OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, July 11, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-07-11/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

O U A N I A N A I Y
THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
C«1 mai răspindit ziar romînesc din Statele Unite şi Canada.
PUBLISHED DAILY EXCEl'T SUNDAY. BY
I THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., INO.
O I E
97054)7 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
&L>iTOR-MAN A(jER: JULIUS E. V. JOANOVICJ.
EDITOR: 10AN JIV f.RÂNĂŢEANUL.
BUSINESS MANAGER: NICK NEST O It.
S U S I I O N E E A N U
UNITED STATES AND CANADA *4.00
CLEVELAND AND EUROPA $5.00
flittered us serood-class waiter Aug. 10,
IWS at tiie Post Off ice at Cleveland, O.,
under the act of March .7, 1879.
Stockholm.
Firmele- amerieanc: The Wes
tern Unîoii Telegraph O), şi The
Postal Telegraph & Cable Co., au
•peste 100,000 de amploianţi.,
Harroun Motor Corporation
HAftltOUN MOTOR COHPORATION cute nuninl «le 18 l««(
In t»a«iln«»a, dar
ea
CÎŞTIGURI MARI. BOGĂŢIE MARE.
THE ILLUMINATING CO.
ILLUMINATING BLDG, PUBLIC SQUARE
THE DRAKE & MONINGER CO. I
I VIS A VIS DE MARKET HOUSE, ALLIANCE, OHIO
$ Bell Phone 2U. O. S. Phone: 4125.
MAPA ROMANIA MARE
THE PEOPLES BANK CO.
1 1 I I T, A I i I O 0 1 0
I. BOAR0XAM STR., Y0UNGWT0WN, OHIO
PHONE: BELL: FEDERAL 2914. (3—^)

V?v-
$£T.
I
'f
I'
fe:
IW:-•
i-t"
'«m
&$
"i
f-
&
|i-*
&
*&£
t?
'i
%x
,| ji
4
••$
1
'Pin
tiflnii
.fe./-I^v.^'.
,v
ff
1*111
v
«$j
7=
liSn
cui.
A E I A
APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
II
TELEPHONE: CUY. LOKA1N 420-H.
PREMIILE
UNIUNII.
Dc: IULIUS E. V. IO ANO
VIAE
In raportul meu despre cele petrecute la adunarea niu
nii nici im ani amintit una dintru cele mai de seanm hotarîri.
Adunarea generala, după mici desbateri a hotărît că pen
tru anul viitor are să împartă trei premii celor mai bune socie
tăţi dintră cele pe care le are. Premiile acestea vor consta: pre
miul întîi din o medalie argintată, al doilea din o medalie de
bronz şi al treilea are să fie o diplomă de onoare,
Rămîne acum să mai arat publicului meu cetitor ce înţe
legem noi sub numirea „bun". Fiind vorba despre societăţi,
tu tu val că o societate nu poate fie bună atunci cînd să re
voaltă contra mamei şale. Care va să zică, dela început, socie
tăţile cari vor să ţină cont de unul din acele premii trebuie să
m* poarte în decursul acestui an, ca nişte tete mari. Să fie ascul
tătoare, îndelungrăbdătoare, să progreseze. în cîştigarea de
membrii, să progreseze în mod finanţiar, să'si achite totdeau
na la te
in toate datoriile faţă de Uniune, să poarte întreagă
corespondenţa strună, să nu aibă nici cînd nici o restantă nici
în conspect şi nici de altfel. Să nu încurce mult afacerile secre
t,irului, să dea dovezi bune despre naţionalismul neprihănit al
membrilor săi, să aibă puţine caşuri de boală, de accidente şi
de moarte. în sinul societăţilor nu va fi îngăduită nici un soi
de ceartă ori neînţelegere. Membrii toţi, unul ca unul, sâ fie
sprijinitori şi luptători pentru idealurile Uniunii.
Iată acum caracterizat si cuvîntnl „bun" aşa cuin Uniti
-nţft $i cei ce au votat premiile, 'l-au înţeles. Du pa acestea ar
rma ca cea mai bună societate să cîşfige premiul prim, cea n
doua bună, are să cistige premiul al doilea si cea de a treia are
aă cMige premiul al treilea.
în gindnl nostru socotim ca Uniunea şi respective delega
ţii, cari au votat acest lucru, au făcut un lucru bun. Ou organi
zaţiile omeneşti suntem ca şi'eu copii de şcoală. Trebuie să ştii
de unde să'i iei, cum să'i a]nici, să ştii,cum să tratezi cu ei ca
să fie buni şi sîrguinciosi. Frica de secundă (numărul 4) nu»
are să ajute mult. Altceva trebuie să fie stimulentul ea re să'i
îndemne la muncă sîrguineioasă. »Şi acel ceva nu"poate fi alta
decît tratamentul cinstit al învăţătorului, sistemul lui educaţi
une. şi ştiinţa, priceperea lui de stîrni între elevii săi dorul de
sa întrece unii pe alţii în purtare cuviincioasă, în a fi puru
rea curaţi, a da semne de bună «Huiduită peytru viaţa întreagă,
precum si dezvoltarea gustului de întrecere în progresul fa
ţă de carte.
Uniunea ntiiistra,'at^a eum este dîiisa, s'a putat totdeauna
foarte frumos cu societăţile. Nu a făcut nici cînd deosebire în
tre una ori ceealaltă. Nu a fost pentru unele mumă şi pentru
cltele ciumă, iar funcţionarii I'ninnii la fel au fost de ajutor
tuturora, tară deosebire. Deci: dacă Uniunea şi funcţionarii
generali totdeauna s'au purtat bine eu societăţile, urmează ca
şi dinsele să se poarte bine cu funcţionarii si cu Uniunea şi de
aci urmează premiile ca nişte stimulente «stârnitoare de ambiţie
pentru a fi ciştigate.
Pornind pe drumul acesta, nu ne îndoim că Uniunea cî
mult. l)av pe lîngă dînsa vor mai cişliga şi societăţile în
săşi, pentrn-că să vor putea ridica la nivelul la care ar trebui
să fie. Drumul este bătătorit deja de unele. Nu va fi deci aşa
de spinos şi avem nădejde să le vedem pe toate pornind la în*
trecerea mare pentru ciştigarea celor trei premii.
Acum să judecăm un alt bine care izvoreşte din afacerea
aceasta. Pe lingă Uniune şi societăţi, pe lîngă funcţionarii so
cietăţilor şi Uniunii, vor cîştiga mult la moralul lor chiar şi
membrii diferitelor societăţi cari să vor lua la întrecere. Vor
învăţa mai cu dinadinsul mai multe lucruri, vor fi mai îngădui
tori, mai statornici, mai iubitori faţă de conmembrii dela socie
tăţi. Să vor curăţi patimile şi izbucnirile de pină acuma, fieca
re va cerea să se dedice cît mai mult societăţii şi bunului mers
al diusei, pentru ca să o vadă în frunte, cîştigînd primul
premiu.
Curăţenia sufletească, morală materială
societăţii va îifrîuri în mod binefăcător asupra membrilor fa
miliei sale, asupra celor din bortul în care sade el, asupra tova
răşilor de muncă din fabrică şi asupra romînilor din vecinăta
te, aşa că deodată ne putem pomeni în decursul unui singur an
cu nişte oameni schimbaţi cu totul, arătindu-ni-se în o nouă
odiţiune ca nişte elemente de ordin superior pe cari te poţi
baza, cărora te poţi încrede cu drept cuvînt şi cu cari poţi pur
cede hi zidirea a ori ce soi de cetate mare şi puternică. Să va"
mai curaţi atmosfera îmbîcsită, să va îmbunătăţi starea su
fletească, culturală, a Komîuaşilor noştri şi iată prin pre
miile Uniunii, prin stârnirea şi dezvoltarea gustului de întrece
re, ne vom pomeni ca din senin cu o lume mai bună, mai pacini
că mai înţelegătoare.3, ,. Tot atâtea calităţi car®
ar
1
Pe lucru deciî....
JP
I Iar acum după ce am arătat cuin să pune lucrul la cale,
credem că societăţile noastre nu au alta de făcut decît să pur
ceadă la munca mare pentru ca să cîştige premiile. Noi le do
riui sa se facă vrednice, ţi le ttttuftur» ^fctţUucit.
a
'fiWi
membrilor
face l'ală
1
-«vi- vr-
w.*-
iWt,
Mărunţişuri,
ti
«usc uiijdw care totdeauiia e
su* satifacut eînd ajunge naiiitea
jurilor. El este advocat.
Lucrurile eari îi intueseuză pe
linii sunt ite acelea «ari mai bine ar
rainînea nespuse.
Sâ poate şi îngăduim şi uoi câ nu
hainele fae pe om, dar felul cum
le poarta el dâ dovadă despre onoa
re ce i-u dă publicul.
Provedinţa de obicei aratijeazâ
aşa ea un oui eu avere o capătă
tocmai atunci eînd are mai multă
lipsa de ea eind este cu un picior
îu groapă ţi cu unul afară.
Cînd să 'ntimecâ norii deasupra
ta, vei avea pe lîngă tine numai pe
cei mai buni prieteni. Atunci vei
putea sâ 'ţi aduci aminte câ roiuri
le dc insecte te îucunjurau numai
atunci cînd strălucea soarele din
greu.
Unii dintre tineri «unt atîta de
naturali in eiştiparea le hani îneît
atunci cînd toată lumea ştie că doi
şi -u doi face patru, ci sunt tu stare
să'ţi urate că face cinei.
Cînd un bărbat trece peste vir
sta de 60 ani, începe să se interese
le tot mai mult asupra studiului
numit „Arta de a trăi mult."
Be vei spune unui om să se căaă
toresca eu bucătăreasa sa, are să se
supere. Dar de nu va fi în stare să
l'acă o hună bucătăreasă din femeiă
a are să se supere şi mai mult.
Au trecut elteva zile de atunci,
dar sâ pare câ şi azi ne. mai sună
in urechi strigătele: „Nu-i bun!" ..
„Bun, Domnilor".
Mulţi oameni cari au vedere bu
nă şi auz biin vor fi orbi in faţa gre
şelilor Ier $i»8Urzi la glasul conştiin
ţei lor.
Soldaţii bulgari la secerai,
A)" 'erdam. Guvernul bulgar
a dat un ordin prîft care însărci
na ofiţerii superiori cu seceratul
griului şi cositul finului aflat în
zona operaţiunilor militare. Or
dinul impunea «militarilor aee
leaş datorii $i în Macedonia.
tv\'-
s
naiiiHatiLwnMiflMtâannnnMi
Prisonierli mÎTifitoă lafbft.
iBiddeftMpd, "He Guston X)e Fi
ordt un soldat francez scăpat
de tla o închisoare germană, spu
nea „Nici eîinii nu s'ar uita la
hrana ce ni-se da în Germania.
Ilrana noastră de 'căpetenie era
iarbă, pe eare «uneam aefeartă,
ca vitele."
Să mai zică cineva eă Imrlaeii
suut lipsiţi de simţul mariuiuiiei.
Nu dc mult a murit unul din lndia-\ Italia inUeWSlBfţittă prtWHi
nu lăsînd întreagă averea sa unei
femei care a refusat sâ se mărite
după dînsul pe timpul cînd era în
că tată.
Credem şi noi că de multeori li
s*ar şedea mai bine fetelor noastre
sâ împletească ciorapi pentru sol
daţi decît sa se lase admirate de u
nii trepăduşi.
INFORMATIUN!
Aviatorii vor arunca flori pe
cartejul lui Mitchel. New
York. Astăzi va fi adus aici
corpul lui John Purroy Mitchel,
fost maior al oraşului New York,
care a murit zilele acestea îutr'uu
aeidont de aeroplan la cîmpul de
aviaţie unde se înscrisese ca vo
luntar. Aviatorii vor arunca din
sbor flori asupra ocrtejului fu
nebru, în drumul către cimitir.
Criminală şi sinucigaşe. Mo
unt. Vernon. O. După ce şi-a
omorit copilul său in vîrstă de
ipatru ani prin două focuri de re
volver, d-ua Florence, Sincltser,
diu localitate, şi-a tras şi ea un
foe de revolver în piept şi a mu
rit după eîteva ore de chin. Poli
ţia spune că fapta se atribuie
disperării.
erii. Roma. Prizonierii aus
triaci au început să fie întrebu
inţaţi de guvernul italian în des
gi'oparea ruinehu- diu oraşele an
tice.
Propagandiştii germani pe lu
cru. Amsterdam. In timp
de vre-o «două luni, propagandiş
tii germani au scos aici şase zia
re, prin care să apere interesele
Gerjuiauiţi.
Se mai cer revefvtre. Wa
shington. I)e la armatele Ame
ricane din Franţa au venit cereri
de revolvere dc patru ori mai
mari ca cele stabilite In planul
de mai înainte. Din aceasta cau
iiâ departamentul armătarei a lu
măsurile nceesare jMMitru a
«pori numărul a«'estui fel de ar
ise.
Inundări în Germania. Am
sterdam. De la lierlia se a
Hmiţă ca în urma unor 'ploi to
renţiale, îu Germania au avut loc
mari inundări «de ape. Din eîteva
districte se raportează mari stri
căciuni în revoltă $i serioase per
deri in proprietăţi. O telegramă
din Salzburg vesteşte «că drumu
rile principale de acolo sunt îne
cate de apă, dar că circulaţia se
face eu ajutorul luntrilor. Un
pod de peste riul Salzacli a fost
luat- de valuri.. «Stricăciunile re
coltei sunt mai mari îu districtul
Lake Traun .şi pe lîngă rîul
Momi.
'..ii"
1 Finlanda, va. rămine neutră.
I Helsingfoi*s. Guvernul fitilan
dez ziee Finlanda n'are inten-
Vw Kuehlmann dimisioneaz&.
B« rna, via Paris. Ziarul
Munich Zcitung anunţă câ minis- ţi unea de a da o nouă proclama
trul de externe al Germaniei. Ri-1 ţjp neutralitate, după cum
chard Ton Kuehlmann, a dimisi- j_s?a cerut de puterile antante,
onat astăzi. dar că şi de acum încolo îşi va
tipografilor s-prijiuitâ ,şi de state
le majore ale redactorilor. Uali
za este neplăcerile creiate dc au
torităţile militare germane îu pu
blicarea ştirilor de război şi arti
eolilor de fond,
•'m
Sosirea unei misiuni din Argen
tina, Washing! on. Amba
sadorul Maon din Argentina, ca
a S'Csit astăzi la Norfolk cu o
misiune specială în Statele Unite,
vine să reia vechiul post la Wa
shington. îar ea şef al misiuuei.
să negocieze îmbunătăţirea rela
ţiunilo-r financiare şi eonierciale
ah* Argentinei cu Statele Unite
din America. Nişte ştiri primite
mai înainte de la Buenos Aires
anunţau eă ambasadorul va cău
ta aici un împrumut de 40.000.
000 de dolari, si căx in schimb va
oferi Aniericei şi aliţilor resurse
le Argentinei.
Un bătrîn de 91 de ani ifbemat
ia recrutare. Londra. Ieri
autorităţile însărcinate eu recru
tarea, prin greşi rea numelor, au
eluunat în faţa lor un ..recrut" în
viirstă de 91 de ani. Căruntul re
crut, ea să facă puţin haz, a -ce*
rut ..exemption (scutire).
-V
ii
I menţine o corectă atitudine de
Ziarele poloneze nu mad apar. neutralitate. Ziarul Nuvustads-
Ziarele polone- bladet serie nici uu finlandez
ze din Warsaw au fost silit.1 sa -.şi I,simţit* n'are dorinţa de a pâră
inceteze apariţia, datorită grevei si neutralitatea, fiind că nu e
nici un -motiv-de ivirea unui con
flict între Finlanda neutrală şi
Aliaţi.
Germanii forâ tot găsesc.
Amsterdam. Germanii au luat
presa. Jinotypele şi celelalte ma
şini ale.ziarului, belgian ,.Le Pa
triot" şi le-au vîndut la publiciş
tii revjstelor germane.
i,p00
de Chinezi ucişi da Bol-
shevikişti. Londra. O ştire
trimisă de la 'Peking către ziarul
Loudon Times, zice că hoardele
Pvolshevikiătilor au omorît 1.000
de Chinezi din Turkestan. Aeeas
tă ştire mai spune câ Bolsiveviki
ştii au trimis uu ultimat în Tur
kestanul rusesc, eerînd resturpa
reu guvernulu' actual. Ultimatul
a fost urinat de trenuri armate
din cari s'au coborit ţărani, |râ
diiul toate averile din oraşe. Cînd
s'a spart banca naţională, pra
dă lorii au furat de acolo bani în
valoare de aiiliaaJiic.de dolari,
^vjLv
Hindenburg mai cere încă un
milion de oameni. llaga.
Hindenburg a da.t un ordin prin
eare mai cere încă un milion de
oameni in armată. Aceşti oameni
sunt luaţi din fabrici şi in locul
lor sunt puşi să lucereze prizoni
erii de război şi •străinii. Aifară
de aceasta au mai fost chemaţi
sub arme şi recruţii de 16, 17 şi
.18 ani. Se crede eă pregătirea e
făcută în vedere# «uouei ofensive
vxd va fi luată frontul de venL
'/hi*" /ţf
i tvA
iSV".5' A
MULŢI NU STIU CA:
0 singură maşina tan» 1,500,000
de ace p«' sâptămînă.
iSe zice că caprele nu se pot
îmbolnăvi nici odată de oftică.
Constantino pol ul, capitala Tur
ciei, are o populaţie 'de 1,300,000
de (locuitori.
,•
Pomul numit Sicamor ancepe
să facă fructe numai după două
zeci de ani de la sădirea lm
Ţărmurile Statelor Unite ««ni
atinse de peste 160 tie cable sub
marine, cari sunt 'proprietatea di
feritelor firme americane.
Nifte clădiri din Washington,
1). C., închiriate de guvern unei
firme comerciale, au fost închiri
ate de aceasta unui teatru pe
preţul de 4,000 de dolari pe an.
Compania de teatru le-a închiriat
mai pe urmă guvernului cu su
ma de 14,000 de dolari anual.
Profit!
tei 19
Uegele George Angliei, pe
cînd vizita o fabrică de muniţi
ujii, a văzut o maşină care făcea
un \sgomot asurzitor, şi care nu
putea fi operată decît de un
om cu «ei. mai, «tari nervi. Re
gele a constatat câ operatorul e
ra Pedler Palmer, şam pionul lup
tâtor eu pumnii (boxeuy.
tu toată lumea suiit 15,000.000
de telefoane. Din aeest număr,
america are singură 12,000,000.
Un electrician Oerman a Abţi
nut o lumină aproape albă de la
o lampă eu vapori de mercur
(argint viu). în compoziţia lui,
germanul a adăugat la mercur
şi o mică parte de eadmium.
-O-
ADUNAREA Ll
GEI NAŢIONALE.
I)M PR PA4ilNj*
porare pe domnii Dr. Diouisie Mol
dovan şi loan N. Şufană.
Părintele i\t. Balea propune
de acum încolo să se facă cea mai
mare propagandă pentru causă şi
ea în toate bisericile romîneşti din
America sâ se prăzuuiascâ ziua de
Iulie ea o zi de praznic naţional.
Asemenea propune ea formă de ju
rămînt să îugenunchiem toţi ia cînd
promisiunea solemnă de a lupta din
răsputeri pentru izbînda cauzei
drepte a Ligii.
Era la 2 ore a. in. cînd multora
le perise pofta de a mai discuta,
plumbul somnului să lăsa greu pe
ochi eînd preşedintele, dl V. Stoica,
a declarat de închisă adunarea. Pă
rintele Hornul us B. Doctor, nici aci
jiu 'mi dâ pace.

pofteşte să
scriu dc nou banii ce vor incurge
din orfandele benevole în favorul
Ligei, Mă supun tui o deosebită plă
cere. Pe lîngă banii colectaţi la pri
ma constituire în Cleveland, o sumă
care să urcă la $146.00 mai in*
curg următoarele sume:
Soe. Dr. C. A nghelescu ...
..00
dolari, Vasile Martian din Chira
leş 5.00, George Salcă 5.00 Vasile
Savu 1.00 Ilie Coicer 2.0.) Fila
re Georgiu 2.00* foau Ganea 2.00:
loan Sîrbu 2.00 Alex Suciu 2.00
loan Piţiu 1.00 George Taflan 1.00
loan Hocibtâ 2.00 loan Pave! 2.00:
.Mich. Potopea 1.00: loan Ba Idea
3.00 loan Slavu 2.00: Joan Alâ
man 2.00: Vasile Căta 2.00 Niiu)lae
Tutan 2.00: loan (r. Albn 2.00:
Diouisie Popeseu în numele socie
tăţii „Fărşcrotnl" din New-York
5.00 A. Neder 2.00 Avram Sântei
pianul Inferior 5.00 Efrem Urcau
5.00 Nicolae Uărpeuişau 5,00
\'a-•
sih* Tecuţelii 5.00 iar dela uşă eu
pălăria, dela diferiţi, s'a colectat
prin pâr. Moise Balea suma IGdola
ri 47 cenţi. In total #94.47. Care
sumă adausă la suma de 146.00 do­•
lari de mai nainte ne dă un total dc
$240 .47 cenţi în fondul Ligei Na­•
ţionale Koniîue din America".
Toţi s'au resfirat frumos, îi# li
nişte, pătrunşi de însemnătatea ce
lor liotărîte în Youngfctown. O. De
şi era tîrziu, deşi numai o forţă
supranaturală 'i ţinuse pe toţi la
olaltă să hotâreaseă soartea mare
a neamului, să părea eă şi pe stradă
mai au cîte ceva de adaus, de co
mentat, asupra impresiilor din de
cursul adunării.
De pe acum, fie care la locul lui
stabilit, muncind din gren pentru
această cea mai mare organizaţie,
să ne îuţîlnim cu bine prin fapte!
w
Maportor.
tif' V
toata
fiul
oare
CLEVELAND, OHIO, JOI, 11 IULIE 1918.
FACEŢI CA BANII VOŞTRI St FACA MM!!
PUNEŢI-I SE LUCREZE IN INDUSTRIA DE
AUTOMOBILE/ CARE ESTE ÎN PROCURES.
CÂŞTIGURI MARI! BOGĂŢIE MARE!
CHJMPĂBĂŢI ACtntB
pentru cA aetlvltiitea Csavnuicl «ral*
A E S U E S
arc acuma
Im
Wayne, Mich,,
fabrică «le automobile, cu cele mal lume macini şl are
rapacitate de a produce 180 de automobile pe al. Experţii
tppnftlderă ca eea mal bună din lumea tntreagâ.
AUTOMOBILUL HARROUN
ultima votbA In comotrucţlunea automobilelor «I «iif
un car de mure valoure, precum şl Ieftin acesta ente rea**
nul dece AURODIV MOTORS CORPORATION are apllca
llunea de la DOO dla cel mal mari comercianţi de auto
mobile din Statele Unite pentru 250,000 automobile. Iar la
timpul din urmi a vln4ut deja tot aceea ce poate produc*
In 5 aul.
ne la 1908 Cbalmern Co. a plâilt doblndA peate 1000 proc.
Acţiunile Ford plAteac pe an
Profitul Iul Hudson Co. pe aa ente aproape .. 800 proc.
$1 Inventat In acţllle Reo au plfttlt tn doblndA .... 91827
ArUUl AVtSTI OCA'/.IK A CUMPĂRĂ AtTICMLK
HARROUN.
Vrrtlfl şl i'e vedefi «an Hcrlcţl pentru Informaţii.
OFICIUL NOSTRU ÎN AKRON ESTE: ROOM 4U—Î7.
CENTRAL OFFICE BLDG., MAIN cO MILL STR., AKRON,
0
LUCRUL DE CASA
IN TIMPUL VEREI.
Maşinile moderne minate prin electricitate
fac cel mai mare serviciu gospodinelor noastre
în casă, mai ales în cursul lunilor de vară. Maşi
nile electrice pentru curăţit şi pentru spălatul
Fifelor. Şi fiarele de călcat sunt foarte simple
şi foarte esenţiale, în fie care casă făcînd lucrul
uşor, mai ales pe acele care vara vi s'ar părea
4nble din causa caldurei.
Preparaţi-vă pentru timpul cald cu aceste
maşini, uşurînd prin ele lucrul în casă, economi
sind lucrul şi timpul.
MOBILE IN CASA
PHOWOG11AFE ŞI PLACI PENTRU PH0N0GRAFE
Do asemenea suntem în posesiune complectă de diferi- &
te Covoare, Perdele, Mobile, Recitoare pentru vară, Ma
sini de sjiălat liaine, Sobe şi tot ceste necestU* in casă. j|
mut
4900
THE SESSLER COMPANY^
piw.
u
«tfimAt
Oine doreşte a avea o podoabă în casă imediat să co
mande această mapă la noi. Este tipărită pe hîrtie velină
şi bine reuşită. Costul este de 25c. Ar fi mai bine dacă se
trimite comanda pentru 4 mape de odată. Grăbiţi cu co
mandarea lor căci nu mai avem multe şi am dori ca a
ceastă mapă sâ ajungă în fie care casă romînească.
Comanda împreună cu suma necesară să se adrese
ze la: (iX6)
ADMINISTRAŢIA ZIARULUI „AMERICA".
4? 4»4?4»4?4?^^4?4»4?4*^4?ţfc4?4»4»4?4»4» 4* 4* «fr
PLĂTIM 4% LA BANI DXPUfI ÎJf BANCA NOASTRĂ.
Lf KOI ta VOKBCŞTB KOMZNEţTl (3—6)
.. f* oare ti puteţi teoau ort şl
"OnOCOgK»OaOBKMORK)BK}«CMOnOMO«0^
MUZICA BATRINULUI CASSIAN BARTH
Onor. Societăţi, Cluburi şi Paroohii »e pot «dres»
cu
încrederea acestei vechi muzici
Muzica e compusă din 14 persoane şi se poate îm
părţi în 4m o parte condusa de tatăl
e tot atît de recunoscut
1 i 1
Adre«aţi-vă deci şi fiului şi tat&lui pe adresai
A S S I A N A
91 a
doua de
Ji.
11
'4
'M
I
''V
'5
4
v 'V
1
K.
V
li
1
.M-,
V ţ|

xml | txt