OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, August 16, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-08-16/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THE
UNITED STATES
GOVERNMENT.
VOL. XIII.- NO. 186.
AMSTERDAM, IS August.
Reaches 100,000 people
PUBUSflED AND DISTRIBUTED UNDER PERMIT NO. 386, AUTHORIZED BY THE ACT OF OCTOBER 6,1917, ON
FULL LEASED WIRE SERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
WASHINGTON, 14 August.
a v I 1*111 1 II I l7A III (411. 1 I
I I I ID 1 (I
i i o v -J e o e cu dmsul ar ii
A ROUMANIAN DAILY NEWS
The only Roumanian Daily in U.
Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
CLEVELAND, OHIO, VINERI, 16 AUG. 1918.
OFFICE OF CLEVEUND, OHIO.- BK THE ORDER OF THE PRESIDENT, A. S. BURLESON, POSTMASTER'SMK
and Canada Largest circulation.

w. s. s.
Trupele Sovietnrilor au început
fa să părăsească Moscova. Re
zerva de aur care cr% pusă în
pivniţele He Ia Kremlin a fost'
mutata la uti'Joc necunoscut.
Guvernul Sovieturilor a lansat
o proelamaţiune prin caro anun
ţa ca republica rusească e în
marc pericol. Telegramele primi
te din Ilelsin'fjfors la Stockholm
spun că sovicturile din I^elrograd
s'au mulat la Kronstadt din cau
za ^icsiguranţei din acel oraş. Să
ra«porto»ază că abunzi de ţărani ar
maţi din districtele din apropie
re parcurg străzile Petro gradu
lui. Ei au declarat că mor de
foame şi că Garda lioţie le-a fu-
1
ÎMPĂRATUL AUSTRIEI
TRIMITE TRUPE AUS
TRIACE PE FRON­
TUL DE VEST.
Germania a fost silită să ape
leze după ajutor de trupe la Au
stria. Kiariil francez ,,Echo de
Paris'' spune că aceste trupe
ale Austriei sunt trimise în sec
torele pacinice de pe frontul ger
man pentru ca să lase liberi pe
soldaţii.germani de acolo pentru
acţiuni pe fronturile în cari să
dau luptele. O diviziune trimisă
în graba mare dt Austria pe
frontul de vest nu a apărut încă
în liniiîe de 'bătaie. Să spune că
această diviziune este undeva în
Belgia departe de cuptorul de
foc al luptelor cari să dau ceva
mai în sud.
VAPOR IN PRIMEJDIE.
Un port Atlantic, 15 August.
t—
Un vapor francez, sosit astăzi
faiei, a primit semnalul de che
mare într'u ajutor (S. O. S.) de
la un alt vas cafe părea că se a
flă cam la 200 de mile pe ocean.
Semnalul, prins de aparatul tele
grafiei fără fir, anunţă că vasul
a fost torpilat de un submarin, şi
că se lăsa încet la fundul ocea
nului. Capital vaporului frartcez
a crezut că semnalul va fi falş,
dat de vre-un submarin ca să-l a
tragă spre el, şi de aaeia a crezut
să-şi schimbe drumul şi să se
depărteze rcţpede făcînd tpfli mul
te cotituri.
o
MERSUL LUPTELOR.
Cu armatele americane în Fran
ţa, 15 August.
muri
*'VT'
TRUPELE BOLSHEVIKILOR
PĂRĂSESC MOSCOVA.
REVOLTA CONTRA SOVIE
TURILOR CRESTE MEREU.
#j
rat tonte bucatele. jijitau. Se raportează că de eîteva
Nemulţumirile (ontra sovietu-!
I.:ri'.,rii -"-1 "I I Mu TI ni
In decursul ce­
lor xlin urmă 48 de ore, Germanii
iau aruncat în sectorul rîuhii Ve
al e mai multe -bomb^ din aero
plane decît ghiulele din gurile
tunurilor. Din mari flotile de a
eroplane, ei au bombardat jiin
greu tiniile frontului american
şi ariile de la spate. Activitatea
infaliterei a fost aproape 'neîn
semnata. Au avut loc cîtcva în
căierări de patrule, însă opera
ţiuni
n'ali mai fost de
la
înceTfcrca,.luptelor prime. Azi
noapte artileria a
fost activi
amîndona părţile frontului.
y
în
A. n®-.
strul Lenine ţi ministrul te tiz-
boi lrotzky au fugit la Ivron-j
stadt, să mai spune ca împreună
cu ei a plecat întregul guvern.
Fuga lui Lenine şi Trotzky să
Slice eft
se datoreşte ameninţări
lor făcute de revoluţionarii so
ciali.
Că trupele soviet uri lor au fost I
silite ca sa plece lin Moscova nu
să ştie sigur, însă că perderea
celui oraş Va fi o lovitură, serioa
să pentru bolsheviki.şti. e fără
îndoiala.
Moscova, vechea capitală a Ru
siei. a fost Tăcută capitala Sovie
turilor în Martie. Guvernul lui
Lenine a fugit aci din Petrograd.
& ro
gi,
rilor se zice, că se observă în în- ,,
fare trupele germane îna-
/imanii îneeput din nou
să vină spre Petrograd.
tieaga tusie. portează că sunt în lungul Vol- la nord de-Albert să aşteaptă *a
Depeşele primite în Lonţjra* prei. la 500 mile depărtare de! să fie prima aplicaţie a tacticei
Luni, în cfare spun că prim mini- Moscova. 'generalului Von Boehn.
GERMANIA SI AUSTRIA SUNT ÎNVOI- VON HINTZETÂGÂDUEŞ
TE SE ÎNGĂDUIE PLEBISCIT IN CAU- TE CA AR FI RESPINS 0
ZA ALSATIEI SI LORENEI CA SI IN PROPUNERE DE PACE.
CAUZA PROVINCIILOR TIROLEZE.
In msiinţarile hi)lomattce nosite^
.'.
mama şi Austria ca vor nubia a
1 irol, in cauza unei noi otensive
Rapoartele
i^Miewî din diferite
isvoară şi vestesc ismăriile po-1
Să crede că Germania nu va,
face o propunere pe faţă, ci va
lăsa ca propunerea "să vină din
altă parte şi dîţisa va adauge la
ea nişte condiţiuni cari să pună
întreagă afacerea sub controlul
său. ,*
Rapoartele fleho-Slovacilor din
Italia spun că în Austria să simt
activităţi pentru germanizarea
Tirolnlui şi a provinciilor 4jrole
ze. Consiliul naţional Ceho-'Slo
vac a auait despre înlăturarea
din oficiu fl lui Dr. Conci, gu
vernorul italian din Tirol, din
cauza ca acesta a luat parte la
conferenţa naţionalităţilor asu
prite, conferenţă care s'a ţinut
în Praga în 16 Maiu a. e.
Să crede că austriacii vor afla
scuze şi cauze pentru transfera
rea tnturor funcţionarilor înalţi
italieni din Tirol, şi că în locul
lor vor fi numiţi oficianţi cre
dincioşi Tlabsburgilor pentru ca
să ducă la îndeplinire oiperaţiuni
le politice cari ar urma după în
frîngerea puterilor centrale.
MINISTRUL MARINEI
GEMANE ÎNLOCUIT.
-AMSTERDAM. 1.1 August.
yijfce-^miralul ©ehnki a fost nu
mit de ministru al măruţei ta
locul lui Von Capelle.
-XV': C''^
BULETINE.
I PARIS, 15 August. De la
ministrul de război Francez să.
raportează că între Avre şi Oise
artileria e foarte activă, precum
şl respingerea unui atac german
la răsărit de Rheims.
„între Avre şi Oii» fost 0
luptă puternică de artilerie noap
tea trecută," spune comunicatul.
„în Champagne, un atac ger
I man dat în sectcrul Marquises
(la şase mile spre răsărit de
Bheims) a fost reS
LONDRA, Aug. 16. Mare
şalul de cîmp Haig a anunţat a
stăzi că numărul prizonierilor
germani luaţi luptele din Pi
cardia să urcă la un total de
90.344.
Din aceştia, englezii au cap
turat 21.844 şi francezii 8.500
prisonieri.
GERMANITSĂPREGĂ
TESC DE RETRAGERE.
PAIIIS, 15 August. Genera
jiul Hans Von Bocim „specialistul
în manevrele de retragere"
fost numit comandant suprem la
frontul de vest. Ziarele cred că
această schimbare în comanda
!Înaltă germană e foarte "bătătoa-
Forţele eho-Slovacilor sa ra«: re la ochi. Retragerea armatei de
«Mbbwmmwwii ,f
ŞTIRI TELEGRAFICE.
AMSTERDAM, Aug. î*. Mi
nistrul de esterne al Germaniei,
Von Hintze, în un intrewiew, a tă-
ri
astazi aici sa vorbeşte ca Ger-
gaduit cele spuse de premierul An-
(respins o propunere de pace.
O telegramă primită ieri din Ber
lin spunea că Von Ilintze a zis:
se supune preşedintelui Wilson
cu privire la libera hotârîre a|
provinciilor Alsaţia si Lorena «ij
... .. !„Aoi%nu am primit niciouata o ast
a provinciilor austro-taliene clin
1
''.
1
..
fel de propunere
1
IARĂŞI/ LA LOCL
1
.,
litice din Alsaţia şi Lorena, cari Lagărul englez în Franţa, Aug.
arată că Germanii, în sforţarea 115. Astăzi se împlineşte o saptă
îor desperată de a putea lega o nună de cînd mareşalul de cîmp
pace şi a termina războiul fără i Ilaig a pătruns prin liniile germa
o decisiune militară, să vor învoi
la un plesbiscit (votare în care
au drept toţi să-işi spună cuvîn
tul) 4n- cauza „provinciilor iper
dnte".
ne între Ancre şi Avre, mutînd lup
tele în cîmp deschis pe platoul din
est de Amiens.
împlinirea acestei săptămîni află
liniile de nou solidarizate şi lupta
de tranşeie iară s'a început. Germa
nii sunt pregătiţi pentru o luptă
sdravănă peste tot Jocul între Al
bert şi Noyon. Principele de coroa
nă Rupprecht a îngrămădit între
30 şi 40 diviziuni (între 360.000
pînă la 3â0,000 solduri) pe aoe*t
loc.
DE~LA MINISTRUL
DE AVIAŢIE.
bOmBA, 15 August. Avi
atorii englezi pe Jîngă marile ser
vicii ce le aduc altor branşe de
armată au început să doc o mul
ţime de raite asupra Germaniei.
Dmpă raportul ministrului de avi
aţie să vede că în decursul lunci
Iulie s'au făcut 96, de năvăliri a
suprar teritorului german.
„Timpul frumos din zifia de 18
Auiguşţ a făcut posibil o mare ac
tivitate aeriană,'4 spune minis
tru). „Bombardarea podurilor şi
drumurilor de fier de la Somnie
ec au început deodată cu ofensi
va şi au'continuat zi şi noapte a
atras asupra lor o» mare mulţime
de aviatori inamici".
„Cincizeci şi opt de tone de
bombe aiţ fost amneate în decurs
de 24 de ore."
„în aceste operaţii au* fost di«
Kruse 21 aeroplane inamice.'*1
X" I
pin8."
T» a i
-.•= ,• i di iii» ,i saga
AMERICA
NEÎNŢELEGERILE
DINTRE TURCI
SI GERMANI
Ij QN'DRA, 1& August. (De
la amiralitatea «ingleză prin tele
grafia fără fir.) Neînţelegeri
le dintre Turci şi Germani de
vin tot mai des^lşi mai grave.
In o ceartă ce a avut-o Talaat
Paşa cu ambasadorul german a
eum de curîfid, ambasadorul ger
man a amennţat că dacă nu as
cultă ee-i apune, va porunci ca să
fie bombardat Constantinopolul.
Alte veşti primite din acest
ora.ş spun că pamfletele aruncate
de aviatorii Englezi sunt cetit?
cu mare interes de către popula
ţie. Se zice că pe moschee (bistri
eile turceşti), eît şi pe clădirile
guvernului au fost puse placate
prin care să spunea populaţiei că
adevăraţii duşmani ai Turciei
sunt Germanii, acest fapt a în
furiat pe ambasadorul german,
ce a făcut un protest energic, ec
rînd ca să se facă cercetări ca
să afle cine a pus placatele.
Ttjiaat a răspuns că e imposi
bil de aflat autorul sau autorii
pîacatelor. Atunci ambasadorul a
spus că poliţia germană va lua
afacerea în aina ei. în zilele ur
mătoare Marele Vizir a fost in
format ca vinovaţii cei mai mulţi
sunt în serviciul guvernului, ee
rînd, de aceia, ţă pedeapsa să
l'ie şeverfc
Talaat a răspuns că înainte de
a pedepsi pe cineva vrea el însuşi
să facă cercetare. Au urmat a
poi discuţii violente şi ambasado
rul german a mers atît de depar
te încît a ameninţat' pe marele
vizir cu bombardarea Constanti
nopolului de către vasele germa
ne de război.
o
AVIZ
Secţiunile Liftei Naţionale Uomi
ne din America sunt avizate ca pî
nă la al cât u ir ea definitivă a dis
trictelor trimită sumele încasa
te la adresa d-lni Ialias E. V. îoa
novici, secretarul Ligei Naţionale
Romi ne, 917 Amerimn rmt BMy.,
Cleveland, O.
Din sumele înrâurite îwt& sftţin
nile. i
i
or reţinea 10% din cari con
form Statutelor vor fi între
buinţate pentru trebuinţele lor lo
cale, iar .-% vor fi trimise casieriei
districtuale, îndată ce districtele
vor fi organizate.
Cecurile trebuiesc toate făcute
pe numele părintelui Rev. Romul
Doctor, casarul Ligei, Naţionale Ro
i n e i i i S e a a n A v e a
rel l, Pa.)
Cleveland, 12 Awţj. n. tQi&t
VA SI LE STOICA, preş.
IVLIVS E, V. MANOvici,
secretar.
ŞCOALĂ DE TRA
GERE LA ŢINTI
WASITTXOTO.N'. 15 August.
Ministrul de război a autorizat
pe fiecare stat să-4rimită cîte 16
cetăţeni la şcoala de tragere din
Camp Perry. Ohio, pentru a fi
exersaţi ca instruG&m de trage
re la ţîntă.
Aceşti oameni vor #1 «urniţi de
guvernorul fiecărui stat şi vor
reprezenta statul lor la concur
sul naţional ce se va ţine de la
16 pînă la 21 Septemvrie. Limi
ta vîrstei este de la 16 la 43 de
ani.
BULETIN,
PARIS, 16 Ăujmit. Ci» »!e
10,000 de germani prinşi de ge
neralul Humbert în operaţiile ce
sunt Iu curgere, pe frontul de
vest, de la d.5 l«lie- pină acum
au fo6t prinşi 73,000 prisonieri şi
1,700 de tunuri, serie Echo de
Paris.
y .- A T".\
S.
STĂRILE
DIN RUSIA
WASHINGTON, l."j August.
Bot ărîrca d-îui l^oole, consul ge
neral al Statelor Unite în Rusia,
de a pleca în America se datoreş
te faptului că Bolşevikiştii au vi
olat consulatul englez şi cel fran
cez şi au arestat consulii generali
împreună cu suita lor. Ştirile pri
mite aici de la Mr Poole dezvă
luie multe dinte lucrurile ce se
petrec în Rusia.
Bolşevikiştii au arestat un ma
re număr de supuşi Englezi şi
Francezi. în 5 August, consulii
American, Suedez şi Japonez au
(ieruţ o explicaţie, şi ministrul
de externe, Tehitcheriu, le-a
spus că guvernul sovittist li asi
gură că nici unul. dintre consulii
aliaţi nu vqr fi atinşi.
De asemenea a mai spus că
misiuniior militare ale aliaţilor
nu li-se va mai îngădui să pără
sească Rusia, după cum li-se pro
misese mai înainte. Zicea că ci
vilii arestaţi erau ţinuţi ostateci
pentru vieţile membrilor sovietu
rilor ce se află în teritorii! ocu
pat de aliaţi. A mai adăugat că
nu se poate garanta ocrotirea
lor, din cauză că Franţa şi An
glia au atacat Arhanghelul fără
declaraţie de război
Poole a atras atenţia lui Tchit
clierin asupra faiptului că aliaţii
nu pot fi intimidaţi şi eă răzbii
nărle din partea guvernului So
4'ietist ar -rezulta în facerea' res
ponsabili despic actasta a mem
brilor guvernului, individual, şi
în pierderea respectului Juniei de
cauza Bblşevikiştilor. Ultimul
mesagi al lui Poole anunţă că
Bolşevikiştii îşi căleaseră făgă
duia la de a nu aresta diplomaţii
aliaţi.
ŞTIRI FALSE.
WASHTNTON,
Ang.
15. Ziare­
le germane şi austriace publică ni
şte telegrame false despre atare cu
tremur de pămînt în Ttalia de sud.
cum spune o telegramă din Roma.
Ziarul ..Fremdenblatt" din 23 Iu
lie raportează distrugerea unor im
portante lucrări militare pe mai
multe locuri. Alte telegrame vestesc
că Sicilia a fost devastată prin cu
tremurele de pămînt cari s'ar fi
simţit acolo. Toate aoeate ştiri în
să sunt absolut false.
SITUAŢIA PE FRON
TUL DE VEST.
IjONDRA, 1^5 August. Re
tragerea germanilor din poziţiile
din nord de Ancre înseamnă o
retragere enormă spun exper
ţii militari.
Unele autorităţi spun^eft ger
manii vor cădea îndărăt: la noua
linie de la Somnie, iar alţii sus
ţin că se vor retrage pînă la ve
chea linie numită Hindenburg.
Ei recheamă în ajutor retragerea
inamicului din anul 1917.
Retragerea inamicului menţio
nată în raportul oficios de aseară
s'a făcut nseetorul dintrt Beau
mont. Hamei şi Busquay. Patru
lele engleze au înaintat pînă „la
marginea de răsărit a acestui o
raş, la fel şi la Serrc şi Puiseux.
Beanmont-IIamel e la cinci
mile direct spre nord de la Al
bert.
în aeest timp francezii progre
sează cil oiperaţia lor în manevra
de a lua pe inamic de la flanc în
lungul valei Oise. Comunicatul o
ficios de aseară anunţă că fran
cezii au capturat Ribecourt, ra
portîn-d .şi o bună înaintare intre
Matz şi Oise.
Pe celelalte părţi frontului,
afară de atacul german respins
la Belval, luptele s'au mărginit
numai la focuri de artilerie.
0
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
t*
Turda,
a
jera
-a _•
Bulgaria bancroteazâ, face fa*
îa foametei, iar după război
să teme de desmembrare.
DUMNEZEU NU BATE CU BIT A- SPUNE
ZICĂTOAREA ROMîNULUI.
Puterile Centrale au refuzat de a ajutora şi pe mai departe ca
bani şi cu nutreminte pe Bulgari. Ele ar dori să-i vadă
raţi în lupte cu Turcii, cari încă s 'au înstrăinat de Kaiser. Reg.
Ferdinand e acuzat de lăcomie în războiul din Balcani. După un
atac de trădător făcut asupra Sîrbiei şi Greciei ca şi asupra Ro
mîniei, regele lor voieşte să cîştige simpatia Statelor
{Continuare.)
şi Bulgaria, este învinovăţită la Berlin şi la Viena
cu lăcomie teritoriala şi cu pretensiuni. Este criticată nu numai p@H
tiu cererile ei referitoare la Macedonia, ci şi pentru acelea pe care le-a
lăcut pe malurile de est ale Mării Negre şi în Cauca.su! de sud, luîud
pentiu sine aceea ce sa numeşte astăzi cele mai bogate şi mai întinse
cîmpii de oJei din lume. Germanii îşi puseseră ochii pe aceste cîmpii
de oleiu. Dar Turcii ajunsesera nainte la faţa locului şi nu să arătau
învoiţi să se retragă. Probabil că dînşii simt eă Germanii au destule
compensaţii în alte părţi ale Ruwei.
Vor retrage trupele germani.
Toate acestea sunt pentru a arăta că relaţiunile între Kaiser ţii
aliaţii sai dela Sofia şi Stambul, sunt, ea să zicem aşa, înăsprite. Mai
111ult chiar să pare ca în viitorul apropiat are. să urmeze o retragere
a trupelor germane din împărăţia otomană, ba chiar şi din Balcani
întregi. Germania are lipsă mare de ele pe frontul de vest, la fron-
Italiei de eatră Austria şi în Rusia, unde condiţiunile sunt de aşa
împaratul Wilhelm va tfetvui să 'şi pună în cumpănă toată pute
rea militară ce o are.
J2ste cu neputinţă să făgăduim ca situaţia din Bulgaria şi Turcîa
ne arată destul de limpede o dorinţă de împăcare între aceste două ţă
ri şi ţările aliate. Să poate chiar că în viitorul apropiat are să fie o Sn
1 refere între aceste două ţări, care de care să între mai bine în graţii
le aliaţilor. —... Aiuîndouă naţiunile acestea trimiseseră înain
te de asta cu eîteva săptămîni agenţii lor în Elveţia ca să încerce a a
junge la un soi de înţelegere cu representanţii guvernelor aliate. Ori
ce pas al lor însă trebuie să fie privit cu o deosebită băgare de .seamă,
:ăra de privire la aceea cît de avantajioasă ar fi pentru aliaţi deslipi
rea lor de cei doi Kaiseri. Nici una din aceste două ţări nu poate fi pri
vita ca o aliata potrivită şi nu ar fi de loc lucru cuminte dacă ar fi
primite ori care din ele între puterile aliate.
între aliaţi mai curînd este o apropiere de simţăminte faţă de
turci decît ţaţa de bulgari. Să ştie doar că turcii au intrat în război
numai pe urma iufluinţii germane, şi nici cînd nu au fost agenţii plă
tiţi ai lui Kaiser îu acest război, în care au fost încurcaţi fără de voia
lor. însă nu trebuie să uităm că turcii trebuie să facă mari reparaţii
pentru vărsările de sînge, pe cari le-au esercitat asupra nenorociţilor
armenieni, sub conducerea germanilor, cu gîndul de a nimici întreg
neamul armenilor. Acelaşi le-a fost scopul şi cu evreii şi creştinii din
Siria şi de pe pămîntul sfînt înainte şi după ocuparea Ierusalimului
de trupele generalului Allenby. Tot asemenea nu trebuie să uităm ni
ci ţinuta lor de nimicire faţă de grecii cari totdeauna s'au arătat de
cetăţeni loiali şi folositori pentru sublima poartă, contribuind în o mă
sură mai mare ca ori şi care element la popularea, prosperam* şi în
aintarea împărăţiei turceşti.
Dar nici aceea nu trebuie să r.e treacă cu vederea că ucizînd gîs
ca oare a făcut ouăle de aur, adeea prin uciderea şi esilarea grecilor
ciin împărăţia musulmană, prin confiscarea şi distrugerea proprietăţi
lor lor, negoţului şi industriei lor, turcii au lucrat sfătuiţi de germa
ni şi sub direcţiunea ofiţerilor greci renegaţi ai fostului rege Constan
tin. care îşi pusese renegaţii săi la disposiţia lui Talaat-Paşa, marele
vizir al Constantinopolului, anume pentru acest scop,
Problema cea mai grea este Bulgaria.
Ori ce înţelegere a puterilor aliate cu Bulgaria are ga le pună
sarcina lor o mulţime de neajunsuri mari. Pentru eă Bulgarii de fapt
s au făcut vinovaţi de nişte crime oribile şi de nişte atrocităţi sistemati
ce în Sîrbia, contra grecilor în Macedonia şi contra Romînilor, tocmai
Ii fel cum vinovaţi sunt turcii faţă de armenieni, sirieni evrei şi faţă
(ie grecii din imperiul musulman. Oricum o înţelegere între Bulgaria
si aliaţi să poate înthnpla numai pe cheltuiala întinderii graniţelor
sale, aăeca în favorul Sîrbiei, Greciei şi Romîniei.
Franţa. Anglia, Italia şi nu de mult chiar şi
declarat solemn pentru restaurarea şi întregirea teritorului Sîrbiei şi
pentru atare soi de reparaţie pentru toate sacrificiile pe cari le-a făcut
dînsa şi pentru năcazurile ce le-a suferit. Reparaţiunile acestea au să
fie de natura unei întregiri de terilor eu un drum Ja marea Adriatică,
adecă să 'i dea un drum şi un port la Adriatică.
Legaţiunile Greciei şi Sîrbiei sunt contfţ
propunerilor de pace ale Bulgariei.
Cu privire la propunerile de pace ale Bulgariei cari au aflat un
echou în presa din Londra, legaţiunile Sîrbiei şi Greciei din Washing
ton, D. C. au publicat următoarea notă
„Cînd se vorbeşte despre pul inţa unei împăcări Intre aliaţi şi
Bulgaria nu trebuie să ne uităm că această împăcare trebuie făcută
între Bujgaria de o parte şi Sîrbia şi Grecia de altă parte.
„Tot aceea oe a luat Bulgaria în acest război, se ţine de Sîrbia şi
Grecia.
„De aceea Bulgaria va trebui să trateze pace eu dînsele pentru ca
.numai dînsele ea stăpine pe ţinutul lor pot si diapup dj^pa lţuM
de teritoml răpit dela dînsele de Bulgaria.
{Continuare pe pap. 2.)
«k
w. s. s.
HÂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ
UNA AST AZI.
ANUL XIII.- NO. 186.
încăie-
Unit*.
Statele Unite a'*u
•v.
-v H, y
0 »isi

xml | txt