OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 02, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-02/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
v I S S U E Y E
UNITED STATES
GOVERNMENT.
VAT YTIT TVrn win FULL LEASED WIKB SESVIOE
-l UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
ROUMANIAN DAILY NEWS
V*il Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
\^N
Reaches 100,000 people The only Roumanian Daily in U. S. and^Canada -Largest circulation*
CLEVELAND, pHIO, LUNI, 2 SEPT. 1918.
PAH18, 31 August. De- la
THE NEW LOAN.
IUIJU8 E. V. IOANOVICI, chief-editor America".
The fourth liberty loan, the campaign for wich is to be launched
6n September 28-th, is but the first of three bond flotations which are
planned bg the administration between now and July 1 next year. The
three loans are expected to net at least $16.000.000.000, for that is the
sum which must be raised, in addition to the $8,000,000,000 irhich the
new war revenue bill will yield, to meet the estima4ed war expenses
during the present fiscal -year. The ")-th loan will come in January or
February a
yd the sixth in May or June, according to present plans.
There is not the slifjhtest doubt that the government will be able
to raise the money required with comparatively little effort. Th& readi
ness with wcich the people have subscribed to the three preceding loans,
the subscript ions growing with each flotation is evidence of their wil
lingness to give the money needed to carry on the war until th( issue
is settled permanently and the right kind of peace is secured.
The trite test of the war sentiment that exists throughout fhe coun
try is the promptness with wich the people lend their money to the go
vernment. Experience has shown theft an unpopular war is difficult
to finance, since its bonds must bear a liberal rate of interest ănd are
purchased only as investments. But this tear has,been financed at low
interest rates and the government's offerings have been taken by the
people with little thought of the financial side of the transaction. They
have bought bonds because they wished to help win the war, and they
will contimte to do so to the endI.
Roumanians! Save now for the 4-lfi tPttft tflc
Others and starting, with September 28-th, do your it. Thl second
issue was bought by us in the ammount of half miliSn dollărs,the third
jet the-4-th one be the double of the
ANIJL XIII. -NO. 200,

faff A.-
f'f'
sv-
:V
k
i?v
i' :T'
A '£', V«',,
-A'
-tki v
I'^r V
-v
:"S'
kr M'
f/
1
&.. 4":
t*- ^.
r:'
If.
i£&1
PW*
y
k:
&
Y
S
îi" w 'v
Nr V*
K Vr\-
IL
Y*"
%'''•**.•
tfefilffilrfli 'in 11%f! HI rttintttti r^««
uu A111,
pi
4
fraNiimfliţMi Mm ai, mmd act of
fit Itltftf Ilti Ml
\VV''S& S.-
ft.-•si*k-»-^
Wy I«f« A
»i*
5
.f *'S $
"Sv
"C-i
1U
yn,
NAŢIUNILE MICI.
(Wupa Jthfr Wmhiwftoii Post**,).
Marca Ifl'itanio a roeunosout independenţa naţiunoi boheme si
va da armateloi* Cehoslovaec aceeaşi recunoaştere oare a fost acordată
tllturora din armatele aliat#, fttâtfct*1 Tîtlîtlf"Uf tr^blît dft fllGft ac^y^i
i%»ru ţii IncA cît de eurînd.
Gu^erjiele aliate luate fie care singuratice, nu îşi pnt du seama do
ftVantajriile pe ea„ri le pot avea pe urma rmtnoaşterii în mod vădit şi
complet a drepturilor naţiunilor mici, mai ales a naţiunilor cari au
tfonţit forţa nemiloasa a agresiunii germane.
Războiul de pe acum este un război pentru libertate. Bftt« un
tlzboi succes al aliaţilor peste tot locul pe unde sa proclama şi recu
noaşte libertatea şi în conformitate cu el să iau şi decişi un ile. Este
rt)i
război perdut peste tot locid pe unde aliaţii întîrzie recunoaşterea
ffrzultaţului principal şi îngăduie sâ fie conduşi pe cărări greşite de
"itlamin
Xaţiunik» miei poate v«r fi t» stare sâ facă mult îti bătăile
tnari cum aii fost acelea fari au xguduit solul Franţei. Dar ca un în
treg luate, ele sunt factori indispensabili în problema marc şi ajut(frul
care '1 dau este mare şi diferit.
(Ind cineva voieşte să-şi bată joc de naţiunile mici, sfi-i arătftîn
Belgia şi să-i cerem să se gîndească la relaţiunile dintre naţiuni. Bel
dia de sigur a apărat Parisul în faţa inamicului şi a salvat Franţa.
Cînd se va junc seama pe partea ce o au naţiunile mici, trebuie
fer. ne amintim de exploatările eroice a armatei Cehoslovace din Rusia.
Dacă are să fie restaurat în cnrînd chaosul care domneşte astăzi în Rn
ftia, aceasta în mare parte are să fie meritul Cehoslovacilor cari fură
•recunoscuţi ca naţiune. Oare dreptul lor de a forma o naţiune şi de a
./i neatîrnători nu este bazat pe dreptate şi adevăr? împăratul Fran
«isc Tosif, cu mulţi ani înainte de ăsta a recunoscut drepturile Rohe
iiilor. în Septembrie 1871, dînsul a promis să fie încolonat ca rege al
liohpmiei. în un rescript trimis dietei boheme, dînsnl spunea:
„Noi păzim poziţia coroanei boheme, fundată pe legea ei consti
luţională şi în splendoarea şi puterea ce ne-a adus-o nouă şi înaintaşi
Ijlor noştri. Aducîndu-nc aşadară aminte despre nestrămutata loialita
te cu care poporul Rohemiei a sprijinit totdeauna tronul nostru, sun
em veseli să, recunoaştem drepturile acestei naţiuni şi suntem gata a
fţînrtl această recunoştinţă prin jurftmîntul nostru de încoronare."
Dar aceasta nu a fost făcută nici odată. Legămîntul solemn al
împăratului Habsburgic nu a fost alta do cît un scrap paper", tot
Hiita deYFals şi putred ca însuşi guvernul austriac. Bohemia nu a pri
înit nici odată independenţă ci a fost exploatată în beneficiul teutoni
lor şi ungurilor, cari constituiau eurtca şi armata coruptă a Ilabs
burgilor.
Rohemii luptă acum ptrnfm MWfţtftwffiîf» lor în Hw»î«, şi
Italia. Dînşii au organizat armate şi sunt gata de revoltă în Austria
ori cînd ar voi aliaţii ea să coopereze cu ei pentru ca sâ facă o revolu
ţie succeasâ. De ce să întîrzie Statele Unite în recunoaşterea indepen
denţei unei astfel do naţiuni? Pentru ce să poartă lupta dacă nu pen
Iru eliberarea naţiunilor ca Bohemia şi să asigure libertatea naţiuni
lor cin Americaf
DEVASTĂRILE DE
CÂMPUL JIE LUPTA.
Cu armata en^lexă în Franţa,
3i Augu&t. Terenul pe care
luptă acum englezii prezintă o
mică deosebire de cînd 1-an otfni
pat acum nn de mult. Devastarea
făoutft de Huni în ultima lor re
tragere a fost atît de complectă,
încît puţin le-a mai rămas ele di-
#«trus
V,.-
de astă dată. Şi rămîne la
îndoiala că daoă războiul va mai
ţinea încă alţi ipatfu «ni de iile,
greu sft ponte crede «ă devBW
tar«a nfi rftai pontă admisa,
îs#. -r *fr
v'V
V
Itamhiia nt* o altă pnfiu$$ tute* for* a jertfit tot pAntrw ce uza
aliaţilor. T)aci nu ar fi font trădată tc Rusia, Romitiia ar fi scăpat. Ci
Jiomînia, încunjurat A de inamici, cu cuţitul asasinului la (jîtut ei, a
fost silita sâ semneze o pace falsă. (Urmanii îi jâfuicsc pămîntul, mi
nele şi industriile de fie care gram de profit, phui cînd Rominii înşişi
mor de foanle. Crimă Romîniei a fost In fel cu cea a Bohemiei, cu cea
a Franţei ni a Americei crima de a rezista afjresiunei germane şi de
a încerca să înfiinţeze un guvern liber poporului locuit de naţiunea
lorjţ pe pămîntul lor, sub drapelul lor propriu. Sâ \nn 'învinovăţească
nimeni Romînia pentru că a contractat o pace, care nu este pace ci o
amînare a morţii. Cînd inamicul va fi culcaP la părnînt, puterea lui
asupra Romîniei va fi înfrîntă şi Romînia de nou va fi liberă. Dato
rin ţa aliaţilor victorioşi va fi^să asin ureze şi înfiinţeze independenţa
Romîniei, fă cînd imposibil un alt asalt ucigaş asupra ei din partea
Germaniei ori a Austriei. T^ritorul furat dela Iţomîtfia şi dat Rulga
rid, va trebui înapoiat -proprietarului, iar Transilvania, de mult ţinu
ră in mîinile furătoare le llabsburyilor, trebuie dată îndărăt Romîniei.
Tar cît este pentru neînspăimîntaţii Sîrbi, cari luptă spre vechile
|*r case şi aşteaptă cu răbdare ceasul în care aliaţii vor răsturna la
psîmînt prima cauză a nemulţumirilor din Balcani, lumea nici odată
nu va cunoaşte toate cîte le-au. făcut Sîrbii pentru cauza libertăţii. Lu
mea nici acuma nu ştie ce sufăr Sîrbii din mîinile Bulgarilor trădă
tori, cari pretind eft so pleacă Spre cauza aliaţilor. Dacă aliaţii ar fi în
«tare să facă o deplină dreptate, ei ar anihila imediat guvernul bulgar
şi în felul acesta ar pregăti drumul spre o pace în Balcani. Dar în tim
ptd de faţă, aliaţii nu sunt în stare să facă aşa ceva,-ci cel puţin
pot feă înconjure a înghiţi falsitatea Bulgariei. In fine, aliaţii pot sa
pună Sîrbia credincioasă deasupra Bulgariei perfide
f, i .*
PÂH
ROMA, '11 August. Papa
Benedict a primit .Joi în audien
ţă pe prinţul Belgian Philippe
de C'araman-CîiimHy, care în tim
pul de faţă serveşte ca ofiţer în
armata englţeă.
i i i i in1
1
tJ E I N.
LONDRA, 31 Aug. Tropi
li
v
eâgleii au l&otet Ai^te pro
grese mulţumitoare în curau
celor 24 ore din urmi In nori
de Scârpe. Iar aci dup& anieal
âuâit 6& au tiaptitat ttlont
P. ţi sunt la o depă#
tare de mimai o mâţ i* nori
.o® wviiBf» uiovpi apro»
pe mowflJUftft.
A y
M*
114
ALIAŢII AMENINŢA
ORAŞULj^NNE.
LOXtDRA, 31 Augiiai. Pre
siunea aliaţilor a continuat as
tăzi dealungul unui front do 175
milo, din Flandra, pînft la
Rheims.
Retragerea germanilor a con
tinuat pe încetul în saliontul de
la L.vs, iar retragerea complectă
spre înţreagă fosta linie a lui
Ilindenburg din Picardia, să pa
rc iminenta. Trupele engleze .şi
franceze dealungul de Aisno şi
Io să pregăteau să nrmarcas
că ia micul pe iinijle tui d« re
tragere.
Pcronne, col mai important ba
stion ce rămâne în linia tempora
•ă a inamicului de la Somme, a
i'ost încunjurat din toate părţile.
Căderea lui. anticipă ceas de
ceas, se aşteaptă că va grăbi re
tragerea şi să va sfîrşi complect
numai atunci cînd germanii în
dărăt la liniile pe cari le avuse
seră la începutul ofonsîvej lor
din Martie.
Presiunea aliaţilofv dealungul
Sommei şi canalelor de nord şi
în nord de Oise a adaus şi mai
mult la primejdia în faţa «ăireta
stă Pcronne.
Vraşul
Bailleu'l din Flandra.
care a schimbat de mai multe ori
stă pinii, căzut după nişte apese
uriaşe de oameni şi material în
mîinile inamicului, a fost prelat
englezilor fără de nici o li ptă.^
MERSULTUPTE
LQR IN VEST.
Oii armatele Americane în Fran
ţa, 30 August. j— Stăruitoarele
şi puternicile focuri cu cari arti
leria bate liniile germano în regi
unea Chavigny-Juvignv, împreu
nă cu admirabilile operaţiuni ale
infanteriei franceze, a făcut pozi
ţiile inanficul^fi miilfc Ipai greu
le ţinut.
Focul distrugător a ducat- toa
tă ziua în sectorul american. în
a«est- timp, infanteria sta adăpo
stită în şanţuri, iar patrulele se
ţineau în contact cu inamicul.
Juvigny a devenit pentru -Ger
mani ocl mai neconfortabil loc
şi se crede că deja au început să
se retragă din sat, lăsînd în u#*
mă numai mitraliere cari să îm
pedece drumul.
Francezii din regiunu® Chft
vigny, de la\ dreapta Americani
lor, au înaintat aşa de repede,
încît pentru un moment luptele
de infanterie s'au întins pînă
la liniile americane. Artileria u
şoară a Americanilor trăgea în
duşman din înălţimile de ipeste
Juvigny, cu un foc deschis şi di
rect. Un ofiţer zicînd că nu poa
te vedea altfel, s'a ridicat în faţa
inafnteriei şi ^e acolo dirija lo
cul tunarilor.
y 9\
rant t,
im,
on fa At
turi care sunt
anul viitor.,
16.000.000X
gă cele 8,t
pra tic)
boi în deeursnl
Ianuarie ori Febru
lea are să fie în Mi
1
Cea mai grea sarcină a luptei
de astăzi a căzut pe o divizie
franceză. Germanii dintr'nn «elin
au fost curăţiţi cu totul şi liniile
s'au înaintat bine Ifitlî'î» arte a
flaneulni drept.
Toţi prizonerii luaţi spuneau
că în Germania se duce o straş
nică propagandă prin care autori
tăvile încearcă să convingă pe
fiecare om despre dftptafta dan
zei gerMane.
MOARTEA UNUI AV1A
TORI DUŞMANI,
BGMA, 31 August, w TO lua
tele aeriefie din săptămvna tre
cută au 'fost omorîţi următorii
aviatori Austrieci:
Contele Saly, baronii Kutcher şi
jlirfold şi locotenenţii Lreuka «şi
W4 ţi™
ijobra. Toţi bombarda aeră orft-, "'"mounted for us om million,
şeîe deschise din Italia.-
'"-ţfS- "V Y-V"^*^ r^^«^şfţ^*^lr ^.-«f s«* -*m ',-• /4/ •.$*%*&!&'•> V/-,v
V~'\
post
il:
mm,
ornct of
BULETINE.!FRANCEZII Al
lerie în regiuni'^ canalului Du
„Raitele germajle din regiunea
Champagne au şfast respinse cu
uşurinţă".
LONDRA, 31
şalul Haig a
ministrul de răaboi francez săi Lwn MrllTlVLi
raportează că artileria a început!
o luptă violentă" între Ailette şi! PARIS, 30 August. Trupele
Aj sne i francezo sunt la porţile Hamului.
„Au fos/lupte violente de arti-! »onu4inii
jUgust. Mare
at azi că tru­
pele engleze, în ^Flandra, au pr6- pe canalul Du Nord.
gresat aproape diuă mile pe un
omo.
II IAT HAMI II
au
Nord, noaptea făcută, între Ai- '^nuri complecte încărcate cu
lette şi Aisna", jspune comunica-} nmniţiuni.
tul. V Ocuparea oraşului va fi întîr
ziată, din cauza că germanii au
umplut ruinele cu gaze otrăvi
toare.
/',aru^
propie de Doliu fia patru mile şi I luptat pînă lat ultimul
jumătate la sud Ide Bailleul). Urni., refuzînd a se preda.
IMP UMUTUL NOU.
Nu este nici e&i mai mică îndoială că guvttnul va fi în %arc să
capete aceşti bani pe lingă sforţări comparative mici. indennnarea cu
i(ire s'au subscris pele trei împrumuturi dinainte, numărul crescînd ol
subscrierilor cu pr&ejul fie cărui împrumut nou, sunt dovezi despre în
voirea poporului die a da banii trebuiiicioşi pentru continuarea războiu
lui pînă cînd să va putea aplana pentru totdeauna un sfîrşit şi să vd
putea asigura o place dreaptă.
Adevărata iprobă despre simţămintele de război cari es^stă în
ţara întreagă este promptitudinea cu care îşi împrumuta poporul ba
nii săi guvernului. Esperienla a arătat că un război care nu este po
pular, este greu df finansat, fiindcă împrumuturile lui trebuie să aibă
o camătă mare şi bunt cumpărate numai ca învestiri. Ci acest război o
fost finansat cu iriterese mici şi ofertele guvernului au fost primite de
popor cu o foarte mică atenţhtfnc la partea finanţiară^a transacţiunii.
Poporul acestei ţilrl a cumpărat bonduri fiindcă a dorit să ajute la
cîştigarea războiutiuLşii acelaşi popor are să continue a face acelaşi lit
crti pînă la sfîrşii.
Romîni! Păstraţi de pe acum pentru al 4-lea împrumut al liber
tăţii, ţineţi pas cu cei Vălţi şi începind cu 28 Septembrie, împliniţi-vă
datoria. în al doilea am. dat voi Romînii jumătate milion, în al treilea
am luat bonduri de un milion. Să facem aşa ca în al 4-lea să luăm
dublu ca în cel din urmă.
E I E Y O N S
im
liberte, arier-garda ger-
ERTY BOND-URILE.-
Det bl, V. IOANOVICI, şef-red act or „America''
Al patrul€&-împrumut al libertăţii, pentru care are să se încea
pă campania îţ* 28[8eptcmvrie a. c. este unul din cele trei întpntmn
uite de .administraţie de acum şi pînă la 1 Iulie
e că acele trei împrumuturi vor aduce cel puţin
nea acea
aţa este suma care trebuie scoasă pe l-în
pe cari le va aduce planul de lege al taxei asu
im 9e, poată fn*4 fată cheltnielihr de ~rd£
fiical de faţă. Al cincilea împrumut
va
'e şi după cum sunt planurile He astăzi, al şate~
Iunie anul viitor.
«.*••
,uat"0 srinritoasa-
în roTra oroa ,or au erdllt tm
Oraşul Bmft, unde trenurile cu
muniţie ait fost caiptnfftte se iflă
n )ălurea
front de cinci mije. «heu şi alte puncte spre nord do
Lesle. unde inamienul încerca ca
oprească pe francezi, scrie
sa
Staţiunea de |a Bailleul şi dea
lul Mont De Lille (la două mile
spre răsărit de Bailleul) au fost.
capturate, şi acnin englezii se a- i
Champion, la Er
fi în
A- A
Wii
w
i order
or m.
jmlil
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
(Urmare).
In 7 August (Mercari), în Chi
fagrf, d-nul V. Stoica a avut u
nul dint-re cele mai frumoase su
ccese ale vieţii «ale de pinâ a
cum.
în Chicago în 4—14 Avigiiot era
congresul „Corpului medicilor
dentişti", cea mai mare organi
zaţie din întreagă America. Pre
şedintele. 'colonelul Logan.^unul
dintre «ei mai puternici funcţio
nari de la ministerul de război
a aranjat o zi do sărbare patri
otică şi a crezut de bine ca pe
lingă un episcop, po lingă d-nul
Theodore Roosevelt- să învite şi
j)0 d-nul V. Stoica, preşedintele
Ligei Naţionale Romîno, să vor
bească la această şărbare, ceea
ce era o cinste pentru dînsul ca
si pentru neamul nostru, fiind
vorba de invitarea unei orţjani
zaţiuui «are numără itO.OOO de
doctori.
în 6 August seara s'a dat un
banchet în cinstea generalului
fjorgas. şeful şi generalului No
ble, subşeful serviciului sanitar
al armatelor americane. Atît
d-nul V. Stoica, cît şi consulul
nostru din Chicago au fost oas
peţii dc onoare ai banchetului.
făcîndu-Ti-se cele mai frumoase
ovaţii.
A dona ai. Mercuri în 7 Au
gust
la orele 8 seara a fost «ăr
barea patriotică în hgla teatru
lui „Auditorium*', care precum
sa
ştie e cel mai mare teatru din
lume. Hala tixită peste şase mii
de persoane. La locul de onoare:
generalii Gorpjas şi Noble, colo
nelii Arftold şi Logan (preşedin
tele congresului) şi sublocote
nentul Vacile Stoica. Episcoipul
Analizase situaţja şi desvolta
roa ei din punct de vedere isto
ric întîi.
Austro-Ungatwi e o rămăşiţă
a imperiului roman-german din
evul mediu. iSu e un imperiu al
unei naţiuni ci e un conglome
rat, iprecrim şi în evul mediu toi
conglomerat a fost.'. Dar atunci
avea o ideie care lega neamurile
ei la olaltă idoea creştină.
Invaziile turcilor in veacurile
XIV şi XV silesc popoarăle din
sud-estul Europei' să caute scut
sub aripile Habsburgilor. Astfel
în acea vreme Austria putea fi
conaiderată că îndeplineşte o mi
siune în lume.
în veaeul XVII şi XVIII se în
tâmplă însă mari schimbări. Im
periul turcesc între 1683 şi 1878
se «clătină, apoi «e răstoarnă cu
totul în 1012. Pe ruinele lui se
ridică state noui democratice şi
naţionale, pline de energie. Re
voluţia 'ftoncezt trezeşte spiritul
naţional pretutindeni «ei de 6
limbă şi nu sînge caută să for
mele un stat. în aceeaşi vremi»
a ~ş.
w. s. s.
MĂRCILE DE RAZB(M
CUMPARA
UNA ASTAZÎ
Conferinţele d-lui Vasile Stoica,
preş. Ligei Naţionale Romlne.
casa Habsburgilor perde partea
vestică a imperiului şi de la 180&
rămîne numai cu ostul, unde na
ţionalităţile formează majoritate»
Ameninţată astfel de spiritul na
ţional al acestor neamuri de a It
desmembrată. Austria în veacul
XIX devine un „stat de poliţie44, I
al cărui singur scop o să inăbu
şească voinţa majorităţii supu
şilor săi. De la 1S(7 prin primi
rea 'dualismului rolul de a oprima
o împărţit: 1Q milioane do Ger
mani în Austria oprimă 20 mili
oane do oameni de altejj-ase. iar
în l'ngaria şi Transilvania 8 mi
lioane de ('iiguri oprimă 12 mi
lioae.
Opresiunea mai alea în Anga
ria n'a cunoscnt margini:
1. Deputaţi în parlament.
2. biserici.
1
care fusese invitat să vorbească
era în drum spre Franţa, din or
dinul guvernului, iar d-nul Teo
dore Roosevelt stătea închis în
casa sa de'.a Oyster Bay, jelind
pe fiul său Quentin, caro a murit
tocmai atunci po cîmpiile fran
ţei. în locul lor avea să vorbeas
că senatorul Borah, unul dintre
cei mai bani oratori kt ««Hatu
lui.
După o mică ceremonie cu
prezentarea tiuui ,,steag de ser
viciu" corpului -medical, colone
lul Logan introduce la cuvint
pe d-nul V. Stoica, .t'n tunet de
aplause. Toată lumea să scoală
în picioare şi late în pâlmi, stri
gă, flutură «batistele, în frunte
cu generalul Oorgas şi tovarăşii
săi vro-o 5 minute.
Dînsul începu conferinţa, ros
tindu-o liber şi tare ca să fie au
zit în sala aceea imensă. Titlul
era": „Lupta pentru libertate a
naţiunilor din sud-cstul Euro
pei", trata în special chestiunea
Austro-Ungariei.
H. -ţîeoli.
4. Viaţă economică (emigrare
în America).
". Presă (procese).
6. Starea sanitară (mortalitatea
cea mai mare o între Romîni şi
Slovaci).
Toate, spre distrugerea noastră.
Această situaţie nu putea dura.
Aşteptam cu toţii o conflagraţie
generală, care să no mîntuiască.
A venit războiul. $i atunci s'a
văzut voinţa acestor neamuri.
Dezertări, organizare şi luptă
împotriva armatelor Atistro-l^n
gare.
I. Oliii. Consiliu Naţional
Paris armato în Rusia şi Franţa.
2. Polonii, tot aşa.
îl. Jugo-Slavii: consiliu Naţio
nal, Londra legiuni de vdlun
tari cu armatele sîrbeşti. Uita
dintre diviziile de voluntari s'a
bătut chiar în Dobrogea. alături
do trupele ronwneşti.
4. Romînii transilvăneni: Vo-«
luntari în regat deşertări la
Ruşi 140,000 din cari 112.000 auţ
putut veni iar ca voluntari în*
armata romînă. Dezertări la»
Sîrbi, la Italieni. Azî noi Arde-i
Ionii nu recunoaştem pacea im-*
pusă Romîniei. Noi continuă ni
cu slabele noastre forţe alături,
de aliaţi pînă la sfîrşit, cînd vom"
avea deplină libertate, şi ne vom*
putea uni eu fraţii noştri într'un
singur stat romin, cuiprinzîndu-"
ne pe toţi de la Nistru pînă la
Ti.sa. „Consiliu Naţional" în Pa
ris: armată de voluntari: 18,000
în Italia. 6,(KM) în Franţa. „Ligă.
Naţională în America, şi avem
nădejde că vom putea avea şi de
aici lin număr de voluntari.
Neamurile oprimate de Ausfcri-^
a şi l'ngaria vor libertate şi u-
niro cu fraţii lor. Austro-Cngaria
avea drept de existenţă, cîtă
vreme Turcii invadau Europa ci-'
vilizată. Astăzi Insă cînd state
naţionale s au ridicat din ruine
le acestui imperiu, şi cînd Tur
cia e neputincioasă. Austro-rn-
garja actuală. apăsîHoare de na
ţiuni nu mai are acest drept. Nil
e nevoia ca 80,000,(}00 do oameni,
să sufere, .pentru ca în Viena să,
fie un împărat difi «eana Habs
burgilor.
rf*i.W
fif All
A
&
W
r.i:r
II i.
I
A
Desrobire pe bază etnică. Drep
tate! Cum spusese în un articol
din revista ..Periscope" Boc*'
mia 10,000,000 Jugo-Slavia 11,
000,000 Romînia 14,000,000 Tn
garia 8.000,000 locuitori. Romîf\
nia cu Jugo-Slavia vor fi un a
devărat perete de fier în cale®'
expansiunei germane spre "Con*
stantinopol şi Bagdad. „Selfdew
termination". Da. Dar adevăraţii
expresie a voinţei acestor nea»
muri nu pot fi părerile stoar»i2
de autorităţile din Austro lTng»*|,
ria de la populaţie: ci sutele d|f
mii de voluntari cari luptă îfli
.potriva acestui imperiu mort
«truos.
.r -v
v
Noi avem încredere îtoclkltlfi
in biruinţa aliaţilor, şi avetfc
iCMIiftMn 09
"di
'y.
I
1
v'f
yi :i
-a /-l

xml | txt