrecerea iceasta mai are
alt scop nobil, pentru că tinerii,
noştri o numesc ca o petrecere d"
amintire, penţru că ei t6ţi sunt
hotărîţi şi aşteaptă ziua chemării
care se va Hotărî de către -fruVi
ta^ii neamului rominesc de pe a-
facă datoria alături de popoarel
-care lupta pentru cauaa dreptă
ţei ««i a democraţiei. i
,, Deci pînă la revedt#^ Bin ră-
DSias salutîndu-vă eu dragoste a
dşvărat frăţească:
.. ./•
j«* *. v* ,• vj ^. v
,,,.'"
CE A FĂCUT CHKU
AMERKtiU IN ROMANUL
De: locotenent-colonel H. W. An
derson.
(Henry Watkins Anderson, djn
Richmond, Va., şeful Crueei Ro
şie Americană in Ronnnia, pre
cum şi eeialalţi membrii, au a
junx tocmai acum acasă din Ro
mînia. în o vorbire a sa Ander
son povesteşte despre cele «e a
făcut Crucea Roşie Americană
in Romiitia, naraţia lui e de ma
re interes şi formează unul din
copitolele cele mai valoroase din
istoria acestei instituţii. O parte
din povetsirea diusului o dăm
mai jos):
Nu vă pot raporta alta de ,• o
mai mare însemnătate, dntft că
sunt ferm convins că misiunea
Crueei Roşii Americane în Româ
nia, comisiuiiea aceasta de trei
zeci şi două de persoane, prin
munca lor a exprimat spiritul şi
scopul Crueei Roşii Americane.
Au trecut prin multe focuri, zim
bind. Nici odatâ nu. au ezitat de
a întimpina ori ce condiţii ce se
prezentau toţi se reîntorceau
gata de a face ori ce lucru, eu
un entusiasm, eu- cred, mai mare
ca acum im an, ditd-.au plecat
dintre d-tră.
vtut
In această parte era popula
ţie de 2,000.000 la care adău
gindu-se şi 500,000 pînă la 700
000 de refugiaţi, în cea mai ma
re parte femei şi copii, tn iarna
trecută au murit la 70,000 diu
cauza boaleior molipsitoare
poate mai mult ca 100,000 d*
frig. Ratele erau supra-populate.
laşul cu o populaţie normală de
00,000 ori 70,000 aifost socotit
că -în acest timp avea o popula
ţie de 200,000. Fiecare colţ
fost ocupat. în casăle ţăranilor,
cu păreţi de pămînt şi coperişu!
acoprit cu 'trestii, cu, camert
de locuit ce de regulă au cair
zece urme pătrate, în care dorm
cite zece şi doisprezece oameni.
Pînea lor e amestecătura de
făina de cucuruz măcinată cam
bombat şi care e amestecată eu
brînză daci arc. E o niînea
re foarte grea de digestat.
în mijlocul iernei daeâ mergi
Jiitrun sat din Romînia, Vei-v^
dea în drumul tău copii care nu
au haine cţ« loc, ori au numai o
cămaşă de cînepă pe ei fără
ghete, fără. ciorapi galbini.
nervme, iar venitul curat al pe
trecerei este destinat fondnliiijs,abi şi foarte rău hrăniţi. Cind
Societăţii .^Albina". K4 am plecat- a'# ivit bubatul îu
Avînd în vedere nobilul. acnr i multe sate ea un rezultat ai
pe care-1 urmăresc tinerii romîn:J nutriţiei insuficiente. Tifosul a
din New Castle, Pa., sperăm c" rămas şi el, dar foarte mult re
nici un frate membru, eît şi suro- dus prin higienă si ilesinf
rile membre nu vor lipsi de la a
eeastă frumoasa petrecere, ştiind
mai cu seamă că iSoeietatea ..A1
biita" pentru alte scopufi nobil
ceste plaiuri pentru a merge să-*: acest teritor. Au încercat ca să-i
ITinanmaa.
dus prin higiena şi ilesinfectare.
Dacă vă puteţi imagina mii
de inii de oameni la un loc, ori
în ceva unde pot trai, fără mîn
ctfre, strîngînd fărâmăturile ee
rămîn de la armată —,mulţi din
tre ei goi ori aproape în pielea
goala, cu 40,0l)0 de persoane în
spitale, aceasta îţi va da o ide ie
despre situaţia din Romînia aşa
cum am aflat-o noi.
^ftSW'W'Vp
Vt
Aţi trimis şi unsprezece surori
de earitate (nurses) de 'aţi fi tfă
utâ't îutreaga lume» nu aţi fi jiu-
trimite altele mai bune. Am
călătorit cu ele cincizeci şi doua
de zile, peste munţi şi peste rîu
rile din Rusia, şi nu aui auzit o
plîngere din gura lor. Le-am spus
şi o spun şi aci, că aceste femei
nu-a întărit, credinţa şi au con
firmat admiraţia pentru femeile
Americane, pe care mama mVa a
infiitrat-o în sufletul meu, mai
mult ca ori ce altă experienţă.
Am ajuns în Romînia în Scp
tenivrie 1917 şi am aflat în spi
tale la 40,000 de răniţi, resulta
tul rinei ofensive dată de curînd
JIU
era destul material medical,
un erau materiale pentru surori
le de caritate, fără aranjamente
sanitare paturile «jrau făcute
din saci plini cu paie uzaţi, fără
jfciă se primenească conţinutul lor.
linii fără a fi spălaţi, medici5
lucrau peste puterile lor pentru
eă 250 din cei mai buni medici
au murit de Juiigoare (tifos) în
iarna trecută iar îngrijirea să
da numai de nişte amatoare-tri
mise de serviciul imui, comitet
din Roniînia.
y
Regina este de fapt eapul Cru
cei Roşii, precum şi a societăţilor
pentru ajutorul orfanilor ce au
ajuns numărul de 18,000 de or
fani, primiţi ori ajutaţi de aces
te instituţiuni, din numărul totâl
de 50.000 de orfani ce să află in
hrănească je toţi, dar nu au su
cces. Regina îşi avea spitalele ei,
cu Îngrijitori puşi de ea, avea
cantinele ei ce erau deschise de
la 7.30 dthineaţa,, pînă la 12
noaptea. Ka mergea să vadă sol
daţii în trauaeie, am văzut-o |u
daruriH
de soldaţi în o singură după a
miazi. In o zi a vizitat peste 3
mii de răniţi din un spital. Pare
că nici. odată nu e ostenită. E o
personalitate foarte plăcută şi re
marcabilă, ea ţine pe ţăranii Ro
inîni în mîinilc ei. Poporul o a
doară. (NTe-am decis la ajungerea
noastră aci ca să începem munca
noastră sub patronajul reginei.
I-ain spus că noi vom pune re
sursele noastre, precum şi munca
noastră sub direcţia ei.
Prima încercare s'a făcut ca
să sc transporteze djji portul Ar
hangel scrumbii sarate (hiring!)
ce să zicea că sunt o mîncare bu
nă pentru populaţie. Ne-a succes
de am adus în două săptămîni
două trenuri cu cîte 58 vagoane
pline eu scrumbii sarate. Am a
dus 110 de vagoane eu mîncare
îu Iaşi, lucru ce să credea aci de
imposibil. în o săptămînă am or
ganizat distribuirea de mincarc
la 30,000 de oameni. Aceasta s a
făcut numai prin o muncă de 16
ori 18 ore pe zi. în acest timp
nc-ain şi «pachetat de a pleca din
Romiuia pe un scurt timp. Insă
în acest interval continuam cu
cumpăratul de cele mîncări şi le
trimeteam la magaziile noastre,
pentru ca ori st am aci, ori nu,
tot noi trebuia să hrănim popu
laţia.
în aicefit timp «tn& «ului: organi
zat şi orîanate unde se /avea gri
ja de copii rămaşi pe drumuri,
fără a avea pe cineva a îngriji
de ei. Ani? găsit copii murind de
foame, mulţi dintre aceste victi
me le-am dus la spital unde în
cîteva săptămîni deveneau cei
mai drăgălaşi şi cei mai frumoşi
copii pe care i-am văzut.
în cooperaţie cu armata ne-am
început şi lucrul din dărătul li
niilor de luptă. însă a fost o niun
că grea, nu puteam căpăta auto
mobile'şi cind căpătăm unele nu
era benzină ori carul era stricat
şi nii avea cine să-1 repareze. în
să am învins şi acest greu.
Pentru acei la care nu puteam
ajunge am stabilit o cantină îu
Iaşi. Cind am început ca să clă
dim cantina în mijlocul oraşului,
săracii yeneau pe poarta ei de
pe la trei ore dimineaţa. Pînă s'a
'gătat cantina le dădeam pîine.
De atunci 1,500 de persoane ve
neau în fiecare zi aci. Lie-am dat
şi haine, şi aveam o cameră unde
fete veniau şi făceau haine. .Cind
am plecat, am lăsat îndeajuns pe
trei luni de zile, lucru ce va con
tinua sub direcţia Reginei. Noi
am hrănit prin aceste cantine
să numai zis nimic de ajutorul
dat altor instituţii cam :10,000
ori 40,000 de persoane în fieca
re zi.
r\l am decis ca *ă îinbrae «opii
atît cît voi putea. Am trimis la
Moscova ca să cumpere materiale
in numele Crueei Roşii. S'a cum
părat şase vagoane pline de ma
teriale jiin Moscova şi douăzeci
şi patru din Petrograd. Şcolile
au fost transformate în ateliere
de cusut. Dar nu au fost maşini
de cusut şi nici ace. în un loc am
găsit cincizeci de maşini de cu
s\it, le-am cumpărat. Erau refu
geaţi ce voiau să lucre, le-am
plătit 25 de bani (5c.) pentru un
rind'— îu total $2,000 pentru ti
face haine ca să poatA trăi. Ani
făcut şi ghete de postav cu tălpi
de lemn.
S 'au .împărţit, la 80,000 de fcai
ne, înainte de ee am plecat, la
femeile şi copii săraci din Romî
nia. Au mai rămaă de făcut 10.
000 de rînduri şi am lăsat să-şi
plătească pentru* facerea lor.
Cînd am plecat am dat la
Cru­
cea Roşie Romînă materiale în
valoare de 100,000 dolari. Am
lăsat tyani îndeajuns ca să ţină
orfelinatele pe un ari de zile, şi
destulă mîncare în cantine pe
ani, lăsînd vorba ca să conţinu»'
lucrul în numele Crueei Roşii A
niericane, atît cît e posibil. Ani
lăsat şi o sumă însemnată de
bani cu regina care a început să
plkigă. Nici ea nu avea nimic, şi
a dat chiar ghetele ei, rămînîn
du-i abia două părechi, fjt train
foarte simplu,
Am mers cu ea în satul unde
avea copii. Mergeam prin sate
ducînd zahăr şi unt la ţărani.
Să ne imaginăm că mergem o
zi împreună eu Regina. Se zicein
că ne-am dus Ia Sărat, unde sunt
15,000" de refugiaţi. După inspec
ţia de la orfanate luăm peregri
najul prin sate. Ea întră din ca
să în casă să vadă refugiaţii,
plini de tifos şi alte boli, ea co
pii
\ii
braţeltv ei şi punea uiînn
pe capul ferbinte al bătrînilor ce
le-a ajuns dorul de casă scum
pa lor casă diu dărătul liniei de
luptă. Ea dădea la Ifie care cîte
ceva. Distribuia haine am' văzut
cinci5 ante de băieţi aproape an
pielea, ţoală ori iiutetoti .uuuiai.
V /,
iîk 1'. i
*IV
St
wr%
*W*'
în zdrenţe, şi £ui văzut-o, dând
la fiecare cîte cămaşă, de pil
dă, ori alte haine. Lăsa pretutin
deni pachfete «a zahăr şi unt, şi
poporul privea îa ea ca la un în
ger. r'
După masa pe feare o lua la
cartierul militar iar îşi continua
distribuirea prin aceste sate, in
spcctînd fiecare casă ca să vadă
dacă cerinţelc lor sunt îndestnli
te. I-am atras atenţia asupra fri
gurilor, dar îmi zise: „O nu eu
nu am nimic, şi dacă cluar mi
's'ar întîmpla ceva, poporul este
hl meu". Pînă la şapte ceasuri
seara mereu am colindat peste
tot locul, fără a se opri deeît nu
mai să mănînce. După aceia a
mers douăzeci de mile peste car
paţi ca să fie la o consfătuire mi.j
litară. Am mers prin munţii car
paţî noaptea, trecînd pe drumuri
ce suiau prin nori şi pe deasu
pra lor. A mers ca să încurajeze,
prin prezenţa ei, pe ofiţeri. A
doua zi la şapte ore a fost scula
tă, începîndu-şi din nou dramul
din spital în spital.
Ministrul american ne-a dat de
ştire încă în Decemvrie ca să
părăsim ţara, pentru eă condiţii
le au devenit foarte periculoase,
din cauza anarchiei din Rusia.
I-am spus că noi nu vom merge,
şi eu -îmi voiu lna responsabilita
tea. I-am mai spus eă nu vom fi
noi care să. luăm întii steagul A
meriean jos îu Romînia, şi vă
spun că ultimul steag ee s'a luat
jos de pe spitalele diu Romînia a
fost steagul .Crueei Roşii A
mericane.
AVIZ ŞI APEL.
Pentru Romînii din Chicago, HI.
şi jur!
Pryi aceasta să face cunoscut
şi să roagă toţi membrii Societă
ţii „Simion iBărnuţiu" din Chica
go, IU., ca toţi Romînii să ia par
te la parada din 4 Iulie in oraşul
nostru Chicago, 111., eu mic cu
mare. La aceatsă paradă Societa
tea Simion Bărnuţiu va lna par
te cu toţi membrii săiîneorpore
şi cu drapelele Societăţii în frun
te. Acum ni-se cerc şi nouă Ro
mînilor ti in Chicago şi jur să 'do
vedim că ce putem şi că ce «uli
tem. Suntem cu America sau nu.
Cine nu e eu noi, e în contra noa
stră, şi cu acest'jprilej Societatea
Simion Bărnuţiu îşi va da rapor
tul, că care Romîn din Chicago şi
jur e cu America «au cu Ungaria.
Parada se va începe la orele 3
p. ni. in hala din Clyborn Ave. şi
Southport Ave., Bert llali.
în numele Societăţii ..Simion
Bărnuţiu'' eu toată stima:
loan Vermşşan, preşedinte.
Dimitrie Huzur, secretar script.
(48—W)
A V I Z
Toţi membrii Societăţii „Dr, C.
Angelescif*- di' Cleveland, Ohio,
sunt rugaţi a lua la cunoşrirţă
că în ziua de 4 Iulie 1918, la ore
le 12.o0 să se prezinte fiecare cu
cocarda la pept la Jaite^s Ilall din
0004 iSt. Clair, de unde vom mer
ge împreună eu surorile Societăţi
romîn eşti la ]iarada care se va
face din partea oraşului, şi la
care suntem invitate toate Socie
tăţile romîn eşti din loc..
Acei fraţi mem'brii car* nu se
vor conforma acestui Aviz. vor
fi amendaţi conform statutelor.
Nu voim ca să ni-se mai intîmple
ca pe la celelalte .manifestaţii din
treut. Acei membrii ai Societăţii
noastre care vor privi manifesta
ţia de pe trotuar şi nu va fi la
locul lui, în rîiwl cu eeialalţi meni
brii nu va merita a să mai numi
mcnţbru al Societăţii şi nici Ro
mîn.
a,
în numele Soeietăţil ,JDr. C.,
AngeW din ClevclanJ, O.: "a: ***. TtM
Nicolae Brodi, preşedinte.
Spiridon Ciora, vice preşedinte,
N. Toma, secretar fin.
(48—50)
A V I Z
rSocietatea romînă de ajutor şi
cultură „Transilvania'' din Far
rell, Pa., avînd în vedere marea
manifestaţie de Ia Yonngstown.
Ohio, care se va serba în ziua de
4 Iulie 1918, avizează pe fiecare4
membru a se prezenta la hala So
cietăţii Jdin 918 Darr Ave, la o ce
le 6.30 dimineaţa. Acei fraţi meni
brii care vor lipsi, vor fi amen
daţi eu 50 cenţi.
ir
două grupuri, dnpă voinţa fie
căruia, care vor avea voie' să
meargă la Youngstown, Ohio vor
lua streetcarul şi care nu vor
lua parte -la defilarea oraşului
Farrell.
Ca să putem face datoriuţ&
şi faţă de oraşul în care locuim^
membrii Societăţii să aibă în veji
de re eă drapelele Societăţii vor
lua parte la parada din Young»
stown, Ohio, unde Societate 4
.,Transilvania" va avea muzica ti
separată. La parada oraşului not
stru Farrell, vom procura doul
drapele nouă, unul naţional şi al»
tul american. Pentru a ne putea
prezenta în bună regulă şi la pa»
rada oraşului nostru, facem cu*
noscut fiecărui frate membru al
Societăţii „Transilvania", avînd
în vedere marea manifestaţie a
U. S. Ii. A. care se va serba în
ziua de 4 Iulie 1918, să nu lip
sească nici un membrnu de la a
eeastă manifestaţie, pentru ca să
arătăm că Societatea noastră
„Transilvania" şi de data aceasta
şi-a ştiut face datorinţa.
Deci rugăm pe fiecare membru
a se prezenta la orele 6.30 a. in,
la hala Societăţii.
în numele Societăţii „Transilva
nia," din Farrell, Pa.:
Nicolae Hidu, secretar 1
P. Zeicu, vice preşedinta.
(48—49)
BUCII
A U
Prîsomern din comuna Sălişte
comitatul Sibiiului, Transilvania,
aflători în Italia sau Rusia, sunt
rugaţi aNicrie lui 1. Salomie şi
Dumitru Moga, ti2( We*t 12-th
Street, Erie, Pa., U. 8. A.
•(48—6îi-
1
im
O u
A U
pe Nicolae şi Constantin Olariu
din comuna Cărpinişiu, comitatul
Sibiiu. Am două cărţi de la fra
tele dînşilor din Italia, de la loan
care-i prisonier, şi mă roagă foar
te mult să le aflu adresa dînşilor.
Rog pe toţi fraţii Romîni care
le ştie adresa, sau chiar dînşii da
că cetesc aceste rînduri să bine
voiască a scrie pe adresa:
Aron Popa, 526 So. Pine Street,
Warren, Ohio.
(48-50)
—o
A U A
Una sută (100) de montat ori
(alcătuitori de maşini) şi pentru
lucru de lemn şi ferari, să lu
creze la trockuri ])entru guvern.
Lucru stabil si plată bună.
THEODOR KUNDZ CO.
(pe podul cel vechiu)
La Enqloyment Office: Dumi
necă de la 9—12.
(1x0)
o
DE VINZAJtE.
Un salon, situat în West 58, la
o poziţîe foarte bună. Preţ con
venabil. cauza vînzărei este că
am rămas văduvă şi nu pot con
duce afacerea. iSalonul este aşe
zat în mijlocul coloniei romiîneşti,
şi este aranjat perfect cu cele ne
cesare.
Doritorii să *e adreseze la *ia
rul „America",
(47—49)
A U
pe Zaharie Cliis .şi soţi^ Băscută
Onisca. Sunt rugaţi dacă cetesc
acest anunţ să comunice cu mine
(pentru că fratele doamnei, ofi
ţer în armata romînă se află de
prezent în Vladivostok şi ar do
i ri să ştie de dînşii.
13e2-
We8t 61
(46—48).
1'000
r\ -f
y
Str. Cleveland, O.
DE VTNZALUB.
Ocazie bună pentru Rominii carc
caută afacere rentabilă.
f)e vinzare un ştor: Grocerie
şl Bucerie, chiar îu centrul Ro
mînilor, care face vinzare de
8—9 mii dolari la lună. Poziţia
e cea mai bună din oraş între
Romîni.
Pentru informaţiuni mai dea
proape adresaţi-vă la:
S. L.
6o
(44—48)
LABORI 25 BAŞI 50 BUCATA-
Aciuiam RI ŞI AJUTORI DE SPALAT VASELE la
THE HIAMI OdNSOtVAHCY W CO., im, 0.
Sunt preferaţi Romîni, Unguri, Sirbi, Siriani, Poloni şi Italieni,
pentru a lucra la Şanţuri de Drumuri. Plata este pentru 8 ceasuri şi 2
ceasuri overtime cu $3.85 la zi. Lucru sigur vara şi iarna. Statul Ohio
şi oraşul cheltuieşte pentru lucrul acesta $25,000,000. Durata lucrului
pe 6 ani. Camere de pornit gratiş. Pentru informaţii scrieţi la Agentul
4WkBNlCO MABINO (46.48-50)
•v
t:
1
K /,
gfiuaranirwanîraf^^
««("ij •«V
v
FII PATRIOT


WS.S.
ECONOMISEŞTE Şl ÎMPRUMUTĂ ECpNQMIA TA
IUI
XL ARE NEVOIE DE ELE ACDM1
DUMNITALE ÎŢI VOE TREBUI DOTA RĂZBOI!
CUMPĂRA
0 CAUŢIUNE A GUVERNULUI AMERICAN.
Purt&toare de dobîndă de 4 procente, adăogatâ la trei ltini
DUMNEATA POŢI ÎNCEPE CU
DOUĂZECI SI CINCI DE CENTS
cump&rmd o marcă de profit a Statelor Uuite.
Şeful Poştei, Bancherul D-tale, ziarul pe care-1 citeşti şi multe
agenţii de vânzare, îţi vor spune despre aceasta. Vorbeşte cu «L
ACEASTA ESTE DATORIA DUMNITALE
ACEASTA YA SALVA VIEŢL
ACEASTA VA CIŞTIGA RĂZBOIUL
Este doctorul oficial al Societăţei „Plugarul Romîn".
OFICIUL ESTE ÎN 24 SO. WATT STREET.
New Phone: 6628 Bell Phone 7295.
ORELE DE CONSULTAŢIE:
ORAŞUL CLEVELAND.
BIROUL DE IMIGRARE AL ORAŞULUI
Dacă nu vorbeşti bine englezeşte şi ai ceva năcazuri
ori lipsă de informaţiuni şi sfaturi despre court, intrare
in lucru, accidente industriale, ai ceva năcaz cu stăpînii
casei, încetăţenire, şcolile de seara» agenţi, plată, ori cu
alte năcazuri, mergi la: (1-3-5)
BIROUL DE IMIGRARE AL ORAŞULUI.
şi aceia vor vorbi pentru tine. îţi vor ajuta. Ei vorbesc
toate limbile. Şi ei nu îţi cer nici o plată. (Adv.)
Institutul Tipografic
AL ZIARULUI
„AMERICA
XXBCUTĂ 0£I OL LUCJUJLI DX
MUUTTCA, CA: 2*YIST1, WTOŞTOI, OEI
TAUŢNJUE PENTRU SOCIETĂŢI ŞI FA
KOCHI1, 1TATDTE, IMVITAIL, ANUHŢTJ
EI MAKI ŞI MICI, BILETE DE ÎNTRAKS
tsrnt'uir CUVÎNT, OXI CE LUCEA&I OS
UI ATDFTT DE AETA TIPOQEAFICA
DEVIZA ATELIERULUI ESTE:
I
Lscrare conştiincioasa, preturi eftine
•fi miTXTUŢiuini
nm
Uniunea Soc. Homîne de Ajutor şi Cultură.
Cea mai veche
şi
Perdcrea eftlcttalal «a 3a clasa* la sas sa ssceteşte da anrldsat mm dft
sa »lâteft« ea Htm
Perdcrea a »atra dscete da la a aOaft sa aasats«ts da srnldsat gnr st
•a tlâtcfta ea HOaM.
fa easarl de accidente aş*
ara atena ferm! capitl aa bcneflMa de
Ferderea aaal ackta aaa JaatAtate dla laka plelaralaV aa eaaaMsi# A
aaddeat aşa* şl aa ilittfta ea «SOOlM,
Fardarea deştalal aUe »l*te«ta ea «fet* sal taalav sa
lalalta «a cita ISO.M.
ta aaa da perdcrea a patra desets da la a aitaâ la Jaa da a saa
tar* as sacats«ta «a aeeldeat grav «i aa pl*tefte tm HMM
iNa iMtaeflelal da siearte, «.tad afteftealterM direcţi aa aa afM pa
«•rt* aa as paata «Uiltal psatra laakeraUatara aai sui It ea 9UM*
»'i r-*
5«r
PAOlIfAS.
-vmmm
i
"ÎS
'i
v,4
i
A2.TM
mat puternică Organizaţiune ronunea*c4
din America.
SEDIUL ÎN ALLIANCE, OHIO, 734 80. LIBERTY STREET.
ta mmurl «0 moarte armaşi! w«rtulal capttă «a teneflcla *m
Ia caşuri 4m accidente grire, acrdcrca uaal »Mm aaa al
•MMbral w»ltl na ajutar de MOO.OO.
1
I!

xml | txt