OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 04, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-04/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THE
UNITED STATES
GOVERNMENT.
Reaches 100,000 people
yOT. XIII.- NO. 201.
FULL LEASED WIRE SERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
United Press Staff Correspondent
Hal Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
The only Roumanian Daily in U. S. and Canada
CLEVELAND, O., MERCURI, 4 SEPT. 1918.
United Press Sta
hilip Simms,
Correspondent.
SALON K Sj.pt. In wmii- i
P081 OfflCE Of CIMAHD, 0819.- «Y1W «tBOt OF TOMBR, i Wl, WSMrffltlllt
largest circulation.

ţVi
cr*
i,K
K
l'.
'felinii
â'-
-r".
a*,
w. s. s.
LONDRA, Sept. După ce
fl-au croit drum peste valea Dro
court-Qucant, care formează o li
nie puternică de aproape şase mile,
trupele engleze urmează să avan
seze încontinuu şi să lovească greu
inamic. i
Aceasta linie, eare destinată ea
o întăritură suplimefitftră a liniei
Hindenburg, este de o mare impor
tanţă pentru inamic. Să crede eă
dacă aliaţii pot mătura înapoi pe
till de vest vor fi pttae în eeft m&i
mare primejdie.
Fieldmareşalul IT^Îg anunţă eă
trupele canadiene şi britanice au
ocupat Dury, Villers-les-Cagni
omirt, Cagniconrt şi Reineourt-Lez
Cagoieourt, poziţii ce se lasă de a
mîndouă părţile şoselei Arras-Cam
brai. Aceste poziţiuni lovesc punc
tul important al liniei Drocourt
Qucant. Mai departe către sud eng
glezii continuă deasemenea să a
vanseze. Rezistenţa inamicului s'a
întărit considerabil, pentru că Hin
denburg arnneă rezerve în foc cu
mare libertate, încercînd astfel să
împiedice înaintarea lui Haig.
în Plandra Englezii înaintează
«tăruitor, ocupînd Estaires. Ei a
Şlim sunt trecuţi la o milă peste a
âol sat. La marginea dc sud a liniei
fc luptă, Francezi şi Americanii
^laintpază încet, dar sigur şi stă
tu itor. Greul lucru dc a curaţi pă
ţjfiîntul păduros din vecinătatea
C'oucy-lc-Chateau se procedează cu
fciare satisfacţie. S'a întimpinat o
pare rezistenţă din partea inami:
$ului la est de Grecy-au-Mont. La
#st de Nesle, Francezii au trecut
eanalul şi au cîştigat teritor pe
panta de vest a dealului No. 77,
A
IUÎ
Si
ti
^iuînd in acelaşi timp şi cîţi-va pri
Jsonieri.
In rapoartele sale, cartierul ge-
Jneral german admite cucerirea orâ
ţknlui Peroane de către Englezi.
V, •, w* t•
Germanii siliţi să se retragă
bit de curînd la graniţele lor.
10,000 GENUNI PRINŞI U RM. SUPE.
MAREŞALUL FOCH S'A NĂPUSTIT ASUP
RA LINIILOR GERMANE DE APĂRARE.
LONDRA, Sept. 3. Astăzi s'nlQueant, trupele engleze şi canadie
restit aici din ştii» f« totul sigure I ne alungă pe germanii dinaintea
i'« englezii au capturat {»raşele Lens I lor în una din cele mai mari lupte
NW"Jverghen, Qneant şi Tromville. din ofensiva de faţă şi una din Ve-
Englezii un înaintat patru mile
|e un front de douăzeci mile, azi
dimineaţă, în regiunea dela Buissy.
Ei au sosit la un punct dincolo de
în norfl de Alsne, trupele ameri
cane continuă să înainteze în faţa
împotrivirei îndărătnice a germa
nilor. Generalul Pershing raportea-
1
Tot luni ce trecu, s'a vestit dela! de" Soissons. întreg platoul dela
Paris eă dela 15 Iulie încoace pî- Soissons este acum în mîinile trupe
uă lai Septemvrie a. e. au fost lua- lor franeo-americane sub comanda
ţi dela germani 128.JÎ02 prisonieriJ generalului Mangin.
(Vi 10.000 luaţi acum, vor ridicai Francezii înaintează «p#e Van
auawnfc'aiHwilN!' xaillon, unde, după euîn
1:10.000. germanii ard muniţiile şi să pregă
întăriturile atîta de puterniec t-esc să se retragă, probabil, pînă la
pentru apărarea germanilor în! Chemin-des-Dames. Acesta însă e
l^rt\nţa de nord, pe cari înşii au în-1 ste Ia fel ameninţat de francezi aşa
cercat să le ţină şi pe mai departeţcâ retragerea germanilor are să fie
prin aceea eă în ultimele clipe au^şi mai mare. Avansarea spre nord
aruncat în liniile de luptă reserve de' Soissons care s a început inain
foarte mari, au căzut foarte iatfr
înaintea forţelor engleze.
Mînînd peste linia Drocourt-
SITUAŢIA PE FRON-(ACTIVITATEA
TUL DE VEST.
Germani de pc toată întregimea ei. fost respinşi cu uşurinţă. Din sec
poziţiile lui Hindenburg de pe fron-1 torele Woevre şi Vofeges se ra-
le mai importante întreceri
Buissy, după v au ocupat Doig-1 tărite ale lor din nordestul acelui
nics, Yelu, lîe^tincourt şi Rocquig- oraş, englezii au înfipt de nou o
ny.
ză că a ocupat Terny-Sorny, luînd mai spre sud, trupele engleze şi sco
ţiene avansează spre Queant, ca
punctul prim al ţintei lor, captu
600 prizonieri, două tunuri mari
şi 78 puşti maşini.
în sud de rîul Scarpc, englezii rînd mai multe sate si eătunuri dim
au luat dela germani 10,000 priso-j preună cu Noreuill.
nieri în lupta marc care a avut loc' în secţiunea unde luptă francezii,
luni ce trecu dealuugul părţii de i germanii pe întreagă lungimea li
nord a frontului de vent. Iniei sunt în retragere spre nordest
în
aeest
război.
Prin aceea că au luat dela germa
ni Epherpigny şi posiţiile bine în-
nrîdă în liniile germanilor. Plaiu
rile dela Donai, de acum, să. întind
înaintea invadatorilor, fără de nici
un loc de apărare pentru germa
nii cari să retrag. In acelaşi sector.
te de asta cu cîteva zile, este una
din luptele cele mai erîneene în ca*
re au luat şi americanii parte.
AVIATORI-
LOR AMERICANI.
Cu
Americanii
în
Franţa,
3
Septembrie. Aviatorii a două
cxcadrilc americane au aruncat
două tone de bombe pe aşeză ini n
tele militare ale germanilor de
la Aud
II
n le Roman şi pe cele
de la Louguyon, înapoindu-se eu
toţii la bază nevătămaţi. Ei au
doborît la păinînt. trei aeroplane
inamicjP, în decursul a şase due
luri aeriene, lîombardatorii Ger
mani, cari încercau să năvălească
deasupra poziţiilor americane, au
portează o mare activitate din
partea artileriei. La nord de To
ni a'a descorit o patrulă germa
nă, eare a fost respinsă cu mari
]erderi din numărul oamenilor
ei.
După aparenţă Kaiseml încear
că să-şi răspîndească mincinoasa
sa propagandă chiar în liniile A
mericanilor, dar aceste încercări
sunt în vînt. Nişte pamflete înti
tulate ,,America în Europa", ti
părite de germani pentru „'bene
ficiul" Americanilor, au fost a
runcate de aviatorii Germani pe
ste liniile americane. în ele e
sc»is ace laş discurs mincinos prin
eare Germania vrea\să arate că
ea nu e vinovată cu nimic despre
acest război, şi afară de aceasta
ataca cu înverşunare poporul En
glez. Materialii^ în general a a
vjit rezultatul în a amuza solda
ţii Americani, mai cu seamă o
pintirile germanilor de a nza jar
gonul american (limbă pocită).
U E I N E
PARIS, 3 Sept. Ministrul
de răeboi, în comunictutul său pu
blicat attj&zi, nu aminteşte despre
lupte de in/anterie.
Comunicatul spune: „Pe fron
tul de la Somme şi între Oise şi
Aiene, au foat lupte de artilerie,
Dealuugul de Vede ţi in munţii
Voider, raitele ţ&cuţt d« ger
mani n
nu au sucoes."
IN ATENTIA CE
LOR 0BUGATIA
SE REGISTRA.
WASHINGTON,
3
Această prevestire a fost făcu
tă, de către Provost Mareşalul
Crowder către oamenii ce cred
că vor lipsi din districtele lor în
ziua registrării, în 12 Septem
brie a. c.
ARTILERIA AMERICANA
E FOARTE ACTIVĂ.
De: Fred S. Ferguson,
Cu aoiata Americană în Fran,
ţa, 3 Sept. Artileria America
nă, în armonie cu atacul francez
de la nord-ost de Soisson. rimea
ză eîmpiile, sparge drumurile şi
rukiează tranşciele inamicului.
Ploile multe au încetat de cîte
va zile şi drumurile din această
regiune sunt uscate şi pline lc
praf. Prin nourii de praf abia să
zăresc chesoanele franceze, silind
înainte. Cei şase cai de la fiecare
cbtaon alergau în galop, călă
reţii îşi învîrteau bicele pedea
supra 'capetelor silind animalele
a face supremul efort.
Veştile despre luiptele de Sîm
bătă a adus din nou onoruri
Francezilor, la fel şi Americani
lor. Diviziile franceze de la -dreap
ta şi stingă unităţilor Americane
au dat o luptă briliantă, insa
decursul atacului Americand
ran în fruntea asaltului.
Cînd un tank mic francez a
fost distrus, cei doi francezi au
sărit afară din el, au pus mîna
pe puşti şi s'au pus alături de
infanteria americană.
LENINE A FOST RĂNIT
CU GLONŢ OTRĂVIT.
COPENHAGA, 3 Septembrie.
Conform nneî telegrame de
Ja Ilekigfors către ziarul Ham
burger Fremdenblatt, glonţul
tras asupra prim-ministrului Le
nine de terorista Dora Kaplan a
fost explosibil şi otrăvitor. Un
număr din aeestc gloanţe s'«u
găsit asupra acestei fete în mo
mentul cînd a fost arestată.
Guvernul Bolşevikist a luat
măsuri aspre pentru împedecarea
acestei prigoniri de teroare dusă
de revoluţionarii sociali contra
Boişevikiştilor şi a reprezentan
ţilor Germani din Rusia. Comisa
rul Peters a dat un ordin prin
care ameninţă că toate persoane
le igasite cu arme în posesiunea
lor vor fi executatc pe loc, iar
acei ce conduc agitaţiuni contra
guvernului au fie Alternaţi
şi proprietăţile Ivt, vor fii confis
cate de stat.
ROUMANIAN DAILY
Septembrie.
„Este datoria d-tale şi numai
a d-tale de a vedea că cartea de
registrare, e propriu făcută, şi
e în mîinile comitetului local (lo
cal board) în ziua registrării ori
înainte de această zi".
Atragem atenţia Romînilor no
ştri că dacă vor pleca din oraş
pe ziua sus numită, trebne să se
prezinte la comitetul local pen
tru registrare şi să se înregistre
ze înainte de plecare, la ca* con
trar vor fi pedepsiţi aspru de le- isterioase.
gile federale.
Acei ce vor
informaţi tft pri­
vinţa aceasta pot veni la redac
ţia ziarului nostru şi le vom da
informaţiile .dorite FAR A NICI
O PLATA. Cei de pe East pet
pere informaţii de la ziarele ro
mîneşti din aceia parte. Pentru a
tari serviciuri nu se ia plată, ni
căiri, suntem ferm convinşi că
ziarele „Romînul" şi „Foaia Po
porului" vă dau şi ele informaţii
le neoesare dacă v& veţi adre
4A şi tor.
REVOLUŢIE
IN
6UL6ARIA.
LONDRA, 3 Şept. Conform
unei telegrame *ie la Berna, în
Bulgaria a isbttcnit
o
De: William
revoluţie
sericasă. Totuşi raportul n'a fost
confirmat pină acum din vre-o
altă sursă. Se zi*?e că revoluţiona
rii au pus dmânjită, la palatul re
gal din Sofia, şruncînd o parte
din el în aer. Deasemenea soldaţii
din armata bulgară dezertează în
masse.
Regele Ferdinand Bulgariei
nu este în ţară a părăsit Sofia
de mai mult timj) în împrejurări
GERMANII CAD ÎNDĂRĂT
ÎN FLANDRA Şl ÎNTRE
ARRAS ŞIS0ISS0N.
PARIS, :î iSej)|. Retragerea
germanilor contiAiă atît în Flan
dra cît şi intr^bras şi Soisson.
'Arntientire^c^irect ameninţat
de către armata a doua a gene
ralului Plumer, ajutar .şi de A
mericani, care se ţin de căloii«'le
armatei germane de sub comanda
generalului von Armin, cit .şi a
armatei a şase de sub generalul
Von Qnast. Aceşti doi generali
germani «u încetul sunt «iliţi ea
să tpărâseaseâ teritorii! pc care
germanii l-au cîştigat eu atît de
mari sacrificii. în ofensiva lui
Hindenburg în luna Aprilie.
La sud de Scarpc Englezii îm
ping mereu pe germani şi cu fie
care pas pericolul punctului Qu
ent, unul dintre pietrele cele mai
tari a apărării Ini Hindenburg.
creşte. «Cambrai e numai la zece
i#ile spre răsărit de aci.
Cu punctul Qeant perdut. Lu
dendorff va fi pns la o încerca
re grea de a ev|ţa dezastrul ar
ipatei germane şin această re
giune. Capturară Reincourtului
şi prinderea poziţiilor de la sud
de acest sat a pus ipe englezi a
proape de acest punct, pe care
ei îl dominează cu totul. Aci cît
şi spre nord pni$i la Scarpc, En
glezii luptă pe iţb teren pe care
nu au fost lupte în ofensiva din
lî)17. Englezii ameninţă în î-ntrea
ga linia a lui Hindenburg.
Ceva mai spre suVi între Pero
nne şi St. Quentin şi în direcţia
Noyonului flăcările luminează în
timpul nopţii iar coloane de fum
se văd ridieîndu-se în tini piti
zilei, arătînd munca de distruge
re a germanilor în retragerea lor.
Germanii ard tot ce pot, din a
ceasta să vede că^ei nu mai spe
ră ea să salveze ^materialele dc
război de aci.
Intre Noyon şi Soisson germa
nii luptă cu înverşunare, însă
încet, dar sigur, Francezii îşi fac
drum înainte. Trupele America
ne ameninţă poziţiile inamicului
la nord dc Aisne. pacă progresul
lor va continua prinţul de eo
roană va fi silit
ea
tuti in Sibena.|
PKKÎNG, 3 Sept. Generalul
Semen off anunţă astăzi captura
rea satului Oloviana, pe care l-au
luat aliaţii de la trupele bolşeyi-i*'
lmria.
ACTÎVÎTAŢTLE DIN BALCANI
nu-atul siiu do ier,, penorahil Sar-
rai! anunţa erm-mdă a.-tivitato
po fmnţul din Bal,-am. In raport
s.i tipMiu şi ştirea despre eap-
l.irarea nnei
r«şii
o
va*
n
7i.
să părăsească
poziţiile de la
Stînga armatei generalului
Mangin înaintează spre nord că
tre» St. Gombain, ^ii^d astfel dru
mul armatei pritifiniţi de coroană
german.
în lungul întreg al liniei, de la
Ypres, pînă la ^ieim.s, Englezii,
Francezii şi Aatâjgtaftii continuă
a cînta melodi||J||pă care Lu
dendorff e silit'flp^aeeii
aceasta ramîne la judecata fie căruia în ori ce caz, să poate
ca Adam sa fi fost numai o victimă, şi presupunerea că el ar fi făcut
primul păcat să fie greşită dc pildă cum e greşită presupunerea că
„Foaia Poporului'- ar fi iniţUtoa.va Uniunei «nfesionale. să zieem.
ca e posih.h, o (rreşeala. acolo unde e la mijloc atît amar de timp. l'ind i
fost noi amestecaţi în politica lor? Ori ce s ar zice dacă e adevărat ce
spune poetul Asirian, că Noe e cel eu musca pe căciulă, atunci trebuie
să admitem că bietul Adam a căzut victimă unei politici mîrşave.
cari sa vorbeşte nu prea elogios despre el parcă ar fi reîncarnarea
lui luda degetul mulţimii pare că mereu e întins spre $1, instinctiv îţi
Si
datoria unui organ oficios e să apere organizaţia pe care o reprezintă
Fraţii dela „Liga şi Ajutori#' a ştiu destul de bine că 'noi nu avem
nici o cauză ca să fim duşmani, şi sper că nici dînşii nu vor privi la
noi ca la nişte contrari. Scriem aceste numai ca să se ştie, şi sper că
aceste rînduri vor folosi fraţilor din „Liga şi Ajutorul'4 ca să puna la
locul lor pe unii oameni te cred eă toată lumea e proastă şi să pot juca
eu organizaţiile ca pisica eu şoarecele,
9 1
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT |j T\jttt
mî,i
kiste prin o mişcare iscusită. neamului nostru în aceste vre
Au luat mai mulţi prison ieri şi muri tulburi şi dureroase: Doeto
[mtrii [»iişti-maşii»i. lîolşevikiştii I ul NicMae i.upu deputat în par
leci au fost de nou bătuţi în Si- lamentul romîn şi unul dintre în
temeietorii partidului miincei din
jrefrat. îl aşteiptain de mult: şti
am că are să sosească şi de aceea
7 !e
marp
K}1
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEL AllL ZUl.
UN OM AL VREMILOR NOUh
Dr. NICOLAE LUPU.
Dţ» cîteva zile a sosit iii Ame
rica unul dintre cei mai energici
'««""'«ti îndrumători ai
bucuria noastră că-1 ve-
dem in gfir it
,iej
Rtru. Simt(.ro
„,a
rip
in mijtoeul no.
«.„„vin^i «, o.xpo-
„.
min pa sa arS patri
tismil sau fiophintp ?i nP0 )0sita
ptlţoro innncă vor ajuta ne
intrai de mult izbîmla cauzei ro
tnnt e i inaime. 'mmpşti iu această ţara şi ne vor
Comunicatul spune: „in nord de feri şi pe noi dc a cădea în gre
Alkumah, am capturat un salient şeii păgubitoare neamului nostru,
dc al posiţiilor inamicului. I n ae-1 Trecutul şi munca săvirşită
roplan inamicului a fost doborît la pînă astăzi de d-nul Dr. Lupu ne
pămhit în apropiere de
Serres.<p></p>RECTIFICARE:
i arată pe deplin însuşirile d-sale
E nn eeva foarte regretabil eînd în rîndurile istoriei wk tr«e unele
evenimente greşit, istor:a aceia e parţială, e nedreaptă ea descreditea
y.h meritele ce s ar cuveni a le da celui în drept să le primească. De
pildă, biblia ne spune că A dara a făcut primul păcat, iar acum de eu
nnd, un profesor de Asirioi.^ie, n descifrat un poem, scris pe două
table de piatră, încă cu mii de ani înainte de Christos, în care se zice
ca adevăratul vinovat a fost Noe,'el ar fi făcut primul păcat şi nu
•Adam Nu suntem atîTde erudiţi, şî'niciVtt de iniţiaţi în această ma
terie ea să putem comunica cetitorilor noştri eare e adevăratul vino-
a trait Adam? ind a tnut Noe? Am avut noi cunoştinţă cu ei? Ori am deţ în Ilfov, urmînd neîntrerupt
aceiaşi muncă. Viaţa sa în mij
locul satelor noastre din regat
1-a'făcut să înţeleagă şi mai mult
starea nenorocită in care se zbu-
I itaţi-vă numai la cazul cu Uniunea confesională toţi privesc cu
scîrbâ la Mistăr Ungureanul niunai vorbim de scrisorile ce vin, şi-n i
întorci capul in direcţia arătată, şi un oftat îţi scapă din piept
fără voie exclami: ,.1'nde eşti tu Ţepcş Vodăf4
în adevar noi am avea lipsă dc Ţepeş în zilele de tuci, prea au de
generat unele elemente, prea sau înstreinat de interesele neamului ca
sa mai avem lipsa de ei. Dar să revenim la stabilirea unui adevăr isto
ric. Trebuie să recunoaştem eă tipograful dela „Foaia blîndă" îşi cu
noaşte meseria la perfecţie, a învăţat-o, a practicat-o, putem zice o viaţă
întreaga dar eînd vine la politică, trebuie să spunem eă e copilă
ros. Să mai zice şi altfel la aceste ,.eopilării4', noi însă am uitat califi
cativul. l'ite de ce tipograful-redaetor e lipsit de tactul politic: după
cum spusei mai sus, mulţimea crede că el e iniţiatorul desbinârii nea
mului nostru, pe cînd în realitate el numai a continuat opera începută
de alţii.
ideia unei ÎTniuni confesionale datează din anul 3915 poate şi
mai de mult. „Săihînătorul" Părintelui Podea din 1 Dec. 1015, pub
lică pentru prima dată pe iniţiatorii unei astfel de monstruozităţi na
ţionale. Se vorbeşte aci de un ziar din Cleveland, ce era pe acel timp i patiile d-lui Dr. Lupu erau cu
organ oficios al „Ligei şi Ajutorul", eă s'a înţeles cu preoţii gr. cat. ţărănimea răzvrătită, dîndu-i de
ca să facă o altă „Asociaţiune". Deocamdată nu reproducem nimic dreptate. Ciocoii de la eîr
din „Sămînătorur*, cu altă ocazie poate, da am voit numai ca să ajut jină sunară să se iprezinte la
puţin celor setoşi de adevăr ea să afle isvoarele de informaţii necesare i
pentru construirea istorici. fritaţ„le ce le face pentru ţări-
Dc atunc, a treent un bmg timp- pentru-ea la no, e destul »io,«.
ea sa uitam dc cele ce s au petrecut s'a nitat dc afaccrilc scan-: „.„s^-ator căzu şi ii urmă c#t
t'aloase cmd un ziar reprezenta, pe faţă, organizaţie, iar în dos liberal, d-nul Hrătianu îl trimi
planuia ca să o ruineze. S au făcut schimbări^ s'a uitat totul. Azi însă se înapoi la Fălciu ca prefect al
\echiul plan a fost din nou pus la încercare, de data aceasta o gazetă judeţului. împuternicit că admi
fără experienţă, fără cunoştinţi politice mai serioase, pe scurt a au fa-, nistreze cum i-se va părea eă e
losit de un naiv ca să scoată castanele din foc. Mne ŞÎ interesul ţării.
Este ştiut că Uniunea confesională proiectată, are de scop a mpe Şi dînsul aşa şi făcu. Interesul
în două „Liga şi Ajutorul" această Uniune este un cuţit ce să înfinge cerea, ca ţăranilor să li-ge
în inima acelei organizaţii ce a căzut pe mîna unor oameni ce sunt ea- dreptate şi doctorul Lupu
pabili de a face ori ce pentru interesele lor personale. Dar e foarte eu-!
rios noi ştim că aceia organizaţie are un organ oficios, si mai stim că °1U.
aţi văzut D-tră vre-iin nnd prin care să apăra interesele acelei or-1 rănimii, chemă pe marii proprie
ganizaţii? Nu!
tari şi le aduse la cunoştinţă mă-
Pentru că „Foaia blîndă" a fost numai o paiaţă ce juca cum alţii şurile ce are să le ia. N'a iîndrăz
tvăgeau dc sfoară planul după cum ne arată „Sămînătoriţl" a
fost conceput de alţii ce azi să pozează ea prieteni ai acelei organizaţii
ca mai uşor să-i ducă în eroare.
V'
,lol.
t(
e"ţmM
BrumiireU*
n y
S. S.
MĂRCILE DE RAZ881
CUMPĂRĂ
UNA AST AZI.
VTTT ?VT/~\
străluciie şi sunt cea mai puter
nică garanţă, că şi aici în Ameri
ca munca ce se va sâvîrşi de ei
tre d-sa, sau sub călăuzirea 4«
sale va fi încu»««ştâ jwr#4beees
desăvirşit.
l)-nul Dr. Lupii e cxeittphtf o
mului ridicat prin propriile saî*
puteri, Xu-i «lintrc cei ce cred
că şefiile sunt proprietatea fami
liilor. ori cit de zevzeci ar fi cei
ce rivnesc sâ le poarte. E unul
dintre eei ce se închină nnci sin
gure zeiţe: munca. Şi de aceea
nu cei mari. nu cei cu titluri şi
diplome, şi doctorate cari măre»»
vanităţile, l-au interesat, ci eei
săraci, cei smeriţi şi necăjiţi, cei
ee-şi irosiau puterile în muncă
necurmată şi totuşi îşi tînjeau vi
aţa în mizerii şi suferinţe: ţă
ranii şi muncitorii. Dragostea
dîncă faţă dc ţărănime şi munci
torime şi tendinţa stăruitoare
pentru ridicarea acestei •clase: a
eestea sunt ideile călăuzitoare a
le vieţii d-lui Dr. Lupu-.
însăşi fiind copil de ţăran, năs
cut şi crescut în necazurile vie
ţii ţărăneşti, nu-şi putea închina
sufletul şi puterile sale decît mai
întii de toate păturei din sînul
căreia a răsărit. După ce şi-a
trecut într'un mod strălucit exa
menele de doctor, deşi putea sta
foarte uşor ?a Bneureşti sau să
ocupe chiar o catedră universi
tară. a eerut să fie trimis medie
de plasă la ţară şi aici şi?a pus
toată forţa sa de lucru spre a
îmbunătăţi starea sanitară a sa-
sll(l wndlwPwl A
tr( cut apoi mcdi! prilnar lr ju
ţărănimea exploatată şi de
boierul trîndav, si de arîndaşul
lacom, şi de învăţătornl viclean,
şi de cămătarul ovreiu nemilos.
De aceea a văzut că trebne reor
ganizată viaţa ţărănimii de sus
şi pînă jos şi pusă pe temelii
noui şi sănătoase. Trebne cres
cută o generaţie de preoţi şi în
văţători conştienţi de datoria lor
şi plini de dragoste faţă dc tur
ma ai cărei imediaţi povăţuitori
sunt ei trebne înlăturaţi cxplo
tatorii şi cămătarii şi mai pre
sus de toate trebne dat pămînt
ţărănimii. Ea a apărat şi a în
grăşat pămintnl ţării de atîtea
veacuri, al ei trebue să şi fie!
De aceea cînd în 1907 în re
gat au izbucnit răscoalele ţără
neşti de dureroasă amintire, sim-
SPî,mîl
pftr(
a?e.ast® r"H)»r«ril^
un* in^a
52
4 s
ar*
oai
a*
Inime. Dinsul sa prezintă. îşi spu-
,r(1(1
v(
,ril1 „v(,nial
în F^l
un caracter pn-
mejdios, dinsul o lua prin judeţ,
cuItă pînd pe rM păsurile
nit nici unul să cricnească. Şi
doctorul Lupu puse plugul în
brazda moşiilor boiereşti şi
îm
părţi ţăranilor pămîntul necesar
ca să trăiască. Lumea se potoli ţi
în vreme ce în restul ţării s'a
trimis armată împotriva
răscu
laţilor şi 10,000 de ţărani
un în
roşit
pămîntul ţi-
cu sîngele lor
(CmiIsmm
pm
i i
V

xml | txt