OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, August 15, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-08-15/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
UNITED STATtS
GOVERNMENT.
lie: WILLIAM PHILIP SIMMH,
Uiriteel Proas Staff (Yrespondent.
Reaches 100,000 people
VOL. XIII.- NO. 185.
United Press Staff Correspondent
FULL LEASED WIRE SERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
'official Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
The only Roumanian Daily in U. S. and Canada
CLEVELAND, OHIO, JOI, 15 AUG. 1918.
flCTOBBt f1917 Olt Ml «ÎTIţiM OffK Of (MITO, OH.- If TIT ORDER Of TUT PRESIDENT, S. KIRLESOR, IWMOTMBWBt
Largest circulation.
Bulgaria bancrotează, face fa-

&
*&'
tX
if
t-t/S *.
n
JSSUED BY THE
Lagărul englez In Franţa, Aug.
14,— Poliţiile ocupate şi susţinute
încă de armata principelui de »o
i»oană Rupprecht pe partea de vest
*le Somme şi dealungul canalului
Nesle-Noyon, sunt cit să poate de
primejdioase pentru germanii.
A patra armată engleza şi prima
treia franceză îşi continuă în
că presiunea lor deavolcascâ dela
Albert pînă la Rihecourt, şi eu toa
te câ generalii Von Der Marvitz
şi" Von Hutier profitează foarte
mult de vechile linii dela Somme,
dfialnngul cărora sa întinde o par
tf din frontul lor de luptă, arma
tele lor .sunt bătute şi ruinate zil
ni de fmiil greu al artileriei alia
ţilor.
Aproape a treia parte din tw»i
Wfa diviziunilor germane identifi
cate pe acest front fae parte din
diviziunile reservelor atît de gelos
păzite al. lui Von Ludendorf. Cu
toată porunca primită elcţa_înaltiil
Comandament militar german de a
păstra întru cît să poate vieţile sol
daţilor, comandanţilor din linia de
•bătaie a germanilor nu le-a mai ră
mas alta decît să arunce în focal
luptelor pe toţi soldaţii ce 'i aveau
In disposiţie, pînă cliiar şi ordonan
ţele, bucătarii şi servitorii ofiţeri
"HM*, pentry ca contrabalanseze
înaintare aliaţilor b# f&
peară a
colo.
Pe întregul lor front de luptă,
V-
PlIMD AND DISTRIBUTE!^ iWR PEMT
w. s. s.
Reservele lui Ludendorff dela
Somme sunt in nare primejdie
Unde va da Focb^ORJELE NAVALE
noua lovitura?
-L
De: Wetf Miller,
PABIS, 14 August. Pe dud
Germanii au ciştigat un echili
bru în Picurdia, cel puţin tem
porar, şi în aparenţă sunt deter
minaţi ca să se oprească la linia
Bray-Ro.ve—iNoyon, pe întregul
front ei arată o grabă neobici
liuită.
încearcă tprin mici raite ca să
prindă iprisoiieri, eît şi o neîn
treruptă' activitate aeriană de re
cunoaştere, spre a afla unde are
de gind generalul -Pocii să dec
noua lovitură. Pe diferite puncte
ale frontului încearcă ca să afle
ce doiţa de medicină «formează
pentru ei aliaţii, .şi unde va fi
administrată.
în acest timp Foch, opreşte
ori ce activitate aeriană asupra
punctelor vitale.
Militarii experţi speculează «tă
îjJMe dacă Foch are de gind ca să
•dee un alt atac în Pieardia, ori
are de gînd ea să ţină pe duşman
mereu ocupat acolo cînd să
pregăteşte ca să dee o altă lovi
tură în alt loc al frontului. Oi
mai mulţi cred eă ultima alter
nativă e urmată, argumentînd că
în felul acesta aliaţii vor avea cu
rajul, făcînd ca rezerva germană
să .fie alungată de la un loc la
altul îndărătul liniei de luptă.
Cu toate eă în un alt nou atac
aliaţii vor cîştiga mai puţin te
rilor, însă aceasta va ţinea ipe
gnrmani atît de oci»paţi, încît nu
vor putea să se prepare a da „1^
vjtura de moarte aliaţilor".
LANDSTURMUL GERMAN
PĂRĂSEŞTE FLANDRA.
AMSTERDAM 13-August.
O telegramă sosită astăzi de !a
graniţă arată că landsturmul
(glotaşii) germani staţionaţi în
F-laU'dra- de est, au primit (porun
că să părăsească Flanţlra şi să
plece spre Rusia.
y *.
'iz*-
ftUTHOR®
germanii de astăzi sunt provăzuţi
cu ce|^ de' lipsă pe drumurile ce
trec peste podurile cari stau zi şi
noapte sub bombardarea aliaţilor
a căror aeroplane încearcă să le di
strugă. Unele din ele sunt distruse
deja iar altele pot fi folosite numai
pe lîngă risicuri înspăimînlătoare.
Este o mare întrebare dacă ge
neralul Ludendorff va lăsa arma
tele sale a doua şi cea de a 18-a
sprijinite numai de o fâşie de'ar
tilerie, ori are să îngrămădească
artileria sa îndărătul infanteriei,
espunîndu-le pe toate distrugerii
din partea aliaţilor.
Dînsul trebuie să facă ori una o
ri ceealaltă.
/l)aeă
îşi va mişca artileria spre
banca de est de Somme, tunurile
lui nu vor fi în stare să ajungă în
mod efectiv liniile aliaţilor. De le
va ţine în vest de Somme, primej
dia va fi la fel de mare.
Germanii să luptă bine de eîte o
ri sunt atacaţi, dar totuşi pe acest,
front domneşte o linişte.
VOTAREA M0NARCHIEI
ÎN FINLANDA.
STOOKHOIiM, Î3 August.
O telegrama trimisă din llelsmg
fors vesteşte eă Landtag-ul fin
landez, printruii vof de 58 con
tra 4+rrf'ltwfS'"
monnr
ehiei ui Finlanda, Un rege oare
care va fi ales în luna Seiptem
brie.
STIRţ TELEGRAFICE.
DIP A ME: I/AD ONNOCOA
RICANE VOR COOPERA
CU CELE ITALIENE ÎN
ADRIATICA.
ROMA, 14 August. Miniu
nea lui Franklin Roosevelt, se
cretarul asistent al ministrului
marinei, în Italia are ca scop
principal aranjarea cooperaţiei
forţelor navale Americane cu
forţele navale ltaîîene în marea
Adriatică, cît şi in Mediterană.
„Am venit cu gîndul ca să a
fanjez modul cum ain putea da
mai mult ajutor Italiei", a. zis
Franklin Roosevelt. „Noi voim
acum ca să punem porturile Ita
liene în plină capacitate. în fe
lul acesta marfa trimisă pentru
Italia se va descărca în porturile
Italiene şi nu ca înainte în cele
Franceze.
„E neceHiE wt «â facenv acoastn
ca să uşurăm îngrămădirea din
porturile Francele, cît şi drumu
rile de transport. Ca să îndepli
nim aceasta Mediterana trebue
să fie curăţită de submarine»
Flota Americana îrrupreună eu
cea Italiană pot cu uşurinţă în
doplini aceasta. La fel trebue să
închidem adriatică pentru duş
man ca să împedecăm eşirea for
ţei lui paralizînd astfel flota -A*
ustriacă."
Roosevelt a declarat că Statele
Unite se pregătesc a trimite o
forţă destul de mare acolo ca ah
asigure victoria pentru armatele
Italiene.
1
LISTA CASUALITAŢILOR.
WASHINGTON, 11*
Lista cazurilor întîmplate în rtn
durile armatei Americane din
Franţa, listă primită azi de la
generalul Persiiiiţ-g, conţine 101
de nume, cam împart/ după
cum urmează s
60'uaişi în acţiune 21 morţi
din cauza ranelor 10 morţi de
boale iş unul mort în accident.
HftEA RELAŢIILOR
DIPLOMATICE DINTRE
SPANIA SKERHANIA
WASHINGTON, I4August.
tir cercurile diplomatice a aliaţi
lor şi neutralilor se crede că ru
iperea relaţiilor dintre Spania ş'
Germania simt inevitabile (ni
pot ţi înlăturate). însă ca *Spa
nia sâ declare război Germaniei
imposibil deoeam'dată.
Rapoartele oficioase din Lon
dra. Paris şi Roma sipun că la
Madrid, cît şi în întreaga Spa
nic e o criză gravă.
Lipsa de alimente nutritive
(mîncare). a degenerat în multe
centre în.o adevărată foamete, şi
aceasta a mărit nemulţumirile
poporului Spaniol. Spania "aproa
pe a consumat tot ce avea în po
sesiunea ei. Spaniolii văd
Francezii'şi Italenii eu toaţe că
sunt în război, sunt cu multmai
bine hrăniţi ca ei.
O depeşă oficială din Roma
spune că cabinetul ministerul a
decis ea să ia „acţiuni energice"
contra Germaniei. Să ştie că ati
tudinea guvernului, eît şi a po
tporului Spaniol contra Germani
ei de cînd cu încopera campaniei
eu submarinele a devenit amenin
ţătoare.
Diplomaţii cred eă f)riRjjţ pa."
ce-1 va face Spania eu inaugura
rea „acţiunilor energice" va fi
a da ordin ca toate vano^rele
dfn w*gat ee an stâlTln "'porturi
de teama submarinelor vor fi pu
se pe mare ca să aducă 'bucate
pentru poporul f'lămînd.
AME-|Ppr|.nn~QL,)r,
|llLtUIIUQjlljl vd-
Cehoslovacilor
WASHINGTON,
V
ROUMANIAN
,Toi
14 Augtist.
Se aşteaptă în curînd ca Ameri
ca sâ recunoască pe Ceho-^Slovaci
şi armatele ICr ca aliaţi ai alia
ţilor democraţi, cari luptă împre
ună contra Germaniei.
Marea Britanic a urmat exem
plul Franţei, şi Italiei, recunos
cînd aceşti luptători Slavi şi na
ţiunea lor, şi se aşteaptă ca în
curînd să li-se dea asigurarea de
ajutor şi protecţie.
Astăzi, în Cehi se ve4c cel mai
dramatic şi efectiv instrument
pentru ,sfîrşirea războiului. Ei
deja au pus temelia restabilirii
Rusiei frin aceia că luptă contra
efectelor militare iş intrigante
ale Germaniei, împcdecîndu-le
de a se întnde în Siberia, tn Au
stro-Ungaria, forţele lor oferă
din belşug cele mâi mari posibi
lităţi.'
Conform cablogramelor primi
te pe cale diplomatică, Cehoslo
vacii din Boemia adună arme şi
muniţiuni şi cantităţi mari şi se
(pregătesc să facă nişte paşi se^
rioşi şi hotărîţi.
(Situaţia «ceasta îngrijorează
mult autorităţile igermane, cari
au cerut Austriei să oprească a
ceste activităţi prin ori ee mij
loace.
SCUFUNDAREA UNTJI VAPOR.
NEW YORK, 14 August.
Vaporul american cu numele
Frederick R. Kellogg a fost scu
fundat azi noapte de un subma
rin gCrman tocmai cînd era a
proape să între în zona portului
New York. Treizeci şi cinci ele
marinari din echipaj au ajuns lâ
New York pe un vps care i-a
salvat, însă despre soârta altor
şapte îneţă nu se ştie nimic pînă
acum. Kellogg era un vaipor de
transportat ulei ii, cu un tonaj de
4,450 tone. Ca comandant avea
Pf căpitanul Wliitfc»
V
BULETINE.
Tîfy*fBRA, 14 Ai*gnst. iMa
•eşalul Maig raporteiz "i azi oă în
Klandia activităţile încep să
•rcască considerabil, linia engle
ză a fost împins,i îşauite la două
puncte în centru.
în Pieardia lupte de artilerie
i decurs toată noaptea, însă nu a
fost niei o activitate de infante
rie pe frontul ţ*Hât de forţele
engleze.
„Artileria a fost foarte^ activă
pe frontul de luptă toată noap
rea", «pune raportul,' „însă nu
fost nici o activitate de infan
terie.
„Ieri Ia ami azi tm atac ostil
dat îp sectorul de ia Bfekebuseh.
a fost resfiins.
,,în deeusrul nopţii- artileria
inamică a arătat o activitate
considerabilă în. această vecină
tate, cît şi în regiunea de la
KemmeL
mm prins eîf|va, jirisonieri
in o raită întreprinsă noaptea
rrecută, în vecioătate de Avctte.
„în sectorul Viux-Periuin, pa
trulele noastre au înţpins pe ina
mic îndărăt pînă la Răsărit de a
cest sat. Cn număr însemnat de
prisonicri şî maşini de puşcat au
fost ca-pturate în aceste operaţii.
„I^a răsărit ele la Meteren tru
pele noastre au înaintat puţin".
PABIS, 14 Augusţf— în lun
gul unei linii de 30 mile între
Avre şi Oise lupte aprinse de ar
tilerie au loc.
„între Avre şî~tHs« lupte a
prinse de artilerie au loc şi în
special la Roye-Sur-Matz şi Con
chy-Les-Pots.
„La Vesle inamicul a făcut cî
teva raite fără succes. în o raită
dată la Meenil-Les-Hurlus Fran
cezii au prins mai mulţi prisoni
Mi."
4
ZURICH, 14 August. Con
form celor scrise de ziarul Frank
forter Zeitung-, înalta comanda
\germana va face cele mai mari
sforţări de a apăra Chaulmes. că
derea cărui ar însemna o nouă
retragere pe întreg' frontul Som
me-Mati.
GENEVA. Nişte ştiri sosite
astăzi aici anunţă că graniţa Au
stro-Elveţiană stă închisă din zi
ua de 10 August, pe cînd trenu
rile austriece ^in Tirol, pline cu
trupe, pleacă neîncetat spre fron
tul italian.
ifr
1
'IUI
LUPTE ÎNTRE B0LSHEVI
KIŞTI Şl CEH0-SL0VACI.
AMSTERDAM, 14 August.
Conform ştirilor primite astăzi
din Germania. între Bolşevikişti
şi Ceho-SÎbvaci se dau lupte dea
lungul rîului Volga, mai cu sea
mă în jur de iSimbirsk.
(Simbirsk, situat la 400 mile
de Moscova, este una dintre che
ile drumului căire noul „front
rusesc".)
Se zice că armata «Sovietistă
numără 150,000 de oameni. Flo
ta 'Sovietistă din Volga a prins
toate vasele Ceho-Slovaeilor. ru
pîndu-le astfel comunicaţia eu
cartierul lor de la Simbirsk.
ÎMPARATUL AUSTRIEI
LA CARTIERUL GERMAN
AMSTERDAM, 14 August.
Se anunţă că împăratul -Ca
rol e aşteptat să sosească la ma
rele cartier general german. "Se
zice că va fi însoţit de ibaronul
Buriah, ministrul de externe al
Austro-Ungariei de prinţul Von
Hohenlohe, ambasadorul Austri
ac în Şerinania, şi de contele
Von Wedel, atfvbasadorul Germa
niei în Austro-Fugaria.
Ra.portul zice că diplomaţii vor
discuta acolo chestia polondzî.
r-
iii
NEWS
om «mm mi
Dc: LOW K/J, MELLETT,
fînîted Press Staff Correspondent.
Layârul francez,'Aug. 14. în
urma avansării aripei elrepte a ar
matei sale în valea dela Oise, gene
ralul Humbert să mişcă cu armata
sa spre nord în acel ţinut, spre un
ghiul dreipt al frontului principal
de luptă.
Operaţiunile seesiea sunt în cur
gere si francezii an pătruns poteci
le dintră dealurile mici 1 intre
e?ari puţine sunt mai înalte ca 150
urme şi cari au primit nuntirea de
„Cica Elveţie".
Francezii deja stăpîixwe Me»
sier-ul şi L'Echouvillon-ul, despre
cari să spune că sunt cheile acestor
regiuni.
înaintarea se Atee eu o deosebită
îngrijire din causa cantităţilor ma
ri de gazuri ele muştar cu cari au
inundat germanii tranşeiele lor pă
răsite, dar totuşi înaintare se face.
Prisonierii capturaţi de o divisi
une franceză în faţa Beyal-ului (o
milă şi jumătate deadreptul spre
suel de Lassigiiv) mărturisesc că
elînşii ştiu ordinele germanilor. A
c»»şti prisouieri, cari constau dii\
177 soldaţi şi 7 ofiţeri dela diferi
tele companii au adaus nişte dove
zi străiucite referitor la sguduirea
moralei soldaţilor germani. Ofiţe
rii germani îngăduie neîncrederea
lor în niexl deschis asupra succesu
lui germanilor.
Aproape toţi împărtăşesc credin
ţa. că Germanii sunt deja h&tuţi şi
învinşi.
o
REGISTRĂRI NOI.
WANIIIXTOX. 14 Aug. Ziun
de 24 August va fi numită ca nouă
zi pentru registrarea tuturor tine
rilor americani cari au ajuns vîr
sta de 21 ani dela 5 funie încoace.
Să plănuieşte ca deja la începu
tul lui Septemvrie a. c. să fie nu
mită ziua primă de registrare a ce
lor ce sunt între 18 şi 21 ani şi între
îJI şi 45 ani, dacă după cum se
aşteaptă pînă atunci va putea
fi votată legea referitoare la ele.
VAPOARE SCUFUNDATE.
PARIS. 14 August. Astăzi
s'a anunţat că vatporul francez
cu'numele Djemmah a -fost tor
pilat şi înnecat în Marea Medite
rană în noa.ptea de 14 Iulie. A
cest vapor transporta trupe şi
pasageri şi era sub escorta altor
vapoare armate. Odată cu el au
pierit şi 440 de persoane.
fn 10 Iulie a fost torpilat şi va
l'iorul francez Australian, luînd
foc şi scufundîndu-se. Din echi
paj a murit şaptesprezece-mari
nari,
iar dintre pasageri lipsesc
v
trei. Un alt vapor din acelaş con
voi a fost torpilat, -dar a rămas
plută. Asupra submarinului s'au
tras cîteva focuri de tun pe cînd
se depărta cu iuţeală pe sub apă.
STĂRILE DIN BOEMIA.
ZCRÎCH, 14" August. Ziare
le din Munich şi Dresda declară
că situaţia în Boemia este cît se
poate de serioase. 8'au confiscat
toate armele de la civili, iar în
trunirile" publice sunt otpritc. In
decursul celor cîteva zile din ur
mă s'ait făcut arestări cu duiu
mul. Şaptezeci de soldaţi Cehi au
fost executaţi de autorităţi. Gar
nizoana ungurească a fost întări
tă cu trupe noui.
Ziarul Muenchner Neuste Nach
richten declară că „situaţia din
prezent este cea mai serioasa din
cîte s'au ivit vre-o dată. Este în
joc viaţa naţiunei. Unirea este
luai necesară ca ori cînd. Toate
discuţinnile de ceea ce s'a întîm
plat la un punct slal al frontului
trebuesc ocolit^ Răspunderea, ca
de pe Cartierul General."
I)up i
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECŢI, MF vit!
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI. Alll.-INU. Ion.
zonefiniarturisesccafier-ijj foametei, iar după război
mania a perdut rcM.
toate
DUMNEZEU NU BATE CU BÎTA- SPUNE
ZICĂTOAREA pOMÎNULUt
Puterile Centrale au refuzat de a ajutora şi pe mai departe cu
bani şi cu nutreminte pe Bulgari. Ele ar dori să-i vadă încaie
aţi în lupte cu Turcii, cari încă s 'au înstrăinat de Kaiser. Reg*.
Ferdinand e acuzat lăcomie în războiul din Balcani. După un
atac de trădător făcut asupra Sîrbiei şi Greciei ca şi asupra Ro
niîniei, regele lor voieşte să cîştige simpatia Statelor Unitei
(DupTi „TUR WAS/Il.\( Ţ()X POST')
în fiecare moment putem sâ privim la nişte desfăşurări importan
te în Bulgaria, unde afacerile ţârii au ajuns în faţa unei erise. Cît ele
ascuţita este această crisă, se poate vedea din faptul că" băncile elve
ţiene, în decursul lunci trecute, au oprit ori ce împrumut pentru gu
vernul bulgar. De doi ani de zile, instituţiile conducătoare finanţiare
din Elveţia, au făcut, aproape regulat, împrumuturi guvernului bul
gar din Sofia pe baza garanţiei date ele guvernul austriac şi mai ales
de cel german. Chiseşii (ftarattţii) au făcut *t|»t*Mipc triate învoielile de
împrumuturi.
Nu este în stare sâ-şi plătească datoriile.
seninele
scîrba băncilor
ţt de noile împrumuturii pe cari le-ar voi puterile centrale şi-a ajuns
culmea. Dar precum

al Bulgarilor a încetat de a mai fi îndreptăţit la atari ajutoare finan
ţiare elin partea lor, pentru că dînsii au destul năcaz cu plasarea îm
prumuturilor lor.
Resultatul a «e*tfmi a fost că Bulţrar au. a fast Inataee să
replătească anume împrumuturi în timpul hotărît şi aşa a ajuns la Wh
iul atîta de ingrat si iwAiwn de a fi numită dc rm plătitoare piaţa
ele bani a lumii.
Nn este deloc neînsemnat tonul pe care '1 foloseşte
nă, mai ales presa pe care o ştim influinţată de guvern şi ele utilitari
şti, care presa devine tot mai vădit ameninţăte»are în ţinuta ei faţă Uf*
Bulgaria. Dînsa, adeca Bulgaria, este ameninţată în o limbă de tot ne»
poleita, că ori e*e schimbare ele tact în politica ei esternă (din afarâ)
are să aelucă eu sine cele mai elesastruoase urmări pentru poporul birt*
gar. în ziarele germane să arată că neajunsurile Bulgariei eu Turcia şi
condiţiunile neliniştite dinlăuntrul Bulgariei, au feist o urmare a lă
comiei sale teritoriale şi a neastimpărării sale. Favorurile pe cari le-ar
fi avut Germania la Constantinopol pe urma acestor dee*laraţiuni sunt
irust rate prin ceiaşi artifoli de ziar, cari mărturisesc că Germania ar
li fost învoită sâ privească cu ochi buni asupra înlărgirii graniţelor
Bulgariei. Resultatul acestora este că Bulgaria şi Turcia, eu toate eft
sunt în ajun de a 'şi declara război una alteia, totuşi ambele sunt foar
te îndîrjite contra Germaniei şi în măsură mai mică- contra Austrie-i.
Nu-i vor mai ajutora.
în Germania ca şi*în Austria domneşte o înclinare de a lăsa Bul
garia şi Turcia să aranjeze ele însăşi între dînsele asupra prăzilor. Cei
doi împăraţi şi principalii lor bărbaţi de stat au e-ercat în van ca sâ ne
tezească diferenţele dintre Bulgaria şi Turcia. Xu au putut sâ ajungă
Ia un result at nici atunci cînd au visitat ambele ţări în năelejdea de a
ajunge la o împăcare noroe*oasă a situaţiei. Germania şi monarchia
dualistă simt că ori cît ele preţioase au fost ajutoarele e»e li le-au dat
Bulgaria şi Turcia în trecut, dînşii au plătit elestul de scump acele aju
toare şi că o continuare de aranjare ele împrumuturi noi pentru Bul
garia şi Turcia atunci cînd însăşi aceste două ţări au destule neajun
suri în cîştiga rea de împrumuturi, nu este de loc reetomandabilă. De
fapt, elupă toate aparenţele ajutoarele băneşti din Yiena şi Berlin prin
Elveţia si ele acolo prin alte eanate în Hofia şi Constantinopoi, au fost
eprite pentru totdeauna.
Kaiserul l'a supărat pe Enver-Paşa.
Una din urmările acestei stări ele lucruri fntm eît pri.eşte Tlţr»
eâa, este eusurn1\lui Enver-Paşa. Dînsul aproape nebun de ambiţios
HI
înrudit eu casa domnitoare a Turciei prin căsătoria sa cu o vară de a
sultanului, înţelesese dela Kaiser că în casid e'înd vor fi bătuţi aliaţii,
dînsul are să primease-ă khedivatu! restaurat al Egiptului în favorul
sau, şi eă 'i va fi eu putinţă să înfiinţeze o dinastie proprie pe băncile
Nilului. De fapt, Enver, care este băiatul unui rinelaş al palatului mor
tului principe Suleiman, a primit cele mai hotărîte asigurări de aeest
soi în Berlin.
împăratul Wilhelm, totuşi, după cum am putut vedea de mai nftfaţ*
te, nu priveşte nici o promisiune, fie ea scrisă ori spusă cu gura, ca
obligătoare. Tratatele şi înţelegerile, pe eît ştim sunt privite ele dîn
sul ca „nişte hîrtii netrebnice". Prin urmare nimeni afară de Enver.
nu a fost mai mult mirat cînd admirabil Von Hintzc şi-a inaugurat
preluarea oficiului său dela ministerul de esterne din Berlin şi a in
vitat pe fostul Khediv al egiptului la masa, la care în mod public, în
numele Germaniei şi Austriei, a declarat, că va restaura pe
Khediv. care pînă atunci fusese scos elin Germania elin ordinul lui Kai
ser şi ameninţat cu cel mai mare dispreţ pe lîngă toată activitatea lui
în Elveţia în legătură cu spionajul german şi cu propaganda pacifi
stă din Franţa şi Italia. Visita feistului Khediv Abba la Berlin a fost
precedată de o invitare din partea Kaiserului la cartierul general.
Kaiserul '1-a primit pentru primadată dela începutul războiului încoa
ce şi '1-a biiievenţat cu toate manifestaţiile şi toată consideraţia. Ace
stea toate au fost spini în ochii lui Enver, şi dacă am amintit acest
cas
aici, am făcu t-o numai pentru că el în anume puncte ajută
la explica
rea situaţiei încîlcite din Balcani. (Va urma.)
WW"
w. s. s.
MĂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ
UNA AST AZI.
să teme de desmembrare.
elveţiene ce o simt dînsde fa-
veele elînwle s'au închis de tot şi pentru tot-
dcauna naintea Bulgariei, roteşti iul a *i mai da un credit, fiiueloft
iena şi Berlinul au ajuns deja la convingerea

presa
4'
regele Ferdinand
4
jjerma-
i
cel fost
v
I

xml | txt