OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 05, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-05/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

A E I A
O U A N I A N A I Y
PUBLISHED DAILY KXCEPT SUNDAY, KY
fn UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., INC.
O I E
ffOS-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
Phones: Hell Edyewatcr o~V5. City. Lorain 420-U.
iiiIbI
EUlTOHMAN A GEE: IV LI US E. V. lOANOVWI.
EDITOR: WAN JIVt UĂNĂŢEANVL
BUSINESS MAN AC,
Eft: NJCK NgSTftk.
S U S I I O N 8 A N U
iKITED STATES AND CANADA .. $5.00
CLEVELAND AND EUROPA ,. $6.00
Entered, as second-class matter Aug. l$t ASSOC/47^»ft§K
1308 at the Post Office at Cleveland, 0«, LABul
under the act of March 3, 1379.
& tfl* fi 41 &
Jf A y îk 4 ff V
ley Rogers din Stony Brook, 'N
N. şi John Rawace din Blooming
ton, N. J. raportează că au fosi
urmăriţi pe distanţă de
o
Columbus. Un cazan
Amsterdam. Rela­
uu caz care trebue con-
13,000,000 BÂRBATI

A",-.'.
'i*
'?&*<
V„*'.
''t
.-
s :i,fl
V ». u-H A
tiU OFFICIAL ORCAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
OIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
Cel mai răspîndit ziar rominesc din Statele Unite ţi Canada.
APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
Vestitul scriitor Max Xordau a publicat uu volum întreg
itpepra minciunilor convenţionale. Dat fiind curentul si împre
jurările între cari trăim, la noi, ia Roniînii din America mi tre
bui*? sa se scrie nici 4 pagini, în termini scurţi, pentru ca să
vedem unde şi cum stăm.
La noi, toate să săvn-şesc pe după pravan. O seamă din
ertit Incusa mm lueejido (in să i'ie cit să ponte de straj
mei pcutru ca să ni să arate în completa lor eclipsă intelec
tuală, în îiogligcitl samsarilor de ocazie...
Am putea şi noi începe cu şirele reproduse de un cole,^ din
o foaie vecile cam aşa: „vîntul nevoilor a aruncat sămînţă de
roinîn''. Am putea începe cu «tari patru cărţi şi alte patru
ssiftiv vechi Ia dispoziţie, am putea începe cu atari referenţe
din alte părţi, cu provocări în dreapta şi în stînga, dar nu vom
începe aşa.
Si nu vom scrie nici subtitlii, nici reclamă de bilciu cu ro
mînismnl nostru nu ne vom face. E prea gălăgios, prea fo
losit mijlocul şi prea să ascund în dosul paravanului interesele
tie
cîştigat cît mai multe subscrieri de acţii (zic: subscrieri,
căci de vărsările de suine, nici poveste nu poate fi).
Cît. de uşor este să cîuţi pe toate patru coardele vioarei na
tionalism pur şi mai pe sus de ori ce îndoială şi pe urmă să
sjpui că „that's none of anybody's"... Cît de uşor este să ne
buneşti astăzi lumea cu un articol de clacă, tras în muncă gră
Wt-a şi chinuită, şi cît de greu este să o satisfaci de aşa pentru
ca un naş ii să uu poată arunca cu petri după tine.
Hă stăm în loc. Să judecăm. Rareori s'au resfăţat pe co
loanele ziarelor noastre din America articoli mai trufaşi şi
mai copilă roşi ca aceia pe cari un frate, un prieten, îi sorie şi
cu cari voieşte să eomentesse um'le ieşiri publice.
Iacă: între minciunile convenţionale trebuie vrînd, w
•rînd să înşir scrisul prietenului care susţine despre sine
ci este îndîrjit atunci cînd din toate actele sale iese la iveală
copilărie. Şi în aceleaşi minciuni convenţionale trebuie sfj
pun şi avîntul aceluiaşi confrate care spunea că „pornise la
muncă" condus de al biruinţei gînd. Ci, cînd e vorba de răstîl
îuăcire, mă rămăsese că totuşi confratele meu are drept )le,
pentru că doar dînsul la un fel de biruinţa a celor mici asupra
celor mari, a celor ce n'au putut arăta nimica, asupra celor ce
au fost în stare să arate, s'a gîixlit. Aceasta, nu 'i vorbă nu ese
o biruinţă a germanilor asupra aliaţilor, ci mai mult o biruinţă
domestică, uu fel de încătuşare a rortiănilor americani, cari să
mi
mai poată grăi nimica atunci cînd li se pune zăblăuî între
dinţi.
âD
Ci, pentru toate aceste lucruri, Doamne sfinte, nu credeam
să poată ajunge cineva piuă acolo ca să nege ce a scris, să st»
«rate plainic tocmai atunci cînd să adevereşte câ fratele Iui de
cruce, a spus că „America" ne stă întotdeauna în calea lăţirii
noastre şi noi mi putem co-opera cu America".
Şi pe lîngă toate minciunile convenţionale, nu credeam că
un prieten al nostru să fie atita de copilăros să mistifice lucru
rile şi să îHîrvertească adevărul spunind că omidele rod oase.
între aceleaşi minciuni convenţionale trebuie să înşirăm
şi ieşirile unor contraţi de ai noştri, cari acopăr atrofia
df simţiri a ifîiot
i,
ori dovedesc scamatorie mai nonă în care
ni să arată că nu a voit să monopolizeze. K doar ştiut că tocmai
dînsul fusese cel care voia să inoiiopoli^eKe dohi început şi voia
(gft-ştic cine sunt stăpînii?
Alta, mai nouă. Tot dintru cele convenţionale: „Strugurii
s e a e a a i
Cetitorii noştri ştiu şi cmiţ*#' pavegteft. ,,Strugurii «unt
prea acri" spusese vulpea cînd im a putut ajunge la ci şi
acelaşi lucru mi '1 spune şi un prieten pe care mi-ar fi fost drag
să'l văd la strugurii acri atunci cînd să dorea ia ei şi, socotea
că ijulce trebuie să fie împreunarea eu ei.
Nici nu este departe îndărăt acel timp. Pe atunci strugurii
•:ratti dulci, pe acel timp nu sfi căuta că un ziar este „gratuit" si
celalalt este pe bani, uu să căuta nici la „bargaiu"-uri naţiona
le şi nici ia „penny-sale". Pe acel timp ar fi fost buni toţi sa
loncrii «lin toată lumea şi nici cultură nu ar fi trebuit, ci ia
că, ar fi trebuit p^uUu prieteni o^ul de ros, în schimb pentru
„tăria morală",
4
Şi pe urma fttîtor mineiufii rtmrwţwmiil», p© unna alitor
nan fragii, pe urma îmbieciunii de nou ca si dînşii să ajungă
sub copcriş, nu avem altceva tie zis decît să le oferim confraţi
lor noştri întreg concursul nostru pentru toate acţiunile
dacă ne arată si dovedesc că nu sunt sentimente de bîlci
sOBtimenteie pe cari le au faţă de unele chestii naţionale. Dar,
Iq,
început sa ni să arate prin jertfe. Noi am jertfit mult. Sun
tem încă în stare să jertfim. Dar să vedem pînă unde merg con
fraţii cu jertfele. Şi cum înţeleg dînşii afacerea? Acestea să
fie numai din o parte ori din ambelef Te pomeW*ili»a^&*şi aci,
iijţj g# va spuue câ dînşii în primul rînd sunt c^i ce au jertfi$.:
54 i&fc fi $
Mărunţişuri.
la
căsnicie să poate spune ea
să mînînci s^nra eu a rămas de
la ]rîuzi dar în viaţă o foarte
i reu fcâ inaiatezi folosind prile
jurile
de a dou« mlafi (seeoud
hand).
Oare ^uiâ' tfjS face câ oamenii
cari pentru viaţa publică sunt
în 1918 şi vor fi în 19919 tot a
tîtli de folositori ca şi eălendarul
iliu anul 1(XK, totuşi cred ea fă
ră dc ei s'ar potopi lmtiea nu
ar fi viaţa publica?
Noi, ii aisâ ierte îadrâaneala
credem că putem nunii optimist
pe un oui, eare crede despre dîn
sul că atunci iînd va fi noua în
viere, are să fie numit iprocuror
general.
Poate că Magyari de aeeea îşi
face de pe acum re-clamă că fo
tografi ia lui cu gura căscată în
fiecare număr.
Timpul nu totdeauna însem
nează lan pentru oamenii eari
fac afaceri pe credit.
Dacă dorinţele ar fi cai,
tunei nu ar txini fi loe pentru
ufomobile pe pămînt.
Fiecare bărbat eu păreri roase
de molii, uu are dealt să-şi aieri
zeze puţin principifte.
Unii bărbaţi nu să pricep nici
la aeeea să spună: „nu44. Noi eu:
noaştem pe un nenorocit care s'a
lăsat angajat de trei femei în
acelaşi timp.
înainte de a vă încrede secre
tul unui prieten este bine să va
îi duceţi aminte că prietenul vos
tru mai are un prieten, care eş
ti- -împrietenit eu unul ce stă în
bune legături cu dujmanul vos
tru. ___
Cea mai mare parte liu fete
sunt destul de cuminţi ca să ştie
că ducă vor lăsa pe amanţii lor
să le ţină cîteva minute |e ge
nunchi. dinsele îi pot -cîştiga f*&
le ţină o viaţă întreagă.
INFORMATIUNI
Expoziţia din Chicago. Un
prieten bun ne înştiinţeajsă «ă
autorităţile din Chicago, IU., în
unire cu 'guvernul Statelor Unite,
aranjat o mare expoziţie de
război, eare va ţiue de la 2—15
•Septembrie. Acolo -sunt făcute
tranşeie, sunt aduse tot felul de
trofee de pe «impui de bătaie
din Franţa, sunt submarine, tan
kuri, aeroplane, tunuri, şi în fine
tot felul de arme luate de Ameri
cani de la soldaţii Kaiserului.
Ziua de,4 Septemvrie la acea ex
poziţie este numită ca .ziua llo
îHÎnilor. Ar fi frumos ca fraţii
Romîni din Oary, lud.. Indiana
Harbor. East Chicago, Ilammond.
lîlue Island iş celelalte oraşe din
împrejurimi, să nu peardă oca
zia de a vedea aeele frumuseţi,
mai cu ^»âniă că chestia este pa
triotici şi ne
priveşte
Kom'înii.
lor
v
şi pe noi
împuşcat In., somn. ^. (Jl^ve
laud, Ohio. Walter Duuikos
kv a fost inipu^cat de uu individ
pe cînd se afla adormit în pat.
Accstaî 1-a împuşcat luîudu-1
drept un altul eu eare avusese
0 ceartă în ajun. poliţia a arestat
pe un om eare seamănă în parte
cu cel descris de soţia rănituhii.
Conform celor spuse de detectivi,*
«eesta intrase pe intunerec în a
să. şi igreşiiid odaja, a tras '-cu
revolverul intr'un oin eare nu-i
făcuse nimic.
Scufundarea unui vapor fran
cez.
sesc patru soldaţi Sirbi. I
Lege pentru controlul metalu-!
lui.
Washington. Senatorul
un proiect de le^î? (prin care cere
ca guvernul să puc control pe
toatăs. producţii!nea metalurilor
trebuincioase în război. Se zii*»
că preşedintele Wilson eafce
iu fa?
voarea acestui iproiect.
AceideBl, Cleveland ^)ihio.
Trei femei
şi
un barbat au
piimit rane grave 'm „timpul cind
aut^mobiduf |u c^e călătoreau
-/r.
fe '.,if vumL ...
$|:-l'-:f
„A Kl.C &'
s'a ciocnit eu u» tramvai în stra
da E. 71-th. Au Iost i,t|işi toţi la
spitalul St. Alexbr
'\r
Din nelegiuirile Hunilor.
Washington. —Cablogramele pri
mite oficial de la Roma dau ştiri
despre o nouă formă de nelegiui
re comisă de Huni. în timpul uuei
raite aeriene la Briudisi. aviato
rii Austrieci au aruncat cutiuţe
frumoase pline cu explosive. Co
pii cari le-au deschia au rămas
fără mîini din cauza exploziei.
Defaiar»
d« ftranvtife.
Cinci­
nnati Ohio. Aici «u sărit de
pe şine două tramvae lîngă Che
ster Parc. o
murind pe d-ra «Ja
nette Tuxon şi râuiiid serios alte
şase persoane. Tramvaele sau
lovit de nişte stîlpi de telegraf
şi au aruncat
ctţrva pasageri a
fară din ele.
Reînflorirea Palestinei.
—1 Ro­
ma. Ofiţerii reântorşi de la Ie
rusalim spun câ autorităţile mi
litare au făcut noui jprogrese în
instalarea de tribunale, orgaui
zaţiutii guvernamentale şi niuni
ci pale şi chiar eoiuerciale, ceea
ce «va forma temelia noului gu
vern naţional pe care aliaţii au
jpromis că-l vor stabili în Palesti
na eu reşedinţa în Ierusalim.
Ambulanţele atacate di avia
torii Germani.
tre cari una a căîsut Ia cîţiva me
trii în faţa unei ambulanţe. Du
pă aceia, pe cealaltă ambulanţă
a împroşcat-o cu focuri de mitra
i e
Disputele inta^ Sţmnia şi €hw
mania.
ţiile dintre Spania şi Germania i
admis sunt foarte grave.
Asupra acestor relaţii va fi di»
cuţia principală cînd Von Ilintz»
va pruni în conferinţă pe oficia
lii "Austriaci.
Zvonurile Veîiile d» Berlin
spun uă Oerm^aia uu vrea să as
culte la cererile juste ale Spaniei
ca această ţară să fie utorizat
să ia cite un vapor german dr
fiecare vapor spânei
acufundat.
Industria de fărburi engleză
Londra. Casa comunelor
votat $4,K66,500, prima sumă, vo
tată pentru dezvoltarea industri
ei de fărburi în Anglia. Ajutoru'
guvernului ia forma unui jntpru
niut, această sumă să va împărţi
ca să ajute la creşterea producţi
ei cît şi cercetărilor ştiinţifice îr
aeeastă direcţie.
înaănătoşarea nhii Lenifli.
Copenhaga. Sănătatea lui Le
mne, prim-ininţstrul bolşevikist
s'a îmbunătăţit foarte mult, doc
torii îl consideri scăpat de ori'c
pericol. lora Kapl.au, Hnoluţio
nara rusă ce a puşcat asupra Iu'
Lenine refuză să spună cine «unt
complicii ei.
Toate }ersoane^e din lVtrogra»1
şi
^toseova care nu locuiesc în a
cele oraşe sunt provocate ca î»i
douăzeci şi patru de ore să pă
răsească oraşele.
•-,
Doi morţi in o explozie de ca
zâne.
pu
Paris. Vaporul francezi
4
de 150 cai iputere a explodat, o
marind pe cei doi focări. Fabri
ca lucra la comenzile făcute pen
vapoare. 8e presupuue că
doi dintre lucrători ar fi vinovaţ'
de această nenorocire. 'Pînă a
eum
fiu
«'a
eu numele Pampa. de 4,471 de
tone, a fost scufundat de subma
rine îti ziua de 2j August, pel ....
•, i
1
făcut ului o arestare
—i o——rr
$CRIS0ARE DU APRECIERE
Onorată Redacţie'
Articolele semnaţii-de îr. Bru
mă rel sunt foarte la îoeul lor. ITr
maţi (înainte şi cauza dreapt?
rit care li
rînd recunoscută
I i i* 4 i ipeutru care limitam va fi
cmd se mtor?ea de la Bizcrta la i ?,
Salonic,. Din cele de pernoaus,]
aflate în acel timp pe bord lip-
in
cu
New $a*tle, "ilMjiw*
ţ)
v
Nota
__
Aftain Biarcu.
Red.
Henderson din Nevada a depus. colaborator 'itjHkcm al nostru
mulţumeşte
s'au grăbit a ati
unii prin iieria,
şi chiar un|^
lungă distjftUţă"1
Ziarul
tradiţia de
ce caută
fie ei
noaatră
îu^reaul:
©rnmărel, un
acelora ce
scrisul său
prin teleifon
:i» telefon de
distance),
va păstra
toţi acei
-murickorf
iu. Lupta
încredere
k
MASURI DE ÎNDREPTARE.
•Sîuibătă. în 2" corent," preoţii
Ronîini din America au avut o
întrunire în oraşul Cleveland, O
hio. )Nu se ştie ce s'a discutat şi
hotărît la acea întrunire, fiindcă
nu s^a văzut publicat nimic în a
ceastă tprivinţă, dar ar fi fost bi
ne ca printre punctele depuse
.spre desbatere să fi fost şi acela
de hotărîrea preţului pe care tre
bue săd pretindă un preot cînd
este chemat să înmormânteze un
creştin în alt oraş, să boteze, să
sfinţească clădiri noui, etc..
Setea de bani observată li unii
dintre preoţi în asemenea caZtiri
a ajuns un ceva scandalos şi de
nesuferit. De exemplu faptul
cînd un preot a cerut o sută cin
cizeci de dolari de la un biet Ro
mîn din Akron, Ohio, pentru sfin
ţirea Paştilor, a stîrnit adevărate
furtuni în ziare şi bănuieli prin
tre credincioşi. Altă dată un pre
ot catolic a cerut cincizeci de do
lari pentru îninormîntarea unui
Rom în din Toledo, Ohio, membru
!a Societatea „Furnica'Nici că
se poate un caz mai monstruos
decît
vsă
Paris. .Stan­
milă
de. un aviator derman, !n eiud»
faiptului că pe''ambulanţele 1-0"
era făcută cîte
o.
cruce roşie în
dimensiune maro. Sburătoru1
^Iuti a aruncat
dottft
bombe din­
vezi pe preot tocmind u-
se precupeţeşte la capul mortu
lui, zicînd: ..îmi daţi. ori de nu
îl las neîugropat." Dacă la .adu
narea* menţionată mai sus s'ar
fi luat măsuri de împedeearea n
cestor abuzuri, încrederea popo
rului de atîtea ori sdrnnci
nată de părinţii sufleteşti ar
reveni din nou şi felicitările noa
stre u'ar îutîrzia un -singur mo
ment. G. S.
A.L PATRULEA ÎMPRUMUT
AL LIBERTĂŢII.
Campania pentru al patrulea
împrumut al Libertăţii va înec
oe în ziua de 28 Septembrie şi se
va sfîrşi la 19 Octombrie. Suma
icestui împrumut nu a fost anun
ţată pînă acum, dur să ştie că va
fi cu mult mai mare ca ori care
:mprumut
MORALA PUBLICA.
La petrecerea cu teatru dată
Dumineca trecută intr'o hală ro
mîiiească din (Revelând, Ohio,
societate cu nume religios, s'a
:ntimplat
lamuat de ori ce persoană mora
ă. Se juca pe scenă piesa „Scara
Miţei'4. Era îu actul cînd apare
un bărbat şi o femeie şi ea-i zice
•icestuia: „Da haid mai iute, co
L'onaşuîe, că m'am toipit de ne
răbdare în lipsa d-tale". Odată
•u ultimele cuvinte, femeia şi-a
descheiat cu iuţeala fulgerului o
scobitură a rodiei în faţă, s'a în
"linat jmţin pe spate şi a rămas
într'o poliţie care întărea în mod
prostituat motivul pentru care-1
aşteptase pe coconaş cu atîta „ne
răbdare". Dinsa «purta jie deasu
pra o rochie albă şi pe dedesupt
una neagră, şi cînd şi-a desfăcut
prima rochie, privirea (publicului
i descoperit dinaintea femeiei o
deschizătură neagră, de formă
ovală. Cineva din public a strigat
de la ficaţii .,lacă miţa, m-ă-ă
Cei mai nesocotiţi au rîs euv
poftă de ..celebrul" gest al „ac
triţei". însă oamenii cum se ca
de. cari veniseră acolo cu soţiile
şi ficele lor, le ere pa obrazul de
ruşine şi stau toţi gata să sftră
a îndrăsm aţa
şi
«vîrle jos
de pe scena .•
După cît ştim acel ,gest neruşi
nat nu se coprinde în piesă, şi
nici nu se poate presupuue că
*'ar coprinde, căci nici un autor
nu-şi permite să serie, imorali
tăţi în operile sale.
Comitetul care a aranjat acea
stă petreceri* ar trebui să-şi dea
seama şi să înţeleagă că publicul
n'a plătit bani Ia intrare ca «a
fie insultat în felul acesta. Ce e
mai trist este că în fruntea ace
lei societăţi se află un preot. Uu
simţ lăuntric mă tot (îmboldeşte
să întreb pe membrii şi membre:
„Oare astfel d» morală -lţ-a dat
Upeotul «fiuţia sa. a învăţat-o pe
aceia să-^î arate miţa iu public?"
X'
-Wi« u
If ^wţ^ţwje^jţjwa* »«»w «ir-*«rş^s*w^ #^wf»»^ţţri?v, «,
i*
făcut pînă acum. De
ici. poporul American e chemat
a împrumuta o sumă mai mare
le bani în un timp eu mult mai
scurt ca înainte. Este necesar
leei, o acţiune promtă un
lucra prompt şi eficient şi "O sub
scriere liberală.
Noi avem inspiraţii mari pen-
fru
încercări mari. Noutăţile de
pe cîmpul de luptă inspiră }e fie
care American, nu numai cu mîn
Irie şi (patriotism, ci eu îndemnul
le a-şi face partea lui în acest
conflict. Nu e îndoială şi egoism
!a
soldaţii plecaţi în Franţa şi
va fi nici la cei rămaşi acasă.
Noi toţi suportăm aceiaşi ţară şi
iceiaşi cauză armata noastră
în un fel şi noi în alt fel. Partea
lor e eea mai grea. îusă şi noi
putem ca să ne facem partea
uoastră prompt şi eficient la fel
•utu şi-o fac ei.
s
«,a
,r ,\ ".'
CLEVBtâim, OHIO, JO!, S BKFTBMBRIE 1918.
MINISTRUL DE
RĂZBOI CHEAMĂ
SĂ SE REGISTREZE
IN ZIUA DE
12 SEPTEMBRIE A. C.
Ylrsta acestora este
«lela 18 pînă la 45
ani
R0MÎNI DIN TOATE PĂR
ŢILE. VOI CARI SUNTEŢI
IN VÎRSTA ACEASTA,
PREGĂTIJl-VĂ DE
REGISTRARE.
REGISTRAŢI CÎT PUTEŢI
MAI CURIND. ADEVĂRA
ŢII PATRIOŢI VOR REGIS
TRA DE BUNA VOIE, CEI
I/ALŢI DE SILA.
FITI GATA.
NU UITAŢI, CA:
FIE CARE BJUtBAT,
CAKE NU A AJUNS V1SSTA
DE 46 ANI ÎMPLINIŢI IN
SIUA DE REGISTRARE PEN
TRU SERVICIUL DE ARMA
TA, TREBUIE SA REGIS
TREZE IN ZIUA DE 12 SEP
TEMBRIE A. C.
FIE CARE TIN AR CARE
A AJUNS A 18-A ZI A NAŞ
TERII SALE IN ZIUA DE RE
GISTRARE (12 SEPTEMB
RIE) TREBUIE SA REGIS
TREZE.
FIE CARE BARBAT IN
TRA V1RSTELE DE 18—45,
CARE A REGISTRAT ÎNAIN
TE DE ACEASTA IN ARMA
TA STATELOR UNITE (NU
în registr&rile de stat) ORI
BĂRBAŢI CARI SA AFLA A
CUM IN ARMATA ORI MA
RINA STATELOR UNITE,
NU TREBUIE SA REGIS
TREZE.
FIŢI GATA.
REGISTRAŢI CIT SA POA
TE DE TIMPURIU. ADE
VĂRAŢII PATRIOŢI RE
GISTREAZA DE BUNĂ VO
IE- CEILALŢI VOR FI SI
LIŢI. ARATAŢI-VA CIT SE
POATE DE PATRIOŢI.
ROMINI MERGEŢI
CU FRUNTEA RIDI
CATĂ LA REGISTRY
keinziuade
12 SEPTEMBRIE
& wt
il
PH»
,,** if\^K '.* 1
şn
'î*l
i!
'i
1

xml | txt