OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, July 20, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-07-20/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAfl SAVINGS STAMPS
i ISSUED BT THE
UNITED
GOVERNMENT.
Reaches 100,000 people
VOL. XIII.- NO. 163.
'Ifrtiiicd Press Staff Correspondent.
FULL LEASED WOK SERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
mare de la Chat can-Thierry.
icial and Cultural Societies of America
Largest circulation.

«ft
k-.
I
W
•i

y
I
A.
i *•A
Stf.
S. S:
w
De: Fred. S. FerţusoA,
^Lagărul american în ChaiHpag
H, 19 Iulie. Al micind împreu
nă cu trupele franceze în ofensi
ffl dintru Marne şi Aisne, trupele
ifnericano simt deja în iprople
$t de Soissons.
Cele dc ,pe urmă rapoarte pri
mite la cartierul general arată
efi atacul fi^nco-americanilor
gJ*ro.grcsi*aza în mod satisfăcător
|*e întreg frontal.
Rapoartele spun eă ca valori a
franceză a trecut de drumul prin
ei pal dintră SiTis.sons şi* Chateau
Thierry.
1
Numărul prisonierilor nm să
'Ştie exact pînă acuma. O singura
Unitate americană a luat M.:j00
prisonieri. Alţii mulţi nici nu au
|fntut fi număraţi. Au fost captn
Tate mai bine de 30 tunuri de fc»
le inamicului.
Pe unele puncte, înaintarea a
fost. atîta de grabnică, încît car
tierele generale alo unor regi
mente au trebuit să fie| mutate
înainte de eîte trei ori şi curierii
An avut mari neajunsuri pentru
H'*11 poată ţinea tn eîitefit pe co
mandanţi cu aceea ce să întîm
la front.
Năvala aceaatk ameninţă în
mod serios aripa dreaptă a ger
manilor din salientul de la Mar
ne şi probabil are «$4 silească
la o mare retragere.
Succesul operaţiunilor de faţă
avea de scop ca să .atragă atenţi
unea 'germanilor de la Paris,
"*pre care nizuiau dînşii. Atacul
expnne foarte repede marea con
centrare de rezerve germane şi
de arti'lrie, cari'au fost ţinute în
pregătire, gata de fi aruncate
în luptă dinspre sud-est. O între
bare mare să pune acuma. Vor fi
germanii ia stare să le reorgani
zeze ori voţ trebui să le retragă.
In succesul franc'o-amerieaiiilor
factorul principal a fost elemen
tul surprinderei. La aceasta să
mai adaugă şi destoinicia ameri
canilor şi francezilor de a.fi re
ţinut inamicul dealnngul liniei
de la Alame.
k
•Rezervele americane au (primit
unor
ordinul să se mute în linia de ba
K taie la 5 ore p. m. Tfanspoi^ate
.... in graba marc cu tracuri şi ca
mioane, ele an sosit la faţa locu
lui pe la miezul Viopţii. S'au pns
îndată pe lucru, s'auN aranjat şi
au sosit. în faţa locului (la front)
în un t.imp foarte scurt. Pe urmă
avansat şi au'început să alun
ge pe germani. S&
părja
inte. Un povoi mare a fă6ut ca
mişcările trupelor să înceteze,
dar îndată după el s'au iv^ zo
rile dimineţei »uguste,^limpede.
31
iriţi dintră soldaţii germani
erau la masă, ori cântau adăpost
tnri contra ploii, cînd şi-au in»
«eput aliaţii atacul. Americanii
„au dejunat'' «eara şi nh. mai
aveau răgaz gîndească la de
jun.
înaintarea s'a susţinut ffirfc îiy
tffrupere pînă la amcazi, cînd
fi^ineezii şi americanii au făcut
o j6ică pauză pentru ca să'sc o
dihnească şi se reorganizeze.
După aceea au luat-ft de nou înâ
inie. /După amcazi, cavaleria
franceză s'a smul« înainte eu in
lanteria şi a ajutat pe americani
sa curăţelele captOrate de
tă inamic.
Americanii şt franceisii Hu«|p-
'•?. v C--
'A wvtj,'
S»,•
/Î^X
FRANCEZII SI AMERICANII IN
AINTEAZA SPRE SOISSONS.
AVANSAREA
MfflBWlfl) WMi 386, AOTfKHdZED BY THE ÂCÎ 0F MEK 6,1917,11'
S'A FĂCUT REPEDE.
MII DE PRJ2^0NIER^LUAT»4
iun jurat baterii întregi germajie
între cari a fost şi-artileria unei
întregi diviziuni
Americanii aveau la (îînşui în
treagă porţiunea de muniţiune.
Partea cea^inai mare dintră uni
tăţi nici nu au mai foilosit puşti
maşinile. A fost un job numai de
puşti, baionete şi granate.
Americanii şi-au făcut druinul
prin cîmpuri şi păduri înspre sa
te, alungind într'nna pe germa
nii dinaintea loi. liuau prisonie
rii atîta de uşor şi de iute. încît
îngrămădindu-se în număr ma
roi prisonierii trebuiati trimişi
îndată la destinaţii lor. !Mai th
ziu, cînd a fost. trimisă alte tru-.
pe de infanterie ea sî^sprijineas
că pe cele cari erau în front, a
eestea an folosit şi puşti-maşini.
Pe urma puşti-jtwJşinilor venea îu
dată artileria grea. Lupta însăşi
a fost. o pildă din c$lc mai iuţi
din întreg războiul.
I.'nit at ea de luptă franceză şi
americană^a fost ilustrată prin
aceia că de repeţite ori răniţii
francezi şi americani an fosl
scoşi din lupte şi transportaţi în
aceleaşi ambulanţe laolaltă.
Mereurea treenţă, cuid a fo*t
făcut planul de luptă, un general
american cerea ca trupele lui să
poată îuainta pînă ţn cutare loe.
,tNu. este de loe recomanda
bil" a spus superiorul sân.
îNu pnţi să mergi aşa departe/'
„Cum să nu pott" a explo
dat generalul. „Feciorii mei
iiă due ori unde-i trimit!4'
... A
FABRICA DE MUNIŢIUNI
BOMBARDATA DE ALIAŢI
HAG A, 10 Iulie. Uouă aero
plane au căzut în Marea de Nord
şi alte trei au fost distruse îi* o
luptă ce a avut loc iîntre două
aeroplane germane şi patru En
gleze. Depeşde primite din Lim
bm-g spun că aeroplanele alia
ţilor an bombardat şi distrus o
fabrică de muniţiuni de la Ro
them. Raita aeriană a aliaţilor a
supra oraşului Lndwigenshaven
din 11 Iulie a rezultat în moartea
a Î10 de persoane.
7
10,000' DE
că sunt
at îl a de Vioi soldaţii nn«trii, ca
rtiei odată.
Pregătiri de arfilerîe an fbsf.
Artileria a început uji baraj ne
aşteptat. şi îndată după el tanku
rile şi infanteria^ au năvălit îna-
PARIS. 19 Iulie. „UAITLO
T'IS" declară astăzi că fi^incezii
cari sau fllptat pe frontul dintră
Chateau-Thierry şi Soissons au
luat mai bine de 10,000 prizo
nieri de la inamic.
i- i y ini'ii^ii.i»'
LISTA CASUAuTÂflLOR.
WASHINGTON, 19 Iulie.
Generalul Pershing raportează
7:1 de casualităţi după enm ur
mcasjă: Cinci morţi ,în acţiune,
unul mort din rane, şapte morţi
din diferite boale, unul mort prin
accident, cincizeci şi opt răniţi
grav, unul Hpseşte din acţiune.
ALIAŢII LA 0 MHA DE LA
•/mi şoissoN^::
N
-r
LONDRA, 19 Iulie. Ameri
canii şi 'Francezii «unt numai la
o, milă de la Soisson, ei an îna
intat pc inţregu-1 front dintre
Marne şi Aisne, cea mai adîncă
înaintare a lor a fost. de opt mile.
O divizie americană să rapor
tează că a luat Vieray şi a înain
tat alte trei mile înaiarte de ta a
cest oraş.
(-Viercy e la 6 mile de la Sois
son fi aproape trei mile la răsărit
de la linia originală. O î,nainfare
de trei mile de a«i va 'pune
a^erietni
îi?«tăpfeirea
4m4ului
ROUMAN
91a! Organ of the Roum. Bei
The only Roumanian
i"r'i liiiM vm:
PAJRlS, 19 Iulie. Azi noapte
la orele 11.58 s'a dat alarma des
pre o raită aeriană, iar semnalul
de trecerea primejdiei a fost dat
după patruzeci şi cinci de minu
te.
v
LONDRA, 10 Iulie. Ştirile
sosite din Franţa spun că încă
nu se ştie dacă locotenentul Qu
entin Roosevel a fost omorît în
luptă, sau. a fost lu^t prisonier.
LONDRA, 19 vîulie. -—/Mareşa
lul de cîmp Haig, raportează:
„Raitele ostile la nord ^de Vil
lers-firetoneux au fost respinse
de către soldaţii noştri.
Noi am făcut cîteva raite cu
bun succes la Locre şi Bucquaoy,
prinstod mai mulţi prisonieri.''
MNTEÎEWM
SI NţAHUL ROMANESC
l\\ urma discursului rostit de
preşedintefe Mjlft&n jit Hemr ltmw
rie asupra chestiunei naţionalităţi
lor oprimate, comitetul coloniei ro
mîne din Paria a hotărîi să trimită
preşedintelui Matelor Unite un me
moriu amănunţit asupra chestiunei
Ronunilor din Transilvania şi Un
garia şi asupra dreptelor revendi
cări ale naţiunei Romîne, arătînd
că suntem un neam, că voim să fim
cu toţii desrobiţi şi untii intr'o sin
gură ţară cu Regatul Rominesc, ca
re astfel să cuprindă pe toţi Romî
nii. *S''a alcătuit o comisiune de pro
fesori universitari, parte din, ţară,
parte ardeleni: Toma Stelian, E.
A. Pangrati, 1. Găvânescu, V. Di
mitriu, D. Hurmuzescu, Emonoil
Antonescu şi Simion Mîndrescu ca
ri au fost însărcinaţi să alcătuiască
acest memoriu. Acesta a fost făcut
şi aprobat de colonia romînăi in 0
Februarie, tn 11 Martie comimi
nea, a fost primită în audienţă de
ambasadorul Sharp al Statelor 77
nite şi 'i-a predat memoriul cu ru
garea să binevoiască a '1 transmite
preşedintelui Wilson. Cu ocasia u
nei noi audienţe obţinută de comi
tetul coloniei romhie la ambasada
americană în luna Mai, cînd a pro
testai împotriva tratatului de Bu
cureşti, dl Sharp înştiinţă delegaţii
coloniei că preşedintele Wilson a
primit memoriul despre chestiunea
Romînilor din Transilvania şi Bu
covina şi a răspuns, mulţumind cu
nmltâ -căldură. Mesagiu1 preşedin2
telui Statelor Unite este următo
rul:
„Preşedintele Statelor Unite a
primit comunicarea coloniei romî
ne din Paris şi a cetit
'o cu cel mai
mare interes, roagă autorii comu
nicării să primească călduroasa sa
mulţumită pentru încrederea ce o
au în guvernul Statelor Unite. GU
VERNUL ARE SINCERĂ SIM
PATIE PENTRU DREPTELE A
SP1
RAŢIUNI ALE ROMÎNIEI
ESPRIMA TE ÎN ACEST MEMO
RIU SI DOREŞTE CU NECLJL
TIN AT4 NĂDEJDE MÎNTUI
REA NEAMULUI ROMINESC
IN VIITOR CA SĂ FIE RĂSPLĂ
TITE tN OARE CARE MĂSURĂ
NENO'ROCIRÎIjES ŞI SUFERIN
ŢELE PRE9ENTUVUI. Toţi a
mericanii cari cugetă au simţit a
dînc soartea nenorăcită a Romîniei
în acest război şi au convingerea că
această soartă nu e*te decît vremel
Şticâ,"
Colonia romînâ din Ppris a atla
mat cu recunoştinţă cuvintele jio
bile ale preşedintelui Wilson.
(După „La -RoţimaniV),
T.nil
CLEVELAND, O., S]
BULETINE.
PARIS, 10 Iulie, Oficiul de
rftzboi francez a anunţat astăzi
la ameazi că germanii au aruncat
noi rezerve în lupte pentru ca
să op&cească înaintarea farnee
zilor şi americanilor între Aisne
şi Marne. Luptele s& continuă cu
o îndîrjire sălbatică. Numărul pri
sonierilor luaţi de Îs inamic creş
te în continuu.
Cefiift uiTaia
din Paris următ)
în articolul s
venţia Japoneză
ut „Oui" din 1
Julien Sorel vor
rea liniei trans
trupele anti-boh
altele: „Prisoniei
nă Romhii au fu
ţiei ruseşti ureîn
mul marilor nă
iotul a trebuit
cecace a fost
tură unde cu st ie
cumpăra în colţi
nuri şî puşti.
deptinită ei puse
nevoilor lor pe rit
port disponibile.
nuna linia ferată
Vladii'ostock. Vor!
găsenc ici colea
imense panglici
sporadice cari
legătura necesară
ordonate. Dar înt
unde nu este niniii
re e deja mult da
au voinţa de a se I
ain
teze acum
pretutindeni tere
numai de cei 100.
şi de popitfaţi
Maffttm4s
de a vedea ifâţbil
ţară.'*
şf":şr,
orncE or
POETUL D'ANI UNZIO
CONDUCE
^If^T
OMANI,
in U. Si
iii
I&TĂ, 20 IULIE 1918.
JX-. ......,... ...
II Si
Itapil li*
iene.
Rou manie''
ţntiimlat
Iphblicat în zo
inuirie d&mnul
despre ocupa
ir iene de ca tru
?histe zice între
ţaceştia de origi
Idin faţa re volu

sărit ru
in. Lipsindu-le
îi se armeze
ttiv„ftsor într'o
l$e atjţool puteai
st fadelor tu
aceasta tu
rnă în nurlura
ie de/irans
ne/că iu în
Samara la
se mat
mgul acestei
elf elemente
făţfi îndoială,
ti ficţiuni co
ţara ca Rusia
ît desagrega
răsleţe
entra. Să 1r
şi
:var
găsi
*,W
.etre a
rîn&itială iff
Suntem fericiţi de |s afla că Ro
mînii din Transilvania, după ce şi
au făcut datorinţa lorf naţională re
fusind de a Ittpta îil contra fraţi
lor lor proprii din Iregatul romîn
precum şi în po4riva\oldaţilor drep
tul ui şi libertăţii îf| unesc acuma
forţele lor cu celea He tovarăşilor
lor de arme ceho-sU vaci pentru a
sprijini acum încă dată pe aliaţii
noştri în greaua lor} sare
im în O*
rient. Onoare lor!
i
RAITA
DE AER0PUNE.
ROMA, 19 Iulie. I— 54 aeropla
ne italiene aconipaiiiate de şi mai
multe hydroplane iuţi, toate sub
coinanda vestitului} poet Gabriel
d'Annunzio dup|ă cum anunjţă
astăzi aici au f&cut Mercu'rea
trecută o raitfi si^ceeasft asupra
portului de la Polfţ.
Au urmat 5 tone de bombe ex
plozive asupra stabilimentelor mi
litare tocmai pe cînd au sosit
muncitorii ca să-^i înceapă lu
crul. Vapoarele ds război italie
ne stăteau afară ţe port în ma
re, ca sa fie la în^emlnă aeropla
nelor dacă s'a ivi lipsa de atare
ajutor. I
Raita fusese'"pţCgătHă pentru
Marţia trecută, cînd alte două a
eroplane au făcuţi 0 raită asupra
oraşului şi. an Aruncat bombe.
Aceasta a foist ^pettitru ca să tra
gă un văl între adevăratul atac
care "era să airmtze mai tîrziu.
Raita de Mercure* trecută a în
trecut toate raitd le de ipînă a
cuma. Bombardarea a fost numai
un răspuns, pentrli atacarea sa
telor dindărătul friptului itali
an.
JAPONIA S'A USCIS SA
INTERVINĂ fN SIBERIA.
T'bKIO, 19 Iulie. abîhetul
japonez după o conferinţă lunea
s'a decis ca «ă intMină în Sibe*
ria, spune iiârnl
CABUALITJ
WASHING'!
Lista casualităţi^
portată azi cc
şapt^ de cazutt|
za Şaptcsprt
mie nnaproji
INIEI,
ie 19.
rinei ra
Lseci şi
urmea
|^n acţi
rane.
-tikis'*
andâCanada
AVIAŢIA
ENGLEZA
Flandrei, cari au fast bombardate
în diferite rînduri. S'a observat
TREI AEROPLANE DUŞ
MANE DOBORITE.
_• IjONDRA,
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA FRESSEI.
LONDRA. 19 Iulie. _'Minis
trul aviaţiei engleze a raportat
astăzi că de la 11 pînă la 17 Iu
lie au urmat activităţi din partea
distrugătoarelor* inamice, ser
vciu de recunoaştere deasupra
Mărei .Nordului şi cîteva angaja
mente în luptă. ,. T~ i
i Ieri dimineaţa, pe un front de
Comunicatul zidea: douăzeci şi opt de mile, trupele
..forţa aeriana, lucrînd coo- ,franc0-americane au început o
perare cu flota în apele noastre,•( contra-ofensivă. Linia ofensivei
a făcut serviciu de patrulare şi
să întindo dfl la
de escortă anti-submarina. i nord de Soissone pînă la Chateau
„S'au întreprins raite de bom- Thierry. Ofensiva a trecut dc
bardare în timpul c*ind vremea a desvoltările iniţiale progresînd
tost prielnică.
una
v'Au fost văzute eîtwa dhtru-1 torii aliate de cînd cu luptele cî
gătoare inamice spre coasta stigate la Mame.
i
că un distrugător mare a fost lo
vit «precis. Deasemenea, formaţi-'
unile nbastre au atacat, distrugă-!
toarele cu focuri de mitralieră.
într'nna din aceste ocaziuni, i-itici
aeroplane inamice s'au apropiat i
tejemai la începutul luptei, dar
au fost silite să se retragă.
..Altădată, aeroplanele inattti
cului au fost active, ataeînd for
maţiunile noastre de patrulă şi
de bombardare. Patru maşini duş
mane au fost distruse şi trei pu
se în zăpăceală. Două dintre ae
roplauele uoasrtp* lipsesc şi alte
două s'au prăbuşit jos."
.. o
Albina reprezintă hărnicia. în viaţa noastră obştească din Ameri
ca, dat ne-a fost să vedem personificată această hărnicie în societatea
noastră „Albina" dela New Castle, Pa. Multe cuvinte bune s'au spus în
acest ziar despre sora societate „Albina" dela New Castle, Pa., şi de
spre membrii dînsei. Au fost şi timpuri cînd mulţi au strigat că acestei
societăţi i se face reclamă pe contul celor 1 'alte societăţi. De fapt însă
pornirile minei de oameni f^iri sunt la conducere şi în jurul celor dela
conducere "dela societatea „Albina" desfid totdeauna pe celelalte socie
tăţi şi le provoacă la muncă pe întrecere. Aşa şi d^ data aceasta. Ieri
dimineaţă am primit la redacţie 6 file de hîrtie. Erau iscălite de preşe
dintele şi secretarul societăţii şi sigilul ci pe dînsele. Ascultaţi numai ee
spun aceşti fraţi ai noştri:
„LIGA NAŢIONALĂ ROMÎNÂ AMERfCANĂ ŞI SOC. „ALBINA"
DIN NEW CASTLE,
'I i"i i V I I i n n
prizonierilor luaţi de către ame
ricani. nn e prea mult extimtn
du-1 le 20,0X). Acest raport, pînă
acum. nu a fost confirmat.
IUI NUT DE DOUUEb K RECAPTURATt
FORŢELE ALIATE PRIND UN MARK
NUMER DE PRIZONIERI.
^ontenoy. 16
fjjn
j^ari vic-
mfl
I'ltimele depeşe de la frontul
de luptă arată că:
Aliaţii au făciît, în unele see
i tore, o înaintare^ de şase mile,
împin^fid mereu pe duşman în
dil răt.
După cum spun comunicatele
din Paris de aseară, aliaţii au re
leapturat mai mult ca douăzeci
!de sate.
O depeşă oficîflîă sptme că a
i mericanii ce operează în regiunea răt.
vestică de la -Soisson au prinşi La capătul su4te al liniei aaie
mai mult ca 4,000 de prisonieri, ricanii înaintează spre drumul
treizeci de tunuri şi foarte mult mare ce duce la Chateau-Thierry,
material, care înea nu a fost nu-j întregul front german dintre
rnarat. 1 nele veşti neoficiale, pri-1 Aisuo şi e în un pericol
mite în Canada spun că numărul i iminent
Cavaleria americană si fraitee-
T9 Tul ii&, Trei ae-, zf s'a aruncat acum asupra duş-
roplam' inamice au fmt distruse manuluT' ostenit, de luptă. Cele
do către aviatorii englezi, iar al şase mile cîştigate de aliaţi, du
patrulea a fost jfuşeat şi văzut vpă unele rapoarte să zice că au
eăzînd fără control, anunţă mi- fost cîştigate numai de americani,
nistrul aviaţiei. Pe lîngă aceasta ^ois^fîn e bombardat mereu,
comunicatul mai spune şi despre Francezii şi Americanii luptă a
rlistrugerea a şase baloane ostile.' cum pe coasta dealului ce domi-
A I N A
PĂ."
„tn zina de 14 î. e. societatea „Albina" a avut adunare generală lu
nară. Printre alte lucruri interesante, avînd euvîntul fratele Steric Dan,
în o vorbire însufleţită ne-a esplicat rostul acestei noi organizaţii. Atîta
a fost de-ajmis pentru-ea toţi fraţii membrii de faţă, fără îndemnuri, ca
totdeauna aşa şi de data aceasta, recunoscînd frumosul scop ee-1 urmă
reşte susnumita organizaţiune, s'au înscris toţi cei de faţă în „Liga tutu
ror Romînilor Amcrieani. Fără să mai aducem laude faptele vorbesc
destul dfc cuminţi lăsam să, urmefce lista celor înscrişi şi a marinimoşi
Jor donatori."
Atîta scriu fraţWnoştri din New Castle, Pa. După aceasta urmează
lista celor 81 membri. Probabil numai atîţia au fost de faţă. Dar lista
este grea. Desprind din ea 7 nume cu eîte 10 dolari. Alte 34 nume cu
cfcc 5 dolari. Sunt şi eu 7 dolari şi alte sume în jos. Alţii, pe .semne
în nobila lor însufleţire şi avînt au dat tot. ce an avut Ia dînşii căci urile din tranşeie.
au dăruit şi cenţi, Iar In.total lista să urcă la Iromeasa aiua»â dej i,a 530 ţ**.
34") dolari şi 56 cenţi.
v
K
v.
Apoi iar urmează euvîntul fraţilor^dela „Albina" cari Spui!: franceze şi americane au inain
„Nti vrem să zicem multe de orăşelul nostru. Suntem numai o mînă tai .spre scena de luptă, «tind ga-'
dc Romîni (dar cu suflete de lei. N. Rp cari suntem membrii ai soeie- ta de atac.
tăţii. Ne ţinem de datorinţă a muîţlinii fraţilor membrii pentru că nici In curînd *a început să vini
unul nu s'a Retras dela înscriere în Liga Naţibnală şi nădăjduim că şi rapoaite despre luptele ce era»
cei 1 'alţi fraţi cari 1111 au fost de faţă, vor fi la culmea chemării lor 1 în curgere. Ofensiva, la care pu*
cînd vor auzi cele ce s'au petrecut în şedinţa din urmă. Dar aşteptăm t'n
şi dela celelalte surori societăţi să ne concureze, să niţă recordul, făcînd Dacă ofensiva va continua, ft
mai mujt de cît am făcut noi." foarfe probabil că germanii di4
Aci urmează iscăliturile şi sîgiliil*
1
Iar noi dela acest ziar, desfidem acum întreaga obşte romînească i
din America să ne spună rupt ales, dacă îndemnuri aşa de
atîta de trăgătoare ca acesta al surorii „Albina'' merită oH bâ de fi i
încrestată la răvaş şi merită ori bâ de a fi urinate.
Cînd mulţumim din inimă fraţilor dela „Albină'' pentru purtarea
lor vrednică şi romînească, cînd le lăudăm fapta şi îttceptitul frtsvots ne
adresăm celor 1 alţi fraţi ai noştri dela celelalte ftoeieWţi din Tîfihirie şi
le zicem pe limba americană „BEAT JfJ..y
î.
•sţftsşjt Ti^.^,
'"-s ,"' y****« V
PUSIHAMKulfm.
w. s. s.
MĂRCILE DE RĂZBOI
1
i^———— in '—rn——O
FORŢELE FRANCO-AMERICAN!
AU ÎNCEPUT CONTRA-OFENSIVA.
neaza acest oraş. La nn punct ei
snnt nu^aî la
milă.
iminent.
Berliul, pentru priita ««•'i m,
decurs de luni de zile. îşi arata
teama de 1111 atac al aliaţilor. In
comunicatul oficial dat aseară de
către ministrul dc război, se zise:
„Atît la Aisne, cît şi la Marne
francezii ne-au ataeat cu forţe
puternic*5 eapturînd un oare care
teren. Rezerva noastră, care a
fost ţinută gata de a intra în
acţiune, a luat parte Ifi lupte."
Admiterea germanilor cu re
zerva lor a fost forţată ca să ea
parte -în acţiune să consideră «a
un fapt foarte important.
Parisul e foarte conservativ
în 'pretensiunile succesului-'cîşti
gat do către trupele franco-ame
ricane.
Noaptea treeată un comunieaf
semi-oficial spune:
„Contra-fitacul fciancez. cît şi
a forţelor aliate, pe frontul din
tre rîurile Aisne şi Marne, con
tinuă sub Condiţii foarte favora
bile.'
O depeşă primită «ai tîrciu
spune:
„Succesul armatelor aliate em*
tinu^
Experţii militari francezi pri
vesc la această ofensivă ca la o
lovitură de măiestru. Ei declară
că peiitru jrima oară de la re
tragerea Rusiei din luptă forţele
aliate sunt îi\ puterea de a înce
pe o ofensivă.
în Londra cea mul mare etfti
fidenţă că valurile războiului
s'au întors în favoarea aliaţilor.
Această ofensivă a fost o ade
vărată surprindere pentru ger
mani. Ieri a plouat .din greu şi
germanii au căutat refugiu în gu-
parare de artilerie diviziile alest
s a
aşteptat ora în progres.
., Aisne vor suferi perdefi
nes
l^
s
frumoase,!rîul
ZC(,
•y$*
de mari. O înaintare dfe
ori
ori c,l1s rei!ecc es
Aisne, va însemna prindere»
a sute de mii de germani, şi vt
fi cel mâi mare dezastru pentru
armata germană şi va însemna
ultimul capitol din încercările
Kaismilui de a cîştiga o Victorie
pe frontul de vest.
i%:ţ,
•î'jfc
CUMPĂRĂ^
UNA AST AZI.
«s
8
ANUL XIII.- NO. 163.
o depărtarcade o
Francezii au trecut peste rîul
Aisne şi înaintează mereu.
Rezistenţa îndărătnică a ger
manilor la Courehamp, la nord de
Chateau-Thierry a fost înfrîntă
de francezi. Opt tnnnri şi un ma
re număr de maşini de puşeat fiu
fost luate de trupelje franceze.
O divizie americană, ieri foar
te de dimineaţă a capturat safari
Vierzv. cam la şase mile spfft
sud de la Soisson. inaintîsd trei
mile îndărătul satului.
lia sud de Vierzy, pe înălţimile
de la nord de rîul Qureq, ger
manii au dat un puternic contra
atac, însă au fost respinşi îndă-
&
a
4
•3
1
1
T,
4,1"

xml | txt