OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, August 02, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-08-02/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

A E I A
O U A N I A N A I Y
THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
Cel mai râspîndit
UNITED STATES AND CANADA
CLEVELAND AND EUROPA ....
Entered as second-class matter Aug. 16,
1908 at the Post Office at Cleveland, O.,
under the act of March 3, 1879.
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY. BY
THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. GO, INC.
5705-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
TELEPHONE: CUY. LOItALN" 420-K.
Ibitm-MANĂiiEic: UjlwS~tTTTioA^VfcT.
ED IT Oil: 10 AN JI VI liĂNĂŢEANUL.
BUSINESS MAN AC Kit: NICK NEST OH.
uri in al
tu în.sut
SANATATE
TIE EUCLID HYDROPATHIC INSTITUTE i
«946 EAST 101 STR., LÎNGA EUCLID AVE.
CLEVELAND, OHIO.
Bell Phone: Garfield 6131-M. Vuy. Princeton 2157-W
Sub direcţia D-lui T. H. TUBMAN, director medical,,
şi a D-lui EMIL O. LEIHENSEDER, director hidroteu-^
ratepatic. (3&5)
410 PERMANENT BUILDING, 746 EUCLID A$E.|
Amsterdam.
CLSYXLAND, OHIO, VINURI, 2 AUGUST 1918.
Un,chimist Knglez a descojjerit1 Chicago- Jll.
*8aggte'gg!!*B=aiga
DR. CARL J. MEHLER ii
$ owl wicmi i-4 p. k. tlm"

'ţpF^^vi^
&
st-p*
,*.#
Tit-
5' f'-
1r« '*,*
II'
V iv
t
r.
$
tfs
!?*i
w^v-
K
la
Mr,vmorală
?~'1
Ml/
I4'
t*.'
Mfa.
s» »y/iV
ş- fr
năm
ea
fi#-"
V
ziar
S U S I I O N
7
E adevărat, politiceşte, ilomînii din America p!nă în anul
acesta au stat cît să poate de mizerabil. A fost de lipsa ca anul
acesta să ne ceară cu tărie o organizaţie politică peutru ca să
ne trezim în faţa unui adevărat spirit de bîlciu.^Nu erau atîtea
pren'dinţii şi para preşedinţii ciţi candidaţi erau. începînd de
la bătrîni eu şelele înmoiate şi cu inimile îmbătrînite lingă ata
le „eapuţiner" şi pîuq la vecinieii târgoveţi de ocazie. Stăteam
în faţa unui tablou cît să poate de îngrijoră toi*. Şi din acest ta
blou neasemănat de trist ni să desprindeau zilnic tot mai
mult oamenii cari ştiu să sufle în acelaşi timp şi cald şi rece,
târgoveţii nost Hi cari totdeauna ne-au minţit cari în închipui
rea lor făceau politică în mare diplomaţie înaltă, de fapt în
să ni să învîrteau ca nişte copii nepricepuţi jucînd un detesta
bil halarip naţional atît tie propriu celoia ce toate le au de
vîiizare...
Oamenii aceştia nu au luptat în viaţa kr
şi totdeauna greutatea buzunarului ori suma depusă în cărtici
ca de bancă, naintea lor mai mult a însemnat deţ-it pornirile
mari naţionale şi avinturilw mulţimii. Purtarea lor totdeauna
a,fost nisip în ochii mulţimii mari ca să nu vadă ee să petrece
p&'după culise. Politica lor a fost cea de căpătuială alcătuită
diîpă calapodul: „azi aici, mîine 'n Focşani". Totdeauna s'au
folosit de paravanul pe care este scris cuvîntul ^naţionalism",
dar acest păcătos paravan totdeauna a avut în dosul lui por
niri egoiste, strimte, porniri cari să contrazic cu aceea ce Iu
ttioa marc aşteaptă cu drept cuvînt dela dînşii. 'l-am văzut uii
pilind naintea ochilor noştri, lâsîndu-se cumpăraţi şi ctunpă
rîiul suflete naive pmtru o vadră de naţionalism predicat în
gtsra mare cum să obicinuiefte la bîlciuri. Am obicinuit să-i
umilim suflete de tejghea. Am fost în cufat cu purtarea lor,
cil îmbulzeala lor peste tot locul, cu egoismul strîmt al lor şi cu
VPsăcnta lol dragoste de a fi în frunte. Am cunoscut şi oameni
«ari azi una au predicat şi mîine alta au făcut, fiind-că nu aşa
«'a întâmplat pe cum doreau
dinţii» pe
purtarea acelora cari sunt „cu doi bani
să cerem stăruiţor,
crete, o
pînă
nu
schimbare de
91
rominesc din Statele Unite şi Canada.
APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
O I E
E A N U
Do un şir lung1 do vreme observ o mişcare de tot neobici
nuita nouă romînilor din America. Inii dau seama de povîrni
şul spre care conduce şi de aceea, am ţinut să atrag atenţiunea
ţutnrora asupra dîusei. ^1 iscarea aceasta porneşte din lumea
s'abiciunilor noastre si în ea să oglindeşte povestea jalnica a
.sufletelor înl'rîiite, a tîrgoveţilor noştri cari caută adevărată
căpătuială peste tot locul.. Şi mişcarea aceasta prinde si cu
cereşte teren tot mai mult, neghina ei ameninţă să ne stârpeas
că lamura griului din spicele aurite.
Ni să părăgine.se forţele. Vedem zilnic cuiii, covîrşiţi de pu
terea unor întâmplări pe cari nu le putem schimba, o seamă din
noi au ajuns să'şi croiască o judecată care cere şi caută împă
carea cu toate mizeriile vieţii noastre naţionale. Zi de zi venim
in atingere cu oameni cari caută o nouă formulă de împăciui
re a sufletului şi a conştiinţei făcînd târguri ruşinoase cu toate
neajunsurile presentului pentru ca săVi poată scoate la lumină
drăguţ „eu"-ui lor.
•Să-'i căutăm diagnoza si stabilită odată să ne uităm du
pâ cartea de recepte ca să prescriem medicina adevărată.
S'a spus de atâtea ori că în America aceasta mare Komînii
noştri nu au făcut chiar nimic şi nu au înaintat de loc. Dacă
acele spuse ar fi fost sincere, poate că le-am fi crezut si ne-am
ii cugetat mai adesea la o formulă prin care am putea arăta
totuşi că suntem în stare să facem. Păcatele noastre! Cuvinte
le nu erau izvorîte din îndemnul sincerităţii şi prin urmare nu
aveau aplombul de lipsă pentru ca să schimbăm tactica. Ve
deam că după judecata cutărui scriitor, pentru simplul motiv
că el nu a înaintat ori nu poate înainta, toate pot fi reduse ca
neamul întreg nu a făcut nimica şi 1111 a înaintat.
Am lăsat scriitorii aceştia să "şi vadă de înaintarea lor,
iar noi priveam la organizaţiile noastre de ajutorare, cultura
li-, bisericeşti. Tot atâţia stîlpi chilometrici, cari dela depărtare
îţi atrag atenţiunea asupra lor. Pe lîngâ toate acestea era să
uit de întreprinderile mari romîneşti tie ziarele noastre trecu
ta la vecinieie ca şi tie cele esistente. Să 'i lăsăm şi pe viitor, pe
aceşti scriitori să'şi spună cuvîiitul după cum îşi simt busuna
rele, iar noi să întoarcem pagina şi să căutăm a afla acolo aceea
ce de fapt este şi s'a simţit de mult.
$5.00
$0.00
ă% 1M 0% 4 I I
Tirgoven.
din convingeri
cum dinţilor
bine la socoteală.
Zbuciunul acestor târgoveţi, poartă pe el dureroasa criză
prin care trec. în ei nu te poţi încrede niciodată. Şi da
di astăzi ne spunem cuvîntul nostru în acest articol, o facem
jjwntru ca să condamnăm din inimă acele porniri negustoreşti,
a căror sămînţă ameninţă să prindă rădăcini în pătura mare a
geamului nostru din America. O facem pentru ca să condam­
le-ar fi ve­
în trei
front, o apreţiere a năcazurilor mari
nizninţelor curate ale neamului, un naţionalism cunjrt ca gîrla
dela Tiunte, lipsit de notele discordante, lipsit de interesele şi
de îngust egoism călăuzite.
pungi" şif
venim să arătăm caşuri mai con­
şi a
'#1^ •.
Am i'i'îit in rsvisin aim-riea-1
n*t „Nebun Mt« rivalul tău î«
drairoutc. uobuii este. bărbatul
ceasta uuor persoane le-ar face
mult singe rău, dâr poate"—
s'ar îndrepta.
0
Un sfKîiaUst prusiac «poi1 că
n Germania fiecarc îneeluie. fu
ră. răpeşte, etc. Ce sa-i faci? Fi
re de beMii *i atîti tot.
Singurul umorist german iu în
treg războiul de faţă este scriito
rul comunicatelor ofi^ioa-ne ale
generalilor, germani.
't
srfRgw
LSVOKl'OUA 3VI! LEGILE STATULII! OHIO.
1 O înstituţiune modernă peWtrtt întrebuinţarea apei^f
conform tuturor metodelor ştiinţifice adoptate în cele mai A
vestite cure europene. Se primesc pacienţi atât din lo
calitate cît şi din provincie.
I nele dintre cunoscutele metode întrebuinţate în acest
Sanatoriu sunt următoarele: Kuapp Psirssintz Scţlioth
Kubur Labmau Hichety Sistems.
rale şi de ierburi: The A. N. V
^electricitate, aer cald, masagiu si diferite mişcări sue-^
& deze şi alte metode ale culturei
lui Borney Kofson.
posedăm cele mai bune referinţe ale celor mai cu
noKcători doctori şi ale iniilor de pacienţi din nordul sta
Iului Ohio, vindecaţi si mulţumiţi cu toţii.
Citc-va dintre bolile Iratote cu xucce $ sunt: durere de dnichi
A l»nm: boa hi de zahăr: licit mat ia in (de ori ce fel) Anemie, Mto
»i"C xi ficat. Tot astfel vindecăm şi diferite boale de femei &
vătămâturi nervoase. &
lu wvwtk instituţiu/M* fNwientul capătă mîncare sănătoasa şi o
fot »e-i este de lipsă. Preţurile sunt întotdeauna moderate.
OFICIUL DIN ORAŞ ESTE LA:
Mărunţişuri. INF0RMAT1UNI
IV «ît ştim jrfnuauii au .spus Mackensen numit şeful statului
eă vor trimite uir general german j-major? I'jiris. O teh^ramă
eare să tondu^i armatele «ustria-j de la Berna anunţă că Kielduia
'W înfrinte la Piava. Aeuin ca pe reşalul von Mackensen a sosit la
frontul h» vest s'a schimbat ros-'marele cartier general german,
tul, ne Hue .intretbăm daeâ au- unde va lua Ine ni generalului
striaeii s*au cugetat la aceea ca
să trimită şi ei un general austri
ac ea re să eoodnuâ şi reguleze li
niile înfrinte ale armatei Princi­|—
pelui de Coroană!
Se fac băile mine-j
., precum şi băi de abur,
fizice, făcute sub
Ludemlorff.
direcţia
Grevă cti «fcrftlierel*.
Amsterdam. Conform celor
jsfri.se de ziarul' «teciio lîelge. la
Cele mai multe aerldeivte de
autonvoiule. să îiitlmpid pe urma
imprejurării atîta de tristă că
mi automobil nu-şi poate schim
ba. atita de iute direcţiunea, ^e ...
cît de iute îşi schimb^ femeia declarat astăzi eă nu mai puţin
părerea «a. ... i ea 2.000,000 de scrisori «tau gră
,v mada nr oi ieiul poştal de a iei din
Kalk, în f'rusia, a islmeuit o no-
lfr,,vS'
Kmite» în !pl:nă vaeanţă ..ear«au/ă toţi t'nneţioriarii şi fac
toate acestea primim din atitea, torii jioştaii pus iu grevă,
părţi ştiri, oa tinerii noştri mor! Pretenţiuuea ce o au ei este mă
rirea urilor.
icaue* 0 a
Vecinica .povestţt'a uwat Divorţul unui nftapălat.' Mun.
scroafa copac!41 |IV(1 __ j).ua
de dorul ie a să înscrie pe la di-1
feritele ^universităţi americauQ*!
a
Nu vă iiHrati atita k uiul-t cîndi batuhu său. în'care proces dinsa
făcut
ÎJI
îneeluire este ea şi puşea eare să i care s'au cununat şi pînâ la
poate cleseărca de ambele capete. Iunie. Uînsa ?iee eă nu ştie
nifi daeă bărbatul său s'a spălat
pe faţă în decursul acestui timip.
(Se vede că şi iubirea fuge
de murdărie. M. R.)
w w .h»W, in vai
vă puteţi. îneelyi cite odată feme- susţine ca D-tiul '((^oks ir a făcu
ile. Aduceţi-vă aminte că această baie de la Aprilie ziua îj
ik" aşa" dr ettrîos. dar a
deseori putem constata că din o
fată stricată să face o bine pre
zervată nevastă. Numai acelea
cari să lasă curtate de foşti con
ducători de stabilimente publice
iui vor ajunge nici odati le ereaji
gă verde. •,
Z»™' *i«- iu-
,,vbu"'ţ«i
nebun este bărbatul I ^petenule grevi
femeii tale fti nebun i^ti °.r
raitrali.uv pentn. fa.'c-
lal'
««petcnuU' jrruvi-
iU1
i". Darii sar »iu,ie a-j"eeste! telegrame
nor wnmM le-ai- W "eă «upată. butilld
fi risij)in,l mulţimea care îmbie
sea strad.ele.
""'Maţi. Se ziee eu
Germanii persecută Evreii din
Polonia. Stockholm. I)i-pa
riţfra nouăsprezece membrii din
comitetul executiv al uniunilor
de meserii evreieşti a cauzat -o
mare senzaţie printre lucrătorii
Kvrei Jin Warsaw. He zice »-ă dis
pariţia lor se datoreşte arestărilor
ee sunt in legătură eu persecuta
rea evreilor în .Polonia, 'Germania
şi Austria. Ştirea a fost publica
tă intr'un ziai' evreu din War
saw. .]
.•W
Grevă la poştă. Winnipeg,
Man. Autorităţile -poştale «u
'OV(jPna
intentat proces de «livorţ băr-
Pedepsit pentru
nekuUitşte.
Pittsburg, Pa. t— Un bărbat din
Anglia, anume Henry VarLCy, a
fp«t aruncat de, mulţime în lacul
Elizabeth din parcul „Weat" pen-
trucâ uu şi-a scos pălăria iu tim
pul cind se eînta „Star Spangled
Banner." La poliţie Varley a ee
rut scuză, zicînd că nu ştiuse ce
fel de «îaUc era
CLI
muzici.
intonat de
Ca să-i treacă necazul» Los
Angeles. Uii automobil care
trecea pe stradă cu o viteză cam
mare, a lovit din greşală pe lo
cuitorul Guadalupe Attameho,
jupuindu-i pielea de pe .şoldul
sting. Pe cînd şoferpl oprise ca
sâ„mmgăie pe cel lovit, acesta a
pus mina pe un topor, s'a năpus
tit cu el pe automobil şi 1-a făcut
ţăncjâfk
Combaterea frigurilor găitane.
'Guayaquil, Ecuador. Aici
a sosit o comisiune sanitară din
America care va lua măsuri pen
tru combaterea frigurilor galbe
ne. Americanilor li-s'a făcut cea
mai călduroasă primire, ^omisiu
nea, care este trimisă din partea
fondaţiunci Rockefeller, consistă
din patru doctori şi şase surori
de caritate.
Germanii omoarâ ţ&ranii din
Rusia. Petrograd. Refugia
ţii sosiţi din provinciile ruseşti
ocupate de Germania spun că ura
ţ.ăranidor de acolo creşte într'una
contra germanilor. Confiscarea a
limentelor din Pskof, Esthonia şi
din satele mărginaşi1 a făcut pe
ţărani să se revolte. Germanii
cari stăpîncse aci eu o mină de
fier, au executat un «mare număr
dintre aceşti ţărani flămmzi.
Numărul profesorilor Germani
ucişi in război. Amsterdam.
Presa germană anunţă că numă
rul total al profesorilor Germani
căzuţi pe cimpul de luptă, de ţa
începerea războiului tnooaee, «ite
«le 14.722. I
2
Englezii bombardează Offen
burgul. Londra. Aviatorii
Kngle/i au bombardat ju succes
oraşul german anume Offenburg.
în timpul Raitei au fost doborîte
patru aeroplane germane. J)iutre
cele «le englezilor a pierit numai
unul.
Stinca foametei,
Vestita stiiieă „a foametei"
din riul Klbe, carc după credinţa
poporului German aduce foamete
odată hi ivirea ei, acum se vede
pentru prima oară de la "începe
rea războiului. Această stîncă se
află în albia riuhii şi nu se arată
decit cind apa scade mult. Pe ea
e scris cu litere vechi: „Cînd mă
veţi vedea, aveţi să pliugeţi."
Execuţia a trei mari Duci.
Amsterdam. Conform ştirilor
trimise de la Moscova către zia
rul .Bayrusche Landes Zeitung,
Bohevikiştii au executat trei
mari Duci ruseşti. Se zice că
printre ei se află şi marele Duce
Nicolae, fostul şef comandant al
armatelor muwâIeşti.
Platină descoperită. Panama.
în departamentul Cauea. pe
lingă riul San Juan, s'au desco
perit mari depozite de platină.
Cu exploatarea ei .s'a însărcinat
numai decit un sindicat Ameri
can.
Săptămîni fără carne in Ger
mania. Amsterdam. în Ger
mania se va introduce obit*eiul
postirei de carne în doua săptă
mîni pe lună imediat ce recolte
le vor permite restaurarea raţii
lor normale de pîine, cartofi şi
vegetale. De vor tăia vaci mai
multe, copii Gcrm^ti au «ă ««fe
re de lapte.
Horocul regelui Greciei.
tena. Regele Alexandru
Greciei a scăpat ca iprin minune
de la moarte. Trenul în care se
rcîntoreca de îa frontul sîrbesc
a fost bombardat de un aviator
inamic tocmai cînd se' oprise în
gara Florina. Bomba as căzut la
cîţiva metri de locomotivă. Ni
mcwi n'a fost-rănit
n V v
Alte rescoale in Ungaţsa.
Berna. Ziarul socialist, Arbei
ter Zeitung, .spune că la Pilsen şi
Pardubitz, in Boemia, au isbuc
nit alte rescoale furioase din cau
^a lipsei de hrană. ^Soldaţii au
tras foc a.supr^ resvrătiţilor, !m
prăştiindu-i.
Omorîţi de trejt State Cop
ter, Ta. J. P. iFranke, t^oţia sa
şi două fete ale lor, au fost omo
slţi în timpul cînd un tren de pa
aageri lfi-a lovit automobilul !n
care călătoreau. Fetefc era una
de vaai si cealaltă de 17.
rJ
al
*,
... v^ )-.:,/r,î!v..-,. SjfV-*
MULŢI NU STtU GA:
în Anglia 's'a patentat un arc
de oţel, care se ataşază în
vfaţa
automo-bilialui pentru a arunca la
o parte ori ce obstacol întîlneşte
în cale. Automobilul care are ast
fel de are nu poate călca nici o
persoană căci o înlătui dina
intea roatelor.
O cale ferată di ii Europa are
nişte vagoane noui, în cari se pot
sui şi goli carele încărcate cu cea
ma\ mare uşurinţă.
.* *s-
S'a inventat un pat în care o
mul poată dormi cu capul scos
pe o fereastră, iar corpul îi stă
închis în el ea îiitr'o cameră.
11
ASCULTA.
o formulă pentru transforma rtia
buruienilor uscate in cel mai bun
produs chimie pentru îngrăşurea
i n u i u w
în Utah s'a inveitfâît 6 rwătâ*
pentru vechicule, cu ajutorul că
reia se poate îndrepta calul jpe
•ori care drum doreşte vizitiuL
Un veterinar Francez zice eă
în lipsă de ce riale, caii i*e spot*
hrăni foarte bine cu resturile a-
tura
SUJlt
u i* v\ i ÎNTOCMAI CA TANKURILE,
O tabnea de la Aatul iacc spirt
denatprat-şi vite din scursurile Over ttoeite, faimoasele timkuri
rămase di .m făipn-cafea zahăru-
in pielea moale şi înlătură facerea*de bătături sau ochiuri. (IxG
Aplicarea se face cu un băţigaş. Nici o migăleală sau osteneală.
Cumpără imediat o baxă de la Farmacia din apropiere.
CEL HAI BENUMIT FABRICANT DE
ce cade de la lemne cind
tăiate cu ferestreul.
runcft
te din bucătării şi cu ^uză-
jat
1^'- '.! trunderea loi* prin intăriturile
inamicului. Tot astfel 'şi Triner's
în toată lumea se.fabrică. aliU American El^xer of Bitter Wine:
al că te 25,000,000 galoane de tir-! el nici odată nu dă greş in cură
pentin cea mai mare cantitate o ţirea, stomacului. Merge fără îm
produc Statei#-Unile'din Aneri*' pedeearc prin maţe, scoate
ca.
O mare fabrică din Aiţeriea .germenii morbifici şi restaurează
fiice Iftotomre Clfcattee d« mt apetitul şi digestiniu.a. E^te cel
putere. i mai bun remediu «pentru consti-
paţie, iudigestiune, dureri de cap,
'iiîngă Gape Town se^va e.lâdinervostitate şi slăbire geneală.
o fabrică care are să scoată din proţ„] $1.10. La farmacii. E
piatra de var de acolo cite 5^.000
tone de ciment pe an.
Coinfortul ce-1 dă acest fel de tpat cioare. J^-eţul e de :35 şi O."» de
osie că în el este căldură şi afară cenţi la farmacii. Prin poştă cos
de aceasta omul înoată şi im-,tă 45 şi 75 de cenţi. Joseiph
brăea înăuntru. Triner & Comp., fabricanţi chi
i mişti 1 J'W-1.'J4:3 S. Ashland Ave.
-——am nu II ÎJ .LI
Nu mai suferi mai mult de dureri de picioare dacă întrebuinţezi
fDEPISlN
Pedisinul este singurul remediu pentru picioare. îţt furnizează sub
stanţele întăritoare contra oboselei şi a istovirei. Picioarele cari au tra
tamentul cu lVdisin nu asuda, nu produc mirosuri şi băşici la picioare.
nici odată chix in' pa-
STEAGURI SI SSAKm
COCARDE SI BUTON1,
OIN STATELE UKJTX
R. A KOCH&CO V
1139 SUPERIOR AVE., CLEVELAND, OHTO
Dacă aveţi lipsă de ceva de felul acesta, scrieţi-ne
ca să vă trimitem preţurile. (4—6)
^rf*WiMiiiTMffffTWWWff?TnTffPnBTB3BWBTf8B
SUIŢJ5 314 («1 doilea etaj) Hampry Bkig., SHARON, P4.
Bell iPhdne: 473W.
Aceftt e»te contribuit do Nick paloş. (4)!
1
1
Ifi
.....
Ce
toate
substanţele vătămătoare cari au
'devenit un culcuş moale pentru
minunat cum Linimentul lui Tri
ner merge tocmai la rădăcina
junghiului în cazuri de reuma
tism, nevralgia sau lumbago. Dă
ajutor grabnic în cazuri de scrin
tituri, im^ordări, umfături, ori du
reren'în muşchi şi osteneală în pi-
•4

::ti
'1
i i
4
W
,1
fc
-i,3,
(iStii
•*/$
'V'/

xml | txt