OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 05, 1918, Image 4

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-05/ed-1/seq-4/

What is OCR?


Thumbnail for

Ardealul, d-na Elisabela Cazan.
Bănatul, d-na Opriţa Popeseu.
Ducovina, sil-iia as hiva
Fătu.
REV. SOLOMON DUMA
WALK-OVER SHOP
HOTEL LEXINGTON
Telefon: Bell 1306.
THE ALLIANCE
HARDWARE CO.
THE ILLUMINATING CC*
ILLUMINATING BLDG, PUBLIC SQUARE
S62 E. BOARDMAN STR., YOUNGSTOWN, OHIO
PHONE: DELL: FEDERAL 2914.
(3—6)
SOMJMJBUROBOBOflOMOVOSOBOHOHOBOBOttOHOHOBOVOMOBOL
THE PEOPLES BANK CO.
K A I N S E E A I A N O E
R. W. MILLER, D. D. S., DENTIST

N
PAGINA 4.
j?.' if/-,
v**'
i' f: ,|/-'\
•$-*•
V UV-
-.''J&y
V'
l--*f«':
-"i'
i =. -c
,W ,, f?,.
RAFUIALA.
De: L. REBREANU.
"I.
Pimenit do sărbătoare, crntn do
mult le dwii, Taina Lotru şedea
mototol po lav iţii, en roatele ra
zimato do marginea mosei, on o
brajii scufundaţi în găvane I o păl
im11of, -priviml ţintii la un oohiu
do foveastri\ je care gerul do astă
«wvapto zugrăvise sumedenie do
chipuri do ghiaţa, ciudate şi în
tortoelnafce ca visurile unto alo
unui om năcăjit. î$i bătea capul
et& .lo slovenoasoă... Tacă, colo
Îţi
mijloc, 1 miniUfte hidră şî
mlăd ioană, un trop frumos do
femeie, proptii şi în dreapta şi
în •stingă po doua matahale şter
se şi rol inso. jur împrejur so
încolăcesc dea valma io/mo poci to,
subţiri, dinire cari so iTesprind
şi so împletesc, în rotocoale răz
leţe, cununi do ghiaţă argintie...
Toma. părea că înoopo să înţelea
gă rostul acestor chipuri. îşi în
crunt a siprîncenele ea sa lo pă
trundă mai bine, dar atunci nu
strop l«t dc apă so dcsghiocă do
stih pervaz, so prăvăli în cirligă
1 uri mărunte peste miezul geamu
lui şi, de odntu, toata icoana se
wînji şi toate florile «ichimo
fiosiră...
Toma clifiî vajnic do doua ori,
desveliud doi ochi mari do căr
bune stins. O fulgerare do parâ
lucitoare îi învioră o clipă privi
rea, o licărire do mînie pătima
şe care, însă, se înecă îndată în
nedumerirea ce-i ţinea încătuşat
sufletul. O oboseală i-se strecură
prin mădulare. Jsimţea -că îi ţişno
şte ceva prin inimă, -ceva nodoslu.
şit, asoii*«iior şi eu durere -, şi cu
mă ni a.
Şi în răstimpuri t*i «întărea
femeia prin painjenişul pleoape
lor întredeschise. O vedea aşa. ca
iprin ceaţă, proptindu-se cu o mi
nă de colţul mesei, îmbrăcată în
haine frumoase sărbătoreşti, şi i
se năzărea că vede o păpuşă de
marmoră în fereastră, o floricică
atinsă de rouă...
Toma a făcut, de dragul Rafi
lii, nuntă maro, cum rar se pome
neşte. Dar Rafila nu înceta de loc
cu plinsul... Si eînd statură
înaintea aii arului, cînd îi puse
popa să zică sfintul jurămînt.
trei degete pe sfînta cruce,
Racu
la a început să se bocească, do-i
tremura şi euiwiniţa de flori din
cosiţe. Hi toate femeile au plins
«le mila ei. încît se cutremura bi
serica de jale... Mai mult a se
mănat cununia aceea a prohod,
decît a nuntă... Şi toată lumea
se mira şi se minuna, numai To
ma nu se sinchisea de nimic, căci
lui ii era tare dragă Rafila...
Şi a trecut de-atunci un an de
zile... O seamă do oameni spu
neau că trăiesc bine, ca o pereche
de {porumbei, iar alţii svoneau că
nu se prea învoiese la toate, cum
ar fi să se învoiască un bărbat ti
năr cu o femeie tînără...
Rafila .se topea po zi ce merţrea,
cum se topeşte omul de omăt în
bătaia razelor de soare. Ii pie
riseră bujorii din obraji, era al
bă ea peretele. Totuşi acum. -do
cînd a'a măritat n'a mai văzut-o
suflet de om plîngind. Numai To
ma o vedea adese eu ochii înro
şiţi. însă. cînd da el s'o întrebe
ea începea a zimbi şi astfel Toma
nu mai îndrăzni-a s'o neeăjască.
Cu toate că şi lui i-se părea că
zîmtbetnl acela prea seamănă a
plin­
Ivan TrnarrExiEFF.
Cea dinţii iubire
Traducere de
NICOLA E DA ŞC'OVJCI.
(f'rmarc).
„Totuşî trrtiue numai
fae cunoştinţa", gîndeam rătăcind
fălii ţintă prin eîmpia nisipoasa
care se întindea pînă la zidul îm
jMfiţjmuitor.
|,Dar eilm? Asta-i întrebarea",
îmi trecură din nou prin gînd
eefc1 mai miei amănunte ale întîlni
r»i noastre din ajun. Nu ştiu pen
tru ce, dar eeeaee mi se înfăţişa mai
4os, era rîsul ei din eKpa în eare
rîsese de mine... Şi pe cînd mă
frămîntam şi combinam diferite
planuri, soarta intervenise în favoa
rea mea.
în lipsa'mi de acasă mama pri
taffee deîa nona'i vecina o scrisoare
pe hîrtie vînată, închisă cu un bu
lin negru, de acelea cari se între-1
bginţează numai în birourile poşta
le, «au pentrn dopurile vreunui vin
cftin! In acea scrisoare, scrigă în
tr'o limbă incorectă şi cu trăsuri
de condei neîngrijite, prinţesa ce
va* MiMwi ntmtftrii «femitiiik'.
prinţesa, maoift era inbune legătu­
ii era tare dragă Rafila, şi în1
sfîrşit «1 băgat de seamă şi el că
se veştejeşte şi se ofileşte ca o
floare copleşită de buruieni. Şi, do
1# o vreme, a început să se iţîn
dească şi să se neiinişt cască din
pricina aceasta.
Apoi, într o clipă nenorocită,
i-a venit în minte un nume, un
nume ca ori care altul, d«r ale
cărui slove îi înţepară auzul ca
nişta Aec# aipryvsc, „.Tănaso Ur
sn !'4
Şî odată li fă
cut lumină in ereer. Păreţi că în
cepe să înţeleagă multe lucruri
po «ari nu le înţelesese pînă a
cum.
în clipa aceea. însă, a simţii
în inimă svîcniri viforoase, a sim
ţit că toată mintea i-se tulbură
ca ivn lac în care se scurge un pă
răiaş nămolos.
îi veni să se izbească cu eapul
de pereţi, cînd îşi «ducea aminte
de bocetele cele nesfîrşite, cînd
îşi aducea aminte cum n 'a pus
el scamă atunci pe bocetele ace
lea. Pentru ce nu şi-a căutat o!
de cap, dacă a ştiut ce ştia 'tonte
lumea?... Tiagseamft i-a luat
Diininepeu winţile.
.Dar îi era drajră Rafila şi a
enm, poate mai dig^ă pe cum
i-a fost, şi simţea eâ mai de gra
bă ar face moarte de on» decît să
se despartă de ea.
l'mhla ea un smintit şi «ll în
drăznea să se apuce lo nimic. Iv
ra voinic ca
1111
fi­
brad şi se temea
do toate umbrele, şi totuşi aler
ga .nebnn după umbre.
Se scula în cap de noaipto şi
pleca. Spunea eă se duco dopai*
te... Şi în capul satului se în
torcea ]cste cîmp. sărea garduri,
trecea prin grădinj ea un hoţ. pi
nâ ce ajungea iar în ograda lui.
Şi-aici se dosea să nn-1 vadă ni
meni. ca un copil care a făcut
ceva râu. şi sta tupilaţ^toată ziua
şi pîndca, aşteptînd să vadă ceva,
să vie cineva. îl apuca seara
110
mîncat şi nebăut, dar el nu m'
clintea din loc... Tîrziu, după ce
se încredinţa eă n'a văzut uimit'
bănuitor, se streeora iar pe unde
a venit, cu acolaş gol în suflet,
eu aceiaşi dorinţă de a afla ceva.
îi părea bine că n'a găsit nimic,
dar îi părea şi râu. Ar fi vrut
ipar'eă sâ dea peste ceva. să puie
mina pe ceva ca să ştie lămurit...
Şi aşa hoinărea neîntrerupt,
cînd po urmele lui, cînd pe urme
le ei, totdeauna degeaba. Iin
toate alergăturile acestea n'a pu
tut scoate nimic... Se chinuia şi
se frămînta. ne mai ştiind de ce
să se apuce, simţind numai cu
rat că o mkiă vrăşmaşă îl împin
ge tot înainte şi că îmboldita a
ceasta nu-i lasă odihnă.
Din om vesel, ce fusese pînă
atunci, se făcu închis ea veni ea
de ploaie. "Nu se mai arăta prin
tre oameni, iar da că-l cerceta ei
nova, nu mai ştia ce să vorbească,
căci îl era frică să nu se dea de
gol. 1-so părea eă toate cuvinte
\e îi sfâşie inima din toate vor
sfcelo înţelegea vicleşuguri cari se
potriveau de, minune cu starea
lui, eari poate erau rostite anume
ca să-l batjocorească pe el. Do
multe ori îl tăia prin cap să se
depărteze, să-şi ducă pe Rafila
undeva, unde să\|*u i-o zărească
ochiu omenesc, sa nu i-o ipofteas
că nimeni, să nu i-o plngărească
nici un gînd străin...
Şi-acum, iată. totuş vrea să
meargă cu Rafila la o nuntă. A
cum vrea să-i dea drumul, să i-o
ri cu persoane însemnate in mum
ie eărora so afla soarta oi şi a copii
lor oi. Se părea că avea procese ma
ri cari atîrnau do acolo persoane.
„Mă adresez dv., scria ea, ea o
doamnă nobilă şi mai ales mi ar fi
plăcui să profit do prilejul acesta".
Xfîrxind, cerea mamei permisiu
nea de a se prezenta.
Găsii po mama năcăjită: tat&
mou nu ora acasă şi prin urmare,
n'avea la cine să ceară sfat. Să nu
răspundă „unei doamne nobile" şi
încă unei prinţese nu era eu putin
ţă. Dar dînsa nn ştia nici cum sâ-i
răspundă. Să-i serie tin bilet în
franţuzeşte i se părea nepotrivit.
Cît despre ortografia rusească, ma
ma la rînduri, nu era tocmai tarej
îşi da seama şi nu vroia să se com
promită.
Ea se bucură de venirea mea şi
mi spuse sâ mă duc îndată Iţi prin
ţesa şi să-i explic prin viu grai eă
mama totdeauna'i gata sa fie de
folos Excelenţei Sale şi o ruga să
vină pe la orele unu.
îndeplinirea, aşa de neaşteptată
şi aşa de repede a dorinţelor melc
Mie mai tainice, mă bucură şi lAă
îngrozi totdeodată. Cu toate astea
âKă stăpînii şi ma urcai In camera
mea ca să-mi pui cravata cea nouă
fi Haina cea lângă aeaaa *purtam
îneă surtuc rotunjit dinainte şi gu­
V •k,: ...
TI"i "!*,%* -^'.*yW^w' *t
vadă toată lumea. O duce el sin
gur sâ se întîlnească eu Tănaso.
Da, îşi zieea el. eâei Tănaso
are să fio şi el la nunta, aceea,
mai ales dacă ştie ea şi Rafila va
fi acolo... Da, Tânase-i holteiu,
el ae-duee la. toate nunţile...
Nici nu-şi poate da seamă emn
s'a. putut Intîmpla una ea asta.
măcar că numai ieri s'a pelt'o
eut.., îşi aducea aminte eă au
venit doi călăreţi, au venit şi
i-au poftit la nuntă. El s'a codii
••îl s'a codit, dar călăreţii nn i-au
dat răgaz, şi în sfîrşit a trebuit
să le fă gâ du iască c'or merge ne
greşit şi, ol şi Rafifa...
Aşa, da, fii-eşte e'aşa, i-a
zis atunci unul. Aşa se şi cade,
vezi, mirele nostru ţi-a fost cel
mai bun prieten în holteşio.
Şi mi-se pare eă snnteţa şi
.'ova neamuri... aşa de mai fie
parte, a adăogttt celalalt.
Apoi sâ veniţi nesmintit, să
nu cumva să faceţi să nn veniţi,
că s'a supăra tare râu mirele.
Toma s'a uitat atunci eu coada
ochiului la Rafila şi a văzut că
ea zîmbeşte. îi era pe limbă să în
trebe de Tunase. Dar totuş n'a
îndrăznit, i-a fost ruşine, şi 11
zis eu glas domol:
Ne-om duce die bună seamă.
puteţi fi hodiniţi!
1-a păut râu, atunci îndată «ă
a făgăduit şi, după ce. au oşît
călăreţii din casă, sta gata să fu
gă după ei şi să le spnnă eă nu
s'ar duce mai bine ori ce.,.
Toată noaptea s'a svîrcolit. în
pat, par-că ar fi fost culcat pe
jăratec. Toate bătăile do cap, ţoa
le chinrile ce le îndură de o vre
mo încoace, îi năvăliră deodată
şi-l gîtUiiră de par'că să-i scoată
sufletul. în urmă, sleit de obosea
lă adormi hotă rit să fin se -ducă
la nici o nuntă...
Dar a doua zi, ekid em de nwrs,
şi*« sehimbat gîndnl.
Să ne gătim, Rafilo, zise a
lojio câte neva&tâ-sa, eă-i vremea
sâ plecăm.
Rafila pai*'eă ştia ee frfndnri îl
torop»sc şi se uită la el plină de
mirare:
Ne ducem
Vezi bine e'«w* «ie*#t, -Atcă
le-am făgăduit! răspunse Toma
Irtiimăeit, intoreîndu-se în altă
parte.
Fie «mi rtvi tn,
bîi Rafila.
în sufletul Ini Toma se apfin
sese o poftă nebună să dea faţă
u duşmanul, să se învrăjbească
cu toată lumea...
Şi s'a îmbrăcat în hainele «ele
mai frumoase în haine noni, oir
suto toate de mina Rafii ii. Şi
în vremea aceasta nu şi-a luat de
loc ochit de la novastă-sa. O pi
ronea cu privirea par Var fi voit
să-i pătrundă pînă în adîncul su
fletului, să-i citească gînduile
cele mai ascunse. Dar Rafila s«
imbreăea şi ea repede, tăcută, şi
in faţa oi nu se desluşea nici o
bucurie, nici întristare...
Şi acum de cînd stau aşa, ga
ta de ducă, Toma par'că aştepta
să zică ea ceva, să-1 roage tpoate,
ar oa tăcea şi aştepta, smerită şi
liniştită ca un boboc de vizdoagă
în oala de lut, şi în loc de bucu
rie par'că o umbră de plîns îi
îmtbrobodea obrajii de zăpadă...
în sfîrşit, Toma totuş gemu:
Mergem, Rafilo?
Chim crezi tu că-i bine, răs
punse nevasta cu o voce stinsă.
Dar dacă eşti îmbrăcata
Tar' mă pot desbrăea ...
ler maro dostrîns, deşi îmbrăcămin
tea asta începea să-mi displacă.
IV
In sala de intrare îngustă şi de»
st.ul do rău ţinută a pavilionului, în
care intrai cu o tremurare nostăpî
nită a întrogoi mele fiinţe, mă în
tîmpină un servitor bătrîn ou ca
pul încărunţit. Faţa lui pîrlită avea
o culoare arămie, ochii întunecaţi
erau mici ca ai unui purcel, iar pe
tîmple şi pe frunte i se întipărise
ră adînc încreţituri cum n'aw mai
văzut vre-odată.
Pe o farfurie el ducea scheletul
unei scrumbii despuiate şi, cu pi«
eiorul închisese uşa în urmă-i? JMH
întrebă cu un ton scurt
J3
Ce doriţi
Prinţesa Zassekina £«te acasă?* d-ta, d-ta eşti 'fit# 4Plni V...
Vonifati! strigă vocea puţin
tremurătoare a unei femei.
Servitorul îmi întoarse spatele,
şi pe partea carfe-1 mai acoperea
observai livreaua roasă ce n'avea
mai jos de şolduri decît un singur
nasture de alamă cu coroana înro
şită de rugină, apoi intră iar în
cameră lăsînd jos farfuria.
Te-ai dus în oraş? repeţg, a
celaş glas de femee.
Slujitorul marmură eeva.
Cub»t a venit cineva făcu a
ceiaş voee. Fiul vecinilor $ Bine!
zi-i si intre.
I
El o privi ţinta în -oehi şi băgă
de seamă eă buzele ei, subţiri- şi
umede ea dou^ vmfeuţe de «tuge,
tremurau:
S'a sculat ea trăznetul, şi-a în
cheiat sumanul la gît şi a pornit
f»'ipă.
ITaidemt
în mijlocul uliţei fn«^rişi adu
se aminte că şi-a uitat acasă cio
magul. Se întoarse Jwga, bodogă
nind printre dinţi:
Somn rău! &
Rafila îl aştepta in uliţă... O
răpăială de omăt sp cernea prin
văzduh, înwîltorită cînd şi cînd de
sfiflări tăioase de vînt. Fărimi
turi de zăpadă, mărunte şi înghe
ţate, o izbeau în obraji şi-i alune
cau în jos pe pieipt. îşi duse mîna
la ochi .ştegînd cîţiva picuri do
i-se încurcară printre gene...
lTn fior rece o cutremură... Se
simţea atît de stingheră în lume
lingă acest bărbat de la care nu
şi-a. auzit nici un cu vînt dulce,
a cărui dragoste şi desmiordări o
înfricoşau. Şi, adueîndu-şi amin
te în treacăt de celalalt, dc'mîn
gâierilc lui, de bweuriile şi de fe
ricirea lor de odinoară, viaţa ce
trebuia s'o ducă acum îi părea
mai neaj/ră ca moartea...
Toma venia gîfîind din caMa,
în mînă cu itn băţ do cireş, încre
s'tat cu flori. Văzîndu-1, Rahl*
simţi c.T i-se sfedeleşto wn fior de
grMtX în inimă—
(Va urma).
& O
Domnu lorgu Stan, din firma
lorgu Stau ct companie,
E în culmea foricirei, din îrunii
tul ăsta-i tată
Jumătatea dumisale, legitimai
Molania,
A născut de-nfi ifert «de ce^i nn
drăguţ boboc de fată.
Lasă domnu lorgu toate, nîtă şi
de prăvălie.,
Intr'o clipă âî. îmbraeft şî «atît
de sărbătoare,
Se îndreaptă radios dar grăbit
spre .primărie,
Să declare nou nfcscutttî, pe ttiîcu
ţa-i succesoarei
Cum ajunge, un ialufbaş tt fi ia
la întrebare:
Cine-i mama Ir Oh iar nevas
ta, se numeşte ^Jelanie.
Foarte bine, asta-i mania, dar
copilul tată ja'areî
Cum de nu! Scrie aeolor îdrgu
Stan et conipanie.
o
N V I A E
Comitetul femeilor romîtfe pen
tru Crucea Roşie Romînă Ame
ricana, pe această cale în vi tă po
toţi Romînii din Cleveland şi
împrejurimi, a ,lua parte la mă
reaţa petrecere ce se va aranja
în ziua de lo Septemvrie 1918.
Scopul acestci petrecri este ca
şi în trecut, spre a strînge fon
duri a ne ajuta neamul nostru cc
să află în suferinţă, precum şi
această ţară în care trăim. Deci
cerem ajutorul tuturor romîni
lor ce an la suflet binele neamu
lui nostru şi al acestei ţări.
Lnînd parte la această petre
cere, pe lîngă că veţi face o fap
tă frumoasă veţi avea ocaziunea
a auzi şi vedea piesa de teatru:
„Romînia şi ţinuturile locuite do
Romîni'', în trei acte de Oeorgc
Gard ui eseu, piesă care să pred?
pentru prima oară în Statele TI
nite şi care e făcută special pen
tm Crueea Roşie Romînă Ameri
cană.
E S O A N E E
Romînia, d-na Rafira VIad,
Poftim în salon, spuse servi
torul, care apăru din nou înaintea
mea după ee ridicase farfuria de
Repede, dintr'o mişcare, înîî aşe
zai haina şi intrai în „salon".
Mă aflam într'o odăiţă mobilată
sărăcăcios şi din repezeală. Lîngă
fereastră, într'un fotoliu cu un
braţ rupt, şedea o femee de vreo
cincizeci de ani, urîtă, îmbrăcată
într'o rochie verde fi cu o broboa
dă de lînă împrejurai gîtului.
Ochii ei mici, negri parcă vroiau
să mă străpungă.
înaintai şi saluCâ. I
Am onoareţ aă vorbeae doam
nei prinţese gdpltfna!
Sunt prinfjsia Zassekina şi
Tocmai. Altt%#ftit la dv. din
partea mamei.
Şezi, te
mi sunt ehe&ef
Comunic
sul mamei,
cu degete!«*i
stră, şi,
din nou

gur, fSca:
tîaăr. Ce
Basarabia, d-şoaWk Mart oara
Băgă cian.
»slatele Unite, d-şoarii Măriţi
Vintilescu.
(.'larda de onoare a Romlniei,
d-nii: Traian Văidoan, Toan Lă
pâdat, Avranv Drăgan si loan
lancu.
Toi aeeaistăvOc^anune va fi
şi culesul viilor. Titra din cele mai
vestite muzici va distra publicul
de la orele 2 după amiazi, cînd
se va începe 'polreooron, ipînă la
orele 8 «oara, cînd «e va începe
teatrul. După teatru va urma iar
danfitil"jptaft. la 'efftleJS din n§ap
te.
Taxa de înlînre va fî: Domnii
50 cenţi, iar pont lift dame 3~
cenţi.
8uprasolviri -primesc eu ma
re mulţnmilă şî SC vor euita pe
cale ziaristică,•
Bufetul va fi asortat
mai gustoase mezeluri şi băuturi
reeoritoare.
în speranţă că onoratul public
romînese din Ide Şl juV ne va ono
ra cu prezenţa şi dc data aceas
ta, pînă la roved o/e vă salutăm
cu toată dragostea:
Comitetul aranjator.
(200 & 202)
BR. A. LAPPNER
MEDIC DIN ROMÎNIA
5SJ Farnsworth, colţ cu Batting»
DETROIT, MICH.
Zilnic de la 9 dimineaţa pînl la 9
leara. Duminica 9—12 prinsul.
Telefonaţi North 2397. 1x6
Preot. gr. or. Romîn
1847—7th Str.,
'M
lifsti, undc
li văzut
ina răspun
jultă bătînd
ii în ferea
îşi ţinteşte
sa.
viu desi
*ari foarte
mnsei dn-
•Jte«*n»r
mtmwiMmaait
Ghetele cari le veţi purta acum
îe fie „WALK-OVER", fiind
•îă «unt trainice. (3)
MCDONALD'S
iLLIANCE OHIO.
jmyKmomD^womomomoimomm»
nişte hîrtii unsuroase, acopcritc cu
o scriere subţire, le duse sub nas şi
începu să lo scruteze.
E o vîrstă frumoasă, spuse dîn
sa deodată, mişeîndu-se pe scaun,
(^ît despre d-ta, to rog nu fi jenat,
la noi» totul o simplu.
„Prea simplu!" gînd ii atunci a«
runeînd cu un dezgust involuntar,
o privire asupra întregei persoane
neîngrijite a prinţesei.
In clipa aceea, o altă. uşă a sa
lonului se deschise şi'n prag apăru
fata pe'care o văzusem, în ajun, în
grădină. Dînsa făcu un gest. cu mî
na şi pe chip i se strecură un zîm
het.
lată şi fiică-meat zise prinţe
sa arătînd-o cu ,cotul. Zinoşca uite
fini vecinului nostru, d. V... Eşti
aşa de hun să mi spui cum tc ehia
mă?
Vladimir, răspunsei ridioîndu
mă de emoţie.
Şi după tatăl d*t^s.
P^trovici.
Adevărat1 Ei bine am cunos
cut pe un înnalt funcţionar poli
ţienesc care se numea tot aşa, Vla
dimir Petrrtvici. Vortifati! nuvmai
eîiuţa cheile, surit $T Msunarul
meu.
Fata mu privea mereu cu acelşş
zlmbet, en ochii pe jumătate închişi
'•"*V

CANTON, O.
0#OHOHOHO)50«OHOROHOHOI*OHO•
Diferite unelte de îerărie, apa
rate de încălzit, materiale de aco
perit casele şi lucrări în tinichea.
Executăm lucrările în timp scurt. 3
lOttOBOHOttOBOMOMOnOMOMOttOBC
ATENTIONE.
şi cu capul uşor înclinat, într'o
parte.'
'am mai văzut pe domnul
Vladimir ziso dînsa. Sunetul ar
gintiu al glasului oi îmi străbătu
prin tot trupul ca o răcoare-plăcu
ţă. —*Imi pormiţi să'ţi spun aşa?
•f Cum nu şoptii.
Undo 1 'ai văzut pe domnul?
întrebă prinţesa.'
Fata nu răspunse.
$$»*•*••
•SLEVELAND, OSIO, JOI, 5 3EPTEMBEIE 1918.
Un curâtitor electric
Iti va cruţa covoarale.
CÎND IŢI CITRAŢEŞTI CASA CU UN CU
EAŢITOR ELECTRIC,"NU SCURTEZI TRAI»
MICIA COVOARELOR D-TALE, A PREŞURI
LOR, ETC., PRECUM FACI ATUNCI A CIN»
ÎNTREBUINŢEZI MĂTURA ŞI FĂRAŞUL.
ŞI ÎNCĂ POŢI CURAŢI CU MULT MAI BI
NE, PENTRU CĂ UN CURAŢITOR ELEC
TRIC TRAGE ÎNĂUNTRU ATÎT MURDĂRIA
CIT ŞI PRAFUL CE APARE la SUPRAFAŢĂ.
CUMPĂRA ACUM UN CURAŢITOR ELEC
TRIC AŞA CA SĂ-ŢI POŢI ŢINE CASA CU
RĂŢITĂ IN MOD SANITAR PESTE TOT A
NUL.
woi»BOTOioaoBKDooHOHoaoHo«onoHO«o«oaoHOioaraHo»ono«c»o»
MUZICA BĂTRÎNULUI CASSIAN BARTH
Onor. Societăţi, Cluburi şi Parochii se pot adresa
on toată încrederea acestei vechi muzici.
Muzica e compusă din
14
A S S I A N A
Lucrătorilor din Winton şi fabricile din jur avo
in dousi ease
In vociuâtatoa asta una do o fniuiiio şi una do două. Casa «oa de
o familie aro şase odai şi odaie do scalda, toate instafaţiile sunt
înlăuntru: gaz, electrica, apa, eto. Lotul e de '50x120, părnînt do
ajuns pentru gradină oasa e în condiţie bună şi aproape nouă,
laeuta numai de doi ani. Se vine eftin şi în rate uşoare. Cinci
sute bani jos şi restul în rent. Aici vă puteţi seăpâ 4® ft mai pluti
reni la altul şi de cheltuiala Stroet carului.
DOUĂSPREZECE ODAI
Pentru fie (tare familie sunt şase odăi, şi odae de scaldă, eu
toate instalaţiile moderne. De prezent aduee şasezeci dolari la
lună. Se poate cumpăra eu o mie dolari batii jos şi restul ca rent
pe lună.
(199—20.3)
Avem mai multe proprietăţi pe west side eari se pot cumpăra
în diferite rate. Veniţi şi no spuneţi ce voiţi ca sa vă servus*
Atentiune oamenilor de afacerii
Avem mai multe proprietăţi de business pe Detroit Ave. şi
cornuri în centrul Romînilor. Veniţi şi ne aereetaţi saji telefo
naţi la: Main -1:119 ari Central 8390-K,
ORELE DE OFICIU DE LA 8 A. M. PÎXX LA ORELRi P. M.
S. D. STANSON CO.
313 AMERICAN TRUST BLDG., CLEVELAND, OHIO,
iar seara de la 7—9 în oficiul din 1406 W. 55th Str.
v
Eşti grăbit acuma? întrebă
ea fără să mă părăsească diu ochi.
De loc.
Vrei să m'ajuţi la depănat lî
nă Vino în camera mea.
Dînsa îmi Făcu o nouă invitaţie
din cap şi ieşi 4in salon. O urmai.
In odaia în eare'intrarăm, mobi
lele erau aşezate eu mai mult gust
decît în salon. De altfel, în clipa a
teea, mergeam ca în vis, plin de o
fericire care mă făcea aproape stu
pid.
Tînăra prinţesă se Aşeză, luă o
jurubiţă dc lînă roşie, şi, arătîn
du-mi un scaun dinaintea ei, desfă
cu Una cu băgare de seamă şi mi-o
puse pe mîini. Toate astea le făcu
în tăcere, cu' o încetineală plăcută
şi cuacelaş zîmbet senin dar răută
cios ^e. buzele. uşor întredeschise.
Clnf ocnfi eî,T aproape neîncetat în
chişi pe jumătate, se deschideau in
toată mărimea lor, chipul i se schim
V i"

persoane şi se poate îm­
părţi în două: o parte condusă de tatăl şi a doua de
Jiul, care e tot atît de recunoscut.
AdreBaţi-vă deci şi fiului şi tatălui pe adresai
PLĂTIM 4% LA BANI DEPUŞI IN BANCA N0A8TRA.
LA NOI 8E VORBEŞTE ROMÎNEŞTE. (3—6)
p§ ear» li pttttfţl fooate ori fi olnA.
Aflaţi întotdeauna. îndeplineşte ori ce lucru în branşa
ceasta. Ohios Bldg, Room 7-8, ALLIANCE, O. (3)
Phone: Bell 297 Ohio 2163. La reşedinţă: Ohio 4747.
l»1|, 1.
OII«.
ba cu desăvîrşiro. Ai fi zis că ra
,?,ă lumina Înfăţişarea acelui chip.
Ce ai gîndit. despre mine ori,
d-lo V'aldomar? întrebă dînsa du
n^o vreme. M'ai judecat desigur
ran.""
Eu prinţesă. n'am gîn
dit nimic. Cum aşi putea? răspun
sei foarte zăpăcit. i
Ascnltă-mă, începu dînsa iarf
nu mă cunoşti încă: sunt foarte cin-»
dată. Vreau să rai se spună totdeau«v
na adevărul. Am aflat că ai şaispre*
zece ani, eu am douăzeci şi unu, —»•.
vezi dar că sunt mult mai în vîr%ta
ca d-ta. Prin urmare trebue să'mţ
spui totdeauna adevărul... şi xj
te supui, adaogă ea. Priveşte-mă
Pentru ce nu mă priveşti!
Mă zăpăcii şi mai mult, dar orif
cum îmi ridicai ochii spre dînsa. E4"
zîmbi, nu ea îrtainţe^
«i cu un
HM
V
iii
zîmw
bet de aprobare.
Priveşte-mă, spuse îar cu gla{^
încet, mîngîietor, asta nu-mi indi^J
place. Faţa d-tale mi-e plăcută, am
presimţirea că vom fi prieteni daf
eu îţi plac? adăogă ea răutăcioastl
Prinţesă... voiam să încep,*
Mai înjtîiu, zi-mi Zinaida Al#.'
xandrovna pe uhnă, după obiceiul
copiilor, —ral tinerilor oameni vrd*
au să zic, nu căuta să ascunzi
ceeace simţi lasă prefăcătoria Je*/
soanelor mari. Iţi plac, nu i
aşa
1
S'h
5
'm

xml | txt