OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, August 17, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-08-17/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

O U A N I A N A I Y
T*£ OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
XXX UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO.
WD5-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
Phonts: Hell Edge water 'r20C. 0y. Loiuin 120-R.
TTN1TED STATES AND CANADA $5.00
CLFiVELANl) AND EUKOPA ... $6.00
Entered as second-class matter Aug. 16f
Î&Q8 at the Post Office at Cleveland,
ttndtr the act of March 3, 1879.
THE EUCLID HYDROPATHIC INSTITUTE
1946 EAST 101 STR., LÎNGĂ EUCLID AVE
CLEVELAND, OHIO.
Cuy. Princeton 2457-W.
410 PERMANENT BUILDING, 746 EUCLID AVE.$
CLEVELAND, OHIO, SÎMBATA, 17 AUGUST 1918
Harm Motors Corporation
U6 SOUTH UNION STREET, AKRON, OHIO.
M. MARIAN
M. MARIAN
1244 MOORE corn STANTON, AKRON, OHIO.
IN MIJLOCUL ROMiSlLOR. HELL PHONE: U2Q POR1AQE.
\vJlQj\QK0KQj(viQXQftQX6i[QilQHQKQHQiiB)KCT(HMCTlCT(CTfwi@@@@
BOSTON STORE
llHf BOSTON STORE
MAIN STREET, ALLIANCE, OHIO.
City Savings Bank and Trust Co.
ALLIANCE. OHIO.
0RASUL CLEVELAND.
DETROIT, MICHIGAN

Kr
^r
sv
S^-.-
Pertractări au fost
ţara
al
«Vie
^,
fr*
j^K'?*
[in
hi"
(fe-li &£w*
i«a
îun au
A E I A
#fel mi râspîndit ziar romînesc din Statele Unite şi Canada.
APARE IN FIE CA&E ZI AFARA DE DUMINECA.
O I E
UlflTORMANAGER: IUL1US E. V. /OANOV1C1.
EDITOR: WAX JIV1 Illy AI E AN UL
BUSINESS ANAO Eli: MCE SEHTnR.
iu s i plrTol^TiT^Airuîrr
Pentru ea să paralizeze acţiunea nobilă
De: IULIUS E. V. IOANOVÎCI.
Mai zi Io Io tivouto s'a publicat în ziarul nostru răspunsul
pe oaro l?a dat fostul premier al Iloniinioi, dl I. I. C. Brătianu,
în tovăraşia foştilor miniştrii din cabinetul D-salo, faţă do
acuzele po cari lo ridica guvernul actual al Romînioi contra
oîiişilor.
Să ştie, luMiiînia, a intrat în război }o timpnl eînd erau
liberalii la conducerea ţarii. Sâ ştio câ îndată după începutul
ruzWiului, agenţii Gornmnioi şi ai Austru-Ungar iei năpădiseră
îîoinînia în lung şi in lat pentru oa .să facă propagandă pen
tru cauza lor în Romînin, să înduplece Komînia la o ţinută
binevoitoare faţă tio Puterile Centrale şi de vor izbuti
sâ o convingă ca să între 111 război pe partea lor. Spre acest
seop Germanii şi Austriaoii un au cruţat nici o jertfă. Au ump
lut ţara cu bani .irrei, po cari îi plăteau jHntru produsele ţării
şi au izbutit să cuni|»ere o sumedenie de oameni cari făceau
po agenţii lor. Au cumpărat sufletele acelor mizerabili cari să
vfnd pentru un blid de linte. Oamenii cari totdeauna s'au în
chinat viţelului lor do aur, îîichinatu-s'au şi do data asta si
»•au vîndut nemţoilor. Ţara întreabă dola opincă pînă la vlă
dica ora outusiasmată pentru o intrare în război po partea
aliaţilor, tinerimea făcea demonstraţii peste demonstraţii po
străzile oraşelor principale, terorizînd aproape, pe cei compe
tenţi ca să între în război.
a
manii s'au folosit do toate mijloacele, dar mai ales de bani,
ca să-şi facă im partid zdravăn, caro să se împotrivească in
trării în război.
dili toate părţile
au dat mîna cu nemţoii si
şi în
a intrat în război. Şi atunci s'a ales untul din zară. Băr
baţi
do stat ai Rcmiuioi cari să băteau cu pumnul în piept şi
lâ lăudau cu „frumoasele*4 lor sentimente naţionale, bărbaţi
cu trecut politic ca d. Carp, Marghiloman şi alţii mulţi, o ceată
întreagă,
au
ţării. Au părăsit ţara şi naţiunea tocmai în clipele cînd mai
mult să aştepta dola dînsiî să muncească împreună şi să arate
In faţa străinătăţii eă Rouuuia una suate şi una cugetă dela
«4inc.ă pînă la vlădica.
Înîimplările cîtorva luni, au fost do ajuns ca sâ-t seltim'be,
să-î înduplece ca să dea mina eu l'ngurii si cu Xeinţoii, duş
manii de veacuri ai poporului nostru.
Suntem departe de luptele şi frăiniittările de partide de
acasă. Departe dola noi atare încercare să ne mestecăm 111 dîn
sele. Constatăm însă că fruntaşii Romînioi s'au dezbinat. O
parte din ei, cei buni şi mulţi au sprijinit acţiunea guvernu
lui iar rostul s'a făcut trădători, vîndutu-s'au duşmanilor
neamului şi eu ol au lucrat mină în mină. Pontru-eă aceasta a
fost şi va fi de veci soartca trădătorilor. Hi nu să mărginesc la
o vinzare, ei una urmează pe ceea Paltâ.
Şi fiiud-că pe urma căderii şi ieşirii
Hon
nuia fu silită să facă pace, această pace trebuia condusă
de un alt minister. Domnul Brătianu şi miniştrii din cabinetul
I-sale au abxis şi în locul dinţilor au venit la putere după
ministerul Averescu conservatorii.
Aceştia iu frunte eu trădătorul ţării,
Admirăm răspunsul bărbătesc şi demn al d-ltiî I. î. C.
*3irătianu. Dînsul nu parlamentează cu gunoiul, care s'a înjosit
Iî?
rolul de trădător al neamului. Rom ni a, pe lîngă toată pa
vremelnici», încă nu a încheiat pacea adevărată. Aceasta
are să urmeze mai tîrziu. Rounnia mai pe sus do ori ce îndoia
\1ă, are să cîştige toate ţinuturile locuite de Roniîni. Pînă acu
ina avem deja semne despre aceasta. Basarabia este unită deja
^en ţara mamă Bulgaria este aproape înfrîntă. Din visurile ei
mărire naţională nu să va alege nimica şi Dobrogea şi cad
îrilaterul întreg ii va veni îndărăt, încă înainte de încheierea
ţpăcii, Romîniei dela care a fost despărţit. Tîrgul este pe sfîr
^ite. Şandramaua numită Austro-Ungaria trozneşte în teine
Jliile
sale şi să clatină. Aliaţii s'au învoit să sprijinească cere
ţrile
drepte ale Romîniei şi să o răsplătească
faţă de dinşii. Şi cînd
va
fi
^wr--
^ip?S
Răspunsul minis
trului Brătianu,
urma aratelor,
dosit .dola. irreul mare
din război a Rusiei.
dl
au făcut pacea.
'au fost de ajuns jertfele de pînă aci, n'au font deajuiis
lueltirile perfide contra florii Romînismuîui, ci noul guvern
loniiu slugă la Xemţoi şi Unguri coadă de topor s'a fă
cut duşmanilor neamului şi ţării făcind prow mare ministeru
lui caro a condus ţara in război.
în faţa acestora, în numele său şi în numele ţării însăşi şi
Ooîegilor săi din fostul minister, domnul Brătianu a trimis
jruvernulu! de aemn al Romînioi o declaraţie în care, cu oare
oare mîndrie naţională le spune slnjilor plecate alo duşmanului
oi: „Noi privim cu deplină încredere la urmările finale ale
acestui război şi suntem mîndri de judecata pe care VA rosti
istoria asupra noastră."
Vfarghioloman,
pentru
la
ori doi drept răsplată
«Htîta de mult, Romîniei îi va fi adaus Ardealul si Bucovina.
credinţa
încheierea păcii peste
mucenicilor end au fcupferit
w*mm
INC.
Y
Y
SANATATE
Util Ph unt: Oarfidd (H.il-M.
O
iustituţiune
Vc^tite
A lui Bornev Kofson.
A Xoi posedăm cele
A
ţj»
A
tinerimii. Ger­
4'it de ciudat dl- in America
asta mare. atunci eîud este vor
ba de romini, te poţi decreta
singur tic preşedinte şi de tot ee
voiejjjti. pînă chiar şi de ..tro
gâr naţional".
(j'ermauii au lăsat pe urma lor
o mare cautitate de material de
tot .soiul si după eum să pare de
acum nu mai au timp să vină iu
dărăt ca să .şi-l.' ducă.
A E I A
ÎS CORPORA SUli LEGILE STATULUI 01110.
I n tip(»jrraF crede eă p?4 urma
combinaţii'i de tovărăşie mutua
lă poate să at-iee ea în codru
cinstea Roininilor buni, eă a
tunei cînd va fi tras îa răspun- Austiia posteşte din nou.
defe, tot nu o să mai aibă uimi-1 Berna. Trei săptămini fără
ca. lugăduim şi asta. dar oare carne au fost proclamate in Au*
..duba" jHMitru cine este făcută i stria, după cum spun veştile pri«
şi eum Mtăui cu canele?
i
Omul cel care pîndc« pe la po
teee pe ..tata pojiii diu Tvimnvi
şoara" îu Cicagăn. acuma varsă
bicrămi de desiiădejde in o fiţui
•ă in care seyipă in „Liga Naţio-1 german.
nală'V 'X'ar sfrica să fie îutreiiat
Mr. Triner dacă pentru asta plă
teşte omul şi anunţul din foaia
lui. ^Doam.ie apără şi taie fuga".
Niei nu i-aia văzut eâpul unei
organizaţii noi şi marele tipograf
}i redafîor diplomat a pus pe u
iiul din bortul lui să-i scrie o
(•arte de dragoste în care cer$^
•a nona organizaţie să aibă o
foaie oficioasă. Ne rămăşim că
ir« fie „Foaia Toporului'4.
Astăzi însă, cînd ministerul care a reprezentat majoritatea
ţării de pe acel timp eate tras la răspundere ş» eîud răspunde
au condus ţara în război, pentru cei ee una au simţit eu eroii
dela Mărăsti si Mărăşeşti.
Vom trece si peste zileie atlta de nenorocite de astăzi. Dar
aurora zilei de mîine va trebui să aducă cu sine pedepsirea tu
turora cari nu au simţit rowîneşte şi alungarea lor în cele mai
din afara adîncuri. Pentru că nimeni nu să va putea întovărăşi
cu nişte rraci^^i, atUJKii ^îfld ^ţe vqi)m degere seva le viaţa
a u e a i
(I
.Vi mtiMg
modernă pentru întrebuinţarea apei
conform tuturor metodelor ştiinţifice adoptate în cele mai
jL
cure europeue. Se primesc pacienţi atît din lo
ţ' calitate cit şi din provincie.
*1 Sub direcţia D-lui T. H. TUBMAN, director medicaid
a D-lui EMIL O. LEIHENSEDER, director
ratepatic. (3&5) A
Unele dintre cunoscutele metode întrebuinţate în acest A
Sanatoriu sunt următoarele: Kuapp Psirssintz Schoth A
A Kubur Labman Richety Sistems. Se fac băile mine-A
a e i e i e u i e A V e u i ăi e a u
hidroteu-A
cald, masagiu şi diferite mişcări sue-A
A electricitate, aer
lez' şi alte metode ale cult urci fizico, făcute .sub directing
luai bune referinţe ale celor mai cu-
A noscători doctori şi ale miilor de pacienţi din nordul sta-A
tului Ohio, vindecaţi şi mulţumiţi cu toţii.
3L Cite-va diutre bolile tratate cu succes sunt: durere de rinichi
ficat. Tot astfel vimdecim f» diferite boatk de femei a
vâtămături nervoase.
A In această instituţiuiie pacientul capătă in iaca re sănătoasă şi
A toi «e-i este de liţtsn.
OFICIUL DIN ORAŞ ESTE LA:
Maruntişui l. iNFORMATIUNI
A
Inimă boală de zahăr Reumatism (de ori ce fel) Anemie, Sto- veni rege al Finlandei. S'a fixat
alegerea unui rege, de origină
finlandeză, pentru luna Septem
brie. Se crede eă coroana Finlan
deză are să se dea marelui duce
de Meeklenburfr.
Preţurile sunt întotdeauna moderate
IV urma secetei acesteia ce Dumineca. şi fetelor negre ca surori l* eari
bîntuie în ţara îufreagă. să spu-1 tate ipentru îugrijirea aoklaţiK*)
ne că nici apele de îa Erie, Pa.,! Engleri 1& Mana Ca^pidL |de rasa lor.
nu mai pot ajutora morcovilor Londra. o forţă engleză ce e-1
de juiaătate aţineaţi de viermi. ra in nord-vestul Persiei a ajuns' Arama adevărat euratfi are
pe coasta îuarei Caspice. captu- culoare vînătă deschisă, iar .după
rind o buna parte din îutâriturile ce se pune de vre-o zece ori in
de la Baku. ţepitoare. rămine ro/.-pal. Culoa
rea gal/benă a aurului devine cu
,)a^-
acuzatorilor săi în acel fel, ne putem felicita la fel putem
iace şi cu ţara romînească, eu Komînia Mare de îuîine, eare Igi .Statele Unite «unt pînă a
are awtlel de bărbaţi. Pentru că vedeţi l)-voastră, o .spun dîn- iertm şasezeei şi şatpte de locuri
şii înşişi atîta de limpede: „Xu voi, ei viitorul are să ne ju- rezervate pentru paseri unde
dece". Iar viitorimea aceasta are să fie toată pentru cei ee
guta Cu briciul. El u fost dus,la
spitalul oraşului. Poliţia zie& *â
caiue fajitiliare l-ar fi fficut pe
fVick ca să-şi curme viaţa.
Celalalt .*e a încercat sa-şi ia
i viaţa şi care a reuşit e Wi
lliam Crooks, preşedintele de la
W. L. Crooks Dairy Co. El s'a
î-tn{)uscat în oficiul sâu din Loe
Itewood, E. Cleveland. Cauza si
ancitlerei lui a fost produsul unor
năcazuri financiare.
Judecător deţinut pentru vio
larea legei prohibiţiei. II a
iioiul. între cei treisprezece
oameni şi femei deţinuţi pentru
curtea federala, acuzaţi că ar fi
violat legea prohibiţiei transpor
tau! băuturi şpirtuoase, din un
alt stat „ud" în unul uscat" es
te şi Edward A. Gross, judecăto
rul de pace din i»ary, lud. Gross
a fost numit în mărturisirea unui
om ee a fost acuzat ci a importat
rachiu din alt stat.
Clădire de spitale noui. Wa
shington. De la ministerul de
război s'a anunţat astăzi eă la
Yancuver, în Oregon, se înalţă
incă cinci clădiri de spital, cari
vor costa cel puţin 74,000 de do
lari. Din actstea trei vor fi pen
tru boa le contagioase. Coustrue
ţia se face sub îngrijirea autori
tăţilor militare.
Stricăciuni aduse recoft^OT.
Toledo. Ohio. O furtună eu
ploaie, ce s'a «teslănţuit peste co
mitatul Wood, a cauzat mari stri
căciuni recoltelor, isute de stilpi
de telegraf au fost scoşi din pă
mint şi trintiţi jos, clădiri de pe
farme ruinate şi porumbul de
pe mite de acre dcsrădâcinat.
Cine va fi rege în Finlanda.
Stockhdm. Conform celor seri
se de ziarul Frankfurter Zeitung,
Kaiserul a refuzat să incuviinţe-
,„..^,,„70 unui prinţ llohenzolern a de-
Ciocnire de tratnvaie. Cle
veland.
Ohio.
Cutremur de pămint. Cleve- ciocnirei căzuseră «rrama^â unii,
land, Ohio. La bs«*rvatoni\, p^ste alţii. îSuut foarte mulţi al
St. Ignatius, seiesmograful (a- ţii sgăriaţi iu timpul căderei.
paratul ee înregristreazâ cutre- o
murele de pămint) a înregistra:
iui cutremur «le pămiut de o lun
ga duraţie. După calculările fă
cute se zice eă flit reni unii a fost
4a o depărtare mare aşa ea în
Asia.
7
I
V''
*.,i
MULŢI NU STIU CA:
mite din Vieua. Poate că mică1 ordin prin care încuviinţează
porţie de carne să «e dee numai Crueei Roşii regi st ra rea femeilor
Zece procente din întreaga po
pulaţie a startului Messachusetts.
adică cam :i00.000 de bărbaţi Iu
anii de votare, nu pot ceti sau
serie îu litoba engleză.
^Ministrul de război a dat un
Ruşii asasinează alt autocrat mult mai strălucitoare dacă se
Amsterdam. Din întrebuinţează aceiaş nit'todă şi
Riga să raportează eă Ilcrr Von la el.
^engbusu-ii a fost asasinat la'
Mendel. Rusia. Asasinai a scă-| lîelmholtz. un oia de ştiinţe.
!f fost primul care a sugerat, iu
Aceasta e a patra din seria11872, că 4)alonul se va ridica da
de asasinări a oficialilor germani
i
eă e mişcat încet. Principiile
din Rusia, ontele Von Mirbach. care un balon se bazează au fost.
ambasadorul german, o fost oino- i de prima dată formulate de Al
rîţ în Moscova. 3Iareşalul Von dert in SaXouia, un călugăr Au
Eichorn. comandantul forţelor gustian. încă în at patruspreze
germane in Tkrania. cit- şi asis-
lea veac. In 178H losif şi Hte-
ee
tentnl său au fost omorîţi la fan 3Iontgolfier, diu Franţa, s'au
Kiev. ridicat cu bun succes in un balon
de foc, şi cu cîteva luni mai tîr
înccrcare de sinucidere: unul'ziu. in acelaşi an, doi alţi Fran
reuşeşte °clalalt nu. Cieve- eezi s'a ridicat în un balon uni
-aud,• Oliîo. Vharles l?rick. om pint eu hidrogeu.
îu .-tate de patruzeci şi unu de
îueercal ca să-şi taie bere-1 Gi%utatea inimei la un oro e
Tfe la zece piuă la douăsprezece
oanees iar a unci ik la
pt ja
0
oanees
uliuI
1
s&ţffUc. poate jU^i. ^ţur-
l'reşediutele Wilson a comutat
sentinţa de moarte a unui soldat
American din Franţa la închi
soare pe viaţă. Soldatul a fost
condamnat de cortul marţial, a
cuzafc» cţt .ijjt fi dezertat în faţp,
iuamicului,f'"y"'JV
iâ&ţi$
i
s
In strada East
55-tli s'au ciocnit două tramvaie.
rănind grav cinci pcrsoaui, «lin
tre cari una aproape să moară
îa spital. A fost o mare 'panicii
printre călăt»ri, cari în timpul
iiiuaiiuaiziaiar^^
0\IP
I.'" sfc'x-.»
.*w.
.•*••*
AVIZ IMPORTANT
PENTRU TOTI ACEI CE AU BAfrl.
întreg Universul azi întinde mîna către America. Speranţa
luinei este Uncle Sam. Bogăţia ee vedem azi, este producţia
creerului american. El lucrează mai mult cu mintea sa de cit
cu lopata şi în fabrică.
Ca să vă asiguraţi viitorul D-tră şi al copiilor D-tră, puneţi
o parte din banii disponibili în industria americană, în'care
este o corporaţie de automobile din cele mai bune şi care în scurt
timp, a făcut un mare succes. Anul trecut o acţiune era 5 do-
lari, astăzi este $12.00 şi se aşteaptă să se scumpească îu curîad.
CINE SA GRĂBEŞTE, ACELA CÎŞTIGA.
Scrieţi romineşte peiitru informaţii sau explicaţiuni. Eu
[sunt totdeauna gata a vă servi prompt. Cu stimă (1-3-5)
ALEXANDRU BELIEF
O E I A N O N
„LA ÎNTÂLNIREA ROMINILOIT
RESTAURANT CU MtNCARI CALDE ŞI RECI
Casă adevărat romînească, unde fraţii Romîni pot găsi în tot
pul Beuturilccele mai fine şi bune răcoritoare cu preţuri foarte mode
rate. La dorinţă trimitem ori ce beutură acasă. Asemenea mergem
gratis ca Interpretor (Tălmaciu) la Court şi alte afaceri In ori ce timp.
Jvouaiu Ia fiomîn să meargă. Cu dragoste frăţească: (2-5)
1 Mare vînzare in luna August
ŞI DESFACERE TOTALA, LA
Vindem tot felul de stofe pentru vară şi tot ce este ne
cesar pentru îmbrăcăminte la Bărbaţi, Dame şi Copii.
Cumpăraţi cele trebuincioase acum cînd puteţi găsi
ceva care nu aţi mai avut. Mare reducere în toate măr
furile, mai ales în Marchetăm. fia plăteşte ca să vizi
taţi această mare vinzare. (84-7-90)
AL DOUĂZECI Şl ŞASELEA AN DE SERVICIU
ÎNCONTINUU SATISFĂCĂTOR.
Această bancă a fost întotdeauna în legătură vădită
cu progresul şi desvoltarea acestei comunităţi prospera
toare
CAPITAL VAESAT, SURPLUS, ACŢIONARI
ŞI GARANŢII $300,00
RESURSE PESTE $2,300,000
CRUŢĂ-ŢI BANII ŞI ASTFEL AJUTA LA CÎŞTIGA-1
REA RĂZBOIULUI.
W. H. RAMSEY, Pres. I. O. TOLERTON, Vice-Pres.
S. L. STURGEON, Casier. (5)$
BIROUL DE IMIGRARE AL ORAŞULUI
Dacă nil vorbeşti bine englezeşte şi ai ceva năc&snri
ori lipsă de inform&ţiuni şi rf&turi despre court, intrare
in lucru, accidente industriale, ai ceva cu stăpînii
casei, incetăţenire, şcolile de seara, agenţi, plată, ori cu
alte năcazuri, mergi la: (1-3-5)
BIROUL DE IMIGRARE AL ORAŞULUI.
şi aceia vor vorbi pentru tine. Iţi vor ajuta. Si vorbese
toate limbile. Şi ei nu îţi cer nici o plată. (Adv.)
cnYmYYVYvvYVYmYmmymYvtmrmYYYmYVYYYY
tllina FRAŢI ROMÎNI! Cu plăcere
VC OlC "Uliu* Vă facem cunoscut că Studiul
nostru de fotografie e gata pentru lucru. Vă invităm să
poftiţi la locul nostru chiar dacă nu faceţi poze. Să poftiţi
ca acasă la voi. Noi facem poze artistice: cununii, botezu
ri, grupuri, poze de mărimi naturale etc. Developăm Ko
dac Films. Facem tot felul de fremuri pentru poze.
Deschis ziua şi noaptea. (82—87)
HARCO SUMO, 1160 hssd HM, MOL
JAMES I. ELLMANN
SINGURUL AVOCAT ROMIN IN MICHIGAN
JUDECĂTOR LA HIGHLAND PARK.
OFICIUL DE AVOCATURA: 1140 PENOBSCOt 1LDG.
(Lingă Casa Oraşului).
tr«
*-v
tim«
ml

xml | txt