OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, August 31, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-08-31/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THE
UNITED STATES
GOVERNMENT.
VOT YTTT NO LOOL ^ULL LEASED- WIRE SERVICE
y v/LU
UUJTJJJ PRESS ASSOCIATIONS.
Arid there are still more differenettJ,.
people The only Roumanian Daily In
po un fronf 12 mi e
(5 ^P»taţi la 4,000,000
ROUMANIAN DAILY NEWS
The o^^X)rgan of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
CLEVELAND, O., SÎMBĂTĂ, 31 AUG. 1918.
and Canada
GERMANIA F0L0SEŞTE
FARI8, 30 August. Va
Bl TO ORDER w Uf PRmDtnT, 11 HUBIR. nBm^
Largest circulation.
I^OXDRA, -AO August. Mareşalul Haig a anunţat a*e*râ
|c-aptui-nt Cunj- ţj Poo St. Mard. ajnnpnd la partra de wsi a «aro-

§Kj
4/"1*?*
I î
m:-
&
&'• -.•
W-.
â"
t*-
r.l
v-
gv
w
1.
if-jf
IS
}*t'x
V
V- y
4
g»- IJb:*!-.. .._ -..
w. s. s.
AIII.
Stăm faţă în faţă eu două măr
turisiri interesante germane. Ba
ronul von Ardenne, •criticul mili
tar de la „"Berliner Tageblatt",
MNriind în acel ziar spune:
„Este numai natural ca
Mărturisire pentru sntfîet. In an
glas jaInie spune:
„în raporturile de pe frontaf
4k1 vest am auzit adesea deapl*?
aţiperioritatea numerică a inami
«iilui, ci oare care dintre noi ni»
plinea zi şi noapte că Franţa
at'uij)ă sîne a]b. că Italia este
^ţ'îrşită şi că războiul cu subma
rinele a pus la respect Anglia?
i?ine a salutai întrarea Americei
în război ca şi cind acea întrare
Ar fi fost uşurătoare de suflet?
Jitii h, o bHn« dimineaţa.
i-"" ,V
V
Reaches
100,000
ftă no
pună în Germania întrebarea
cum i-a fost cu putinţă mareşalu
lui Focii sa treacă pe neaşteptate
din defensivă la o ofensivă suc-
dl puterea Statelor Tnite i-a stat
îwtr'u ajutor ca să-şi adune o pu
t«*rnreă superioritate numerică dc
tot soiul de arme,
„Oup/i eele trei
eeasă. Răspunsul zace în faptul *prijm la întreagă lumea engle-
»«ri
ftfaeiiri
ruinătoare cari au fost date alia-
CM
rezervele
ŞI
prMI
Wiilt înainte de vreme şi in mai^Wsuniat în cîteva cuvinte. Dînsa
măsură. în contra-atacurile loca-
Ic de defensivă. Ca o forţii cc o- ^Pr(' V,ria
perează unită, să spunetr că nu
Xv»(
DBIHMt© UWER FfRMfT NO ACT
m.J. irf.t
GERMANIA NU ARE PRIETENI,
DIN CAUZA POLITICEI SALE FALSE,
MĂRTURISIRI GERMANE f* x*
oatP
ătiortiwiîc semi nficlmtsc. CredîflP^'JT? wefccicr^. o»j
ţa aceasta insa a fost întemeiată es e in pnmr j( ie ş\ ca
f* ŞÎ este înm lă o «MB-! ^ia
Colecţia ziarului prietenilor t? *4 piixtrMtH Şn nm, mt nmtA Mmn
tŞ* cetitorii ziarului serik de prietenii noştri sunt mărturiit că nu
noi pn îneepuf.
Tincm sâ u ştie un luc&t „AmerU*" n*m' provocat ceartă^şi
-:niei scandal. Dar am răspuns şi vom răspunde şi pe viitor, fără preget
i'
n$*'irid n* vedem atacate interesele organizaţiei. Pentru-că noi pe spatele
idinsei nu cunoaştem t'tnq şi nici licitaţie. Dacă alţii „independenţi ofi
icioşi" nit-şi ştiu îndeplini datorinţelc, noi le ştim ale noastre, chiar şi
atunci cînd cu atita „tărie-.morală" ni să mută nod in papurk. And
„this is the difference!"
Ba, mai este una, mai multe. Nu avem la ,00 „birou de informa
jwni" şi nu abuzăm de paciinţa horţeriţor şă-i silim cu,
ea să ne aboneze ziarul. y
Ziarul prietenelor nintri ir i+it şi'el «&.#* d**
ţâr noştri, tuturora, dar dacă nu s'a putut, nu dela noi a trecut.
Cei ce primesc ziarul gratis", cunosc că este o muncă depu$ă in
%l că ce se spune astăzi în el, mnne nu se neaga şi nici cojocul peste
noapte nu să schimbă, dar nici glume cu capu 'n jos, şi nici alte mnltc
curiozităţi tipografice şi umpluturi fără rost prin câri s'ar scurta pub
licul cetitor aici nu sunt.
Ci, nu mai stărum asupra lor. Atita doar cX resphigeni*tnsuUd
ui se pruncă în faţă că noi am fi fost ^provocă tori
i. Colecţiile vor
servi odată de dovadă.
ivN
au pus umăr la umăr cu dînsa,
Franţa, in privinţa militară ne-a
fost inferioară, dar a stat în faţa fourg
noastră timp de ,patru ani şi a fost proaică aci
în stare sa-şi protejeze capitalul jn rpgim^a Arras Englezii au
de ameninţările inamice, fiinileă jr(»ci|f poşte această linie de la
a fost sprijiniţii de nişte aliaţi pînă la trei mile depărtare
puternici. Anglia ^saşi este o
mare putere, ci atunci cind o a
meninţa. primejdia, dînsa a aflat
za şi pe urma sarira şi Statele i„j chiar în timpul cînd se aştepta
nto ajutorul ei.
I*J
vor scădea din putere.
„Or *e siS întreabă Vor-4 ppj-nnne e cu totul perdut şi
waerts-— „nu are şi Gerntaniii, gormanji
altfel de prietenif înclinarea de!
ţilor prin ofensiva germană, pe mai mmas n
partea germanilor s'a înstăpînit .m ^azooi, inc« nn rezistenţă
credinţa
a sprijin» partea «labă, pentru efu
-1 i e a e a a e a s a a i u u i S o
aînsa, e*te partea cea mai slaba I
1
armata 'se cîrneşte «re Peronne.
militantă a lui k^tcli, pretuită la i Kapunsul este tipărit pe o ... ... ..
60 diviziuni, a fost folosită
L^t^ngâ ^eoloaiiă. Dar poate fi
a
vorbit şi vorbeşte de-
SM nsa a
Vj
Pp
tot'
«ai poate fi luată in serios. Vc- "*ai departe cu in-1 Naţionale'•. profesorul Vasile
4froa aeeasta fost sprijinită de ^«remiada. puia cind
4541 l,za
fKastem". jdtnsa nu are prieteni.
Ziarul „Vorwaerts" (ăl sociali-
fţilor germani) să pricepe şi mai
June la aceea cit este de hună o
,KI,Î,C/1
le
ASCULTE DE COMAN
DANTI.
Cine ne-a spus scă aceeaşi Ame-jau refuzat ca sâ-1 mai asculte, a
rică: nu are .să fie în stare să a-1 puşcat zece dintre soldaţii lui.
El a spus însă că aceasta uu a a
jutat la nimic. Ofiţerul s'a pre
dat şi el forţelor Engleze,
ducă un singur om ori im sin
gur vapor la Europa
..Belgia este o ţară mrtnticS,
«are singură ar fi fost fără nici
0 putere j'aţă de Germania, dar
Bu s'a învoit încă să facă pace
fientru că în lipsa ei,- /prietenii
linsei din toate părţile lumii, mă mare).
Ou armata Englezi in Franţa,
30 August.
înfrîngerile sufe­
grrmane refuză pe faţă ca să mai
asculte de comandanţii lor. Di
vizia a 214-a e în special menţio
nată în legătură cu aceste nesu
puneri. l'n ofiţer a cărui oameni
Ofiţerul a mai «pus câ pe dată
ce soldaţii lui au aflat că au în
faţa lor pe Canadieni, frica lor
s'a transformat în panică (spai-
PROVOCATORI?..
CINE? CÎND? CUM?-
Cînd «micite o sffitoşenie care nu este la lacul ei t|t vini iwf.fi,
./*•' *». (lfn prieten duşman, dreum din duşman prieten. Aşa stâni şi
voi eu unii prieteni ai noştri,, cari si-au ţinut de datorinlă nc dea
safeiy badge"
it
ri0mtuit'
oameni-
s
«-.• ţrA 'r
,v .• lip* "'i-'' ÎA» *,
%b"- i "V- S&Pf
i' '•JM'jr* «î J". A -«V:- v J."
v"* -ţ s,,\ '^.. -1"- 4p£ S "'..
Uermanii in re
tragerea lor?
LGNDRA. 30 August. Ohf
«tia acum nu mai e ea germanii
se vor retrage la linia Ilinden
ci vor
încerca ci să ne
Căderea Xovonului şi Baqaumc
e ilustraţia unei singure zile din
,omon.tuoaţa victorie a aliaţilor.
n
pare »ă au abandonat
se
prPtcnsie asupra lui.
ftr ec
me a mai ramas numai un punct
colţul unde
»n "^ip. d-nul preşedinte al .Ligei
ţinut
a
fa,scH-bv
0
HUNII REFUZA SA MAI
rite de germani în ultimele două
zile au rezultat că unele formaţii mancierei doamna Russell Cod
man. Celelalte membre erau tot
doamne din înalta societate din
eonferenţă des-
0
.stliWea ^tfmîneâscă şi ehe-
ch(
ţi,ln0., ]in]canilor. în Manchester
s
the Sea, din statul Matwachu-
«etts. Localitatea, aceasta ca şi
celelalte din jurul dînsei, astăzi
sunt centrul intelectualităţii a
mericanc, întocmai cum este Bia
ritzul în Enropa. înainte de asta
eti vre-^o Kăptămîna. însuşi preşe
dintele Wilson, sâ dusese să pe
treacă la Manchester cîteva zile.
Pentru aranjarea conferenţei
d-lui V. Stoica să alcătuise un co
mitet de dame sub conducerea ro-
Boston. Xew York şi Washing
ton. Printre altele au fost doam
nele Livermore şi George Lee din
Boston, doamna Xewhold Edgar
Leroy din Xew York. doamna J.
Ilays Hammond din Washington,
nevasta ambasadorului extraor
dinar al iStatelor Unite la încoro
narea regelui George V al An
gliei, etc. Domnul V. Stoica a
fost introdus audienţei de profe
sorul Denyley Prince de la „Co
1 umbia lTniver*ity" Ua New
York.
D-nul V. Stoica şi-a ţinut eon
ferenţă în limba engleză. Dînsul
a analizat situaţia neamurilor
din Balcani şi Austria şi în spe
cial a neamului romînesc de sub
Ktftpînirea Austro-Ungară. A a-
ratat
oprimarea vieţei noastre
O1ITICE
17rtmînî
-J .„.«"î iM'.
1917
rî*il
Conferinţele d-lut Vasile, Stoica.
j,|a je ^T» Iulie a. e.. la ."»
z
«nnnnm.
Romîni faţă de 412 la 8,000.000
unguri). A mai arătat oprimarea
vieţii bisericeşti, şcolare (în Au
gust 1017 ne-an fost închise toa
te şcolile de ministrul Apponyi).
administrative, năbnşirea presei,
procesele, etc. In firul mai depar
te al conferenţei, d-nul V. Stoica
spunea că războiul actual a fost
şi este şi acum privit ca mîntni
rea noastră. Noi am făcut tot ce
ne-a stat, în putinţă ipentni a a
juta aliaţii şi Regatul Romîn. De
zertări jiin armata austriacă, în
rolări voluntare în cea romînă.
Astăzi după ce Regatul a fost
silit să facă pace, noi Ardelenii
ridicăm o altă armată mică, dar
cu auflet hotărît şi steagul nostru
va fîlfăi alături de ale aliaţilor
pînă la sfîrşitul acestui război.
Acelaşi e sufletul tuturor nea
murilor oprimate de Auatria
Cthi, Jugoalavi, Poloni, Italieni.
Vrem cu toţii indepenţă depli
nă şi unirea cu fraţii noatri. Alt
fel nu va fi pace în lume. O pace
.durabilă fii*"trebui, a# fie bazată şi Rssdpn
J._
LUPTELE
DIN tVEST
PARIS, 30 AugSnst. Trupele
francezo şi americane, ataeînd la
nord de Soissons, se apropie me
reu de platoul situat la vest. de
acest oraş. Germanii au adus în
grabă zece divizii noui (120.000
de oameni) pentrft a împedeca a
eeastă înaintare, care ameninţă
întreaga porţiune de vest a liniei
inamicului Aisne-Vesle.
Peste Xoyon, Francezii presea
ză mereu către Chiscard şi Cha
unty. Germanii opun o rezistenţă
convulsivă la înălţimile de sud
vest şi nord-est de Xoyon, pre
cum şi dealnngul canalului Cro
zat.
îto regiitnea Aitette, Francezii
au ajun« în marginea pădurei
Conzy, care -se leagă cu o altă
pădure numită St. Gobain, în ge
neral considerată ea una dintre
cele mai puternice poziţii de apă
rare de pc frontul-de vest.
pe principiul naţionalităţilor:
graniţele politice *ă fie identici
cu graniţele etnief. Auto-de
terminarea, dcQl^rj^ă. 4de. preş*,
dintele Wilson, calea cea adevă
rata. 'Fiecare neam să-şi organi
zeze el însuşi viaţa pînă unde se
întinde limba lui. Acesta e pro
gramul nostru. Şi (pentru el nu
mntrai vorbim, ci astăzi 24,000
voluntari ardeleni stan eu puşca
în mină gata de jertfa supremă.
Totul a fost ilustrat cu hărţi.
A fost nn succes, în faţa lumei
celei mai distinse. Sala ..Horticul
tural" tixită. In audienţă între
alţii senatorul Ilitchcock, preşe
dintele comitetului senatului pen
tru afacerile străine, un fel de
al frilea ministru de externe al
ţării, apoi d-na House, soţia co
lonelului House, prietenul preşe
dintelui Wilson. Felicitări şi
..shake hand"-uri de la toţi, în
special de la senatorul Hitchcock.
Apoi ceai cu d-na Coti man, d-na
House şi colonelul francez Pau.1
Azan. Scara masă cu aceiaş lu
me şi discuţii despre problema
romîneascâ.
Dar d-nul V. Stoiea na face
„diplomaţie4*. Diplomaţie după
cit a văznt-o şi dînsul şi alţii la
un diplomat ardelean însemnea
ză a sta ca un zăpăcit în camera
ta la hotel, a nu te putea înţelege
cu nime pentru nu ştii englezeşte
iar cînd poţi voffeţ cineva
franţuzeşte, a spune vorbe um
^flate.
(Va urma).
SPRE ŞTIRE.
Din cauza sărbătorii naţio
nale americane „Labor Day",
care va fi Lunia viitoare, obi
cinuitul număr de Lunia, va a
»pare
CU
U. S.
i-
data de Marţi în 3 Sep-
tembrie a. c., iar celalalt va fi
expediat de aici numai Marţi
în 3 Septembrie, jSurtînd data
de Mereuri 4 Septembrie a. c.
Ceea ce rugăm să se ia la cu
noştinţă.
CE FACE FOAMEA 1K AUS
TRIA.
ZURICH, 30 August. Din
lipsa de mîncare în Austria -s'a
început să se consume o mare
cantitate de ciuperci, foamea în
să alege puţin şi poporul a înce
put gă capete o porţie din partea
guvernului de ciuperfi «are sunt
otrăvitoare. Numai in Vţena, în
o singură zi, au miu'it 40,
&
iar
alte patru #ute sunt In spital.
Rapoarte la fel cti cel de sua
s'au primit şi din Berlin, Munich
iSl-
'-j v
7
LIPSEI DE REZERVE.
Cît de mare este lipsa germani-1paumc'
lor de rezerve să poate vedeai^
din faptul că ai 148-lea regiment
warfusee, care n avut loc intre
8 şi 10 August şi după aceea a|
fost retrasă din cauza că nu mai
CRESTATURI.
ZIARE ŞI REVISTE AMEEI
CANE.
Iubiţii noştri cetitori trebue să
fie voioşi pentru introducerea a
cestei noui rubrici, care va apa
re din cînd în eînd ziarul no
stru. Aci va fi vorba numai des
pre ziarele şi revistele mari ame
ricane, cari fac un preţios ser
viciu cauzei neamului nostru .şi
asupra cărora atragem atenţiu
nea cetitorilor.
Dintre ziarele mari, cari să o
eupă mai mâît eu .^facerile Ro
mîn iei ori cu chestiunea naţiona
lă romînă. amintim ca pe cele
mai entusiasmate pentru cauza
noastră ziarele „The Xew York
Times" şi „The Washington
Post'4.
Dintre revistele (magazines)
mari americane în primul rînd
,.Tîewiew of Re w ies", „Curent
History44, „The Periscope*', „The
Peoples Friend?4 fi „The New
Europe".
ritima revistă apare la Lon
dra şi arc de colaboratori o
droaie dintră eei mai iluştri scrii
tori ai aliaţilor. Dintră Romîni,
notăm pe domni Octavian G-oga
de la Academia Romînă, Take Io
ne'scu, ministru fără portofoliu
şi d-nul 'Nieolae lorga, profesor
la universitatea dc la Bucureşti.
Dînşii sunt colaboratori ai ace
lei reviste. Prin scrisul cuminte
al dînşilor ajutură mult cauza
neamului nostru în străinătate.
Iar ca să fim drepţi, amintim şi
numărul ultim al revistei „Cu
rent History" în care aflăm scri
eri de o valoare destul de mare
pentru noi. Amintim din acestea
„Ratificarea tratatului de pace
romîn", „Protestul romînilor exl
laţi contra tratatului de pace de
la Bucureşti' şi „Romînia şi Ba
sarabia". Toate trei sunt scrise
de d-nul A. Rubin, ataşat la
am
basada romîmi din Washington,
precum şi „Trecutul istoric al
Basarabiei" de d-nul D. N. Cio
tori. Fiecare romîn, care ştie en
glezeşte s'ar cuveni sâ le cetea#eâ
că toate acestea. /r
U E I
german dat la nwd-vest 4* 8ei-
sson a fost mpina §mt% lnxwill.
anunţă
mîustml
cea.

răxboI
HP dfHP tifit Ililifat1
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
AL
TATiTt'ow cS"! MU DE PRIZONIERI.
Pe
so
au sos a
al,_
aţ, ca pnsonim lup a do la
din diviziunea a 41-a. a apărut Peronne. Germanii continuă sâ se retragă peste tot locul între Arms
de nou -pe frontul de luptă în de
cursul apărărilor de la Cappy. pe
banca de sud de la Somme. Iar»
ef*z'i
după cît să ştie acea diviziune a pj^rdia. Generalul Mangin a trecut cu trupele sale rîul Ailette si a
prrdnt -ISiO soldaţi luaţi
luhii (1(
norl
Am(*TU'™» (1e
esle-
Ki snnf
era în stare să se lupte. saptamîni din urma. aliaţii au luat dela germani 120,(tOO prizonieri.
Prison ieri i luaţi în săpfămîrta
1
aceasta spun că în dcc ursul unei A TP1 A 1% I 11 I III
ol
ral al principelui Rupprecht U
Bavariei şi că în lista casnalităţfc»|
lor de aci a fost nn general de la* S»» luptelor dela Somme devin tot mai dese, aducînd o giarioasă^
pioneri şi un căpitan le stab, j'^torie pentru aliaţi chiar dacă nu ar mai înainta nici o urmă. Re-#
Rupprceht a fost absent pe acel ^istenţa germană devine tot mai slabă. în alte părţi, prin încercări
timp. Prisonierii spuneau că dîn
sul ar trebui să fie cu armata sa
pe un timp ca acesta. în loc sfi 'unii dintre ci luptînd şi eîte treiaeei de ore fără intrernpere in carel*
meargă departe ca să facă curte
pr,i ncesei-logodnică.
usul
O
ffta-
în regiunile Somn» şi a Cana
lului nordio nu a foat nici o
sehimbarf. v
•M
K», HMM*
-/v..
netindc şi râu ventilate.
Poziţia armatelor aeMt-timp, luate în eoneeţie w eoinplicaţiiie
,7., i v.- -xstş
w. s. s.
MĂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ
UNA ASTAZI
portul său dela cartierul general al englezilor, capturarea oraşului lîa-
ANUL XIII. -NO. 199.
|AT||AU LUAT 120
^troPul «ud de Bapaume. Germanii au fost forţaţi
r(tr«pâ suferind mari pagube în material, tunuri şi prizonieri,
partea de vest a riului Somme, dincolo dc Brie şi
şi fcoissons, din faţa focului violent al trupelor aliaţilor.
I*e de altă parte, dela marele cartier francez soseşte ştirea că fran-
capturat Xoyonul şi au năpădit întreagă partea de sud din
asemeni să luptă vitejeşte şi animaţi de-alungnl
ajutoraţi de tancuri. în decursul celor cinei
.•-« .-=r=
IUAI IA K LZDUIULUI^
supra-umane, ţin eu tărie, o schimbare e necesar, şi natural, va urma
una. Luptătorii din tankuri au făcut minuni în seriile acestor luple,
Ţ)»reia şi AustrotUn&urla. sunt. foarte îruiui'a,)5iîoare.
aliaţi dar în aeelaş timp duo o mare descurajare inamicului. Aliaţii.
în lupte drepte date acolo unde Germanii au trebuit să admită că au
tost mai tari. mai bine înarmaţi, au fost bătuţi îndărăt, ridieîndu-se
astfel pericolul ce ameninţa Amiens şi Compiegne. în acelaşi timp
amuţind şi tunurile dc mare distanţă ce bombardau Parisul, reeapta*
rind teritor de o mare importanţă strategică, capturarea unui echiva
lent a patru divizii germane şi mai mult de 500 tunuri mari. şi deran
jînd în aşa mod linia inamicului că o retragere e probabilă pe întregnl
front. In aer aliaţii au fost stăpîni peste inamic. Ei au doborît cu 30
procente mai mulţi inamici dc cit perderile lor, ceea ce înseamnă eă
Germania în curînd va fi lipsită de experţi aviatori. Aliaţii primesc pe
zi ce merge tot mai mulţi experţi aeriani din America.
zi ca tinefii Americani a* nn cîştige faimă prin superbele lupte
aeriene.
Cunoştinţele despre minunata maşină de război germană ea şi-a
întilnit rivala care e cu mult mai superioară ei, au fost alungate a
cană
Germania. Importanţa acestui fapt e imposibil ca să nu fie afectat
creerul acelora ce şi-au pus întreaga încredere a existenţei împărăţiei
pe forţa brutală şi pe tunuri. Fără superioritatea forţei brutale. Ger
mania e la discreţia duşmanilor ei. Calitatea milei va fi aspră, pentru
că crimele comise de Germania cer severitate. „Sîngele cere sînge" şi
natura însuşi cere restituirea şi expirarea violărei legilor lui D-zett.
Ungurul recurs al Hunilor e ca să-şi strîngă ce păcatele i-a mai rămas
şi căutînd nn punct slab să *e arunce orbeşte unde poate că încâ
inai pot da o lovitură fatali.
Insa aceasta e o încercare fără speranţe. Ei vor afla pe aliaţi pre
gătiţi peste tot locul. Pc uscat ea si pe marc naţiunile aliate sunt
mate, sunt cu ochii deschişi, gata la ori ce eventualitate. Operaţiile din
Rusia prezic o grabnică distrugere a speranţelor Germaniei din răsă
rit. Lenine şi Trotzky, dacă nu au luat-o la sănătoasa, se raportează
că-şi pregătesc calabalîcul. Ei au făcut toate încurcăturile din Rusia,
şi aeum cînd poporul începe să se deştepte, de sigur că-i va sdrobi,
dacă nu spală putina. Forţele Ceho-Slovaee cresc mereu şi ocupa punc
te foarte importante. Polonii, Rominii, Jugoslavii şi Italienii x'au
unit, la fel şi o mare mulţime de Ruşi. Chinezii ajută mişcările anti
bolshevikiste din Manchuria. Forţele franceze au ajuns Ia Vladivos
tok. iar forţele americane, italiene, engleze şi japoneze sunt aproape de
acest port. Toată Rusia asiatică e aproape scăpată de influenţa infer
nală a bolshevikilor, la fel şi o bună parte din Rusia europeană.
Turcia caută pretext ea să se rupă de alianţa germană, ear*» a
luat dela ea mult, dîndu-i în schinib nimic.
Turcii din Mesopotamia nu nai vor să lupte contra Englezilor.
Turcia şi Bulgaria sunt la punctul săbiei în disputele lor asupra văii
Maritza cît şi a împărţirii Dobrogei. Bulgaria e încâ în încurcături şi
mai rele ea Turcia, dind faliment şi stînd în faţa unei «revoluţii. Re-
JCU
gele Ferdinand al Bulgariei, fiind prudent a fugit din faţa furtunei.
Condiţiile din Austro-Ungaria" sunt desperate. Duşmanii nu pot as
cunde aceste fapte, pentru-eă aliaţii au mii de mărturii oculare (la
faţa locului). Armata austriacă e ţinută la olaltă numai prin amenin
ţarea cu moartea. Morala ei e sdrucinată. Popoarele dc sub casa Ilabs- ,4
burgilor ori îşi arată intenţiile revoluţionare pe faţă ori cer ca să li
dee pîine şi sa se facă pace cu ori ce preţ. Trei cincimi din populaţia
monarchici dualc sunt eontra Habsburgilor şi doresc din inimă vie
toria aliaţilor. Ei sunt aceia ce fac sabotajul în miriardele de forme, cari "si 3
ţintesc ca să paralizeze organizaţia militară şi navală a Austro-Unga
riei. Împărăţia aşteaptă, cu alte cuvinte, lovitura de moarte, care tffc*
buie sa cadă în curtnd ori din launtru ori din afară.
Aceasta e situaţia ce înconjoară pe llohenzollerntil care a voit aă
ifc domnitorul pfnotatului. El cate in mîinile destinului şi ale ntorţii.
Zilele Iui vor părea lungi pentru aceia ce sunt siliţi a asista la criaaeie
aceste la. realitate «unt foarte puţine.
V
4
••'4
•. -.vi
.•
în
greu tre^e
N
ra-
ar­
4
*K .* i 4. „X.
••te*.-** jbi.»«
ct
v
1
4-^
I
vitL
-f.',

xml | txt