OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 09, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-09/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY TH
UNITED STATES
GOVERNMENT.
Reaches 100,000 people
VAT "YTTT IVA one FULL LEASED WISE SERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
pan? KO. 386, AUTHORED BY THE ACT OF OCTOBER 6,1917,
CLEVELAND, OHI#, LUNI, 9 SEPT. 1918.
Our people must meet the situa
tion they must rise to the 'occasion.
Every one must spend less and save
more and give as he has never gi
ven before. Every dollar that it is
possible to get along without must
be put into the work of winning the
war.
ROUMANIAN DAILY NEWS
Th£ Official Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
PATRIOTIC MONEY
There is urgent need for war
purposes of every dollar that can
be raised. As the war grows in
magnitude and pur share of the
burden becomes heavier the Govern
ment must have more money. In
a year from now it is planned to ha
ve 6.000.000 me i in the militari/
service. This nevesitates the rai
sing of more money liberty
bonds, in trift stymps, in taxes. It
necesitates morti liberal and more
general contributions to the Red
Cross and all• uM&Uvtt!?connected
with the war.
The only Roumanian Daily in.U. 5. and Canada Largest circulation.
ffi POST OFFICE OF CLEVOJH, OHIO:- BY Ti ORDER OF Tt PRBfflfflT, S. il, IWTflrffilJBL
'ANUL XIII.- NO. 205,
BULGARIA,ţTRADATOAREA ALIA
ŢILOR, SUB CALCAIUL GERMAN.

ST**?
-a
r!
1
*V
k
F-
V".
c&
.X Ji
V
wîf
r*:„
$
K
-'î
$
\\V'
w. s. s.
vv
/1^ A11A-
Ne găsim în faţa unui orga
nism uimitor de vast care se
naşte, se înalţă, se dezvoaltă cu
O repeziciune groaznică. Masele
astea de oameni, oraşele cari se
întind peste coline sub ochii no
ştri, pun la iveală prin activita
tea lor înfrigurată, un suflu ipu
ternie—de viaţă şi deasupra ace
stei activităţi se simte o voinţă
«are îndreaptă tot spre aceeaşi
ţintă.
Iată spre piîdă antrepozitele
unei armate. Ele se întind pe un
platou şi constituieso un adevă
rat oraş cu mahalale 'şP străzi pe
cari le străbat într'una nenumă
rate trăsuri camioane, materiale,
trupe şi trenuri al căror număr
de vagoane nici nu-1 poţi numă
ra. în acest oraş nou, se află i
jmenşe gări de căi ferate cu ne
numărate linii de garagiu. Înfă
ţişarea lui e aceea a unui ade
vărat oraş industrial american.
In depozitele acestea raţiunile
se numără cu milioanele, 'lăzile
cu milioanele, echipamentele cu
milioanele. A fost nevoie să se
^construiască, mai multe cartiere
speciale pentrii locuinţele negri
lor cari ^sigură funcţionarea re-
Igulată a acestui organism. Ieri
încă, pe platoul acesta caljn în
eunjurat de «păduri întunecoase
ŞŞnu se vedeau decît turme de vite
păscînd liniştit, şi de o dată, din
tr'o zi spre ceealaltă, s'a născut
un oraş «buimăcit de frigurile
muncei.
Materialul e imens şi tdt, aşa
cum ne spunea cu sinuplitate un
ofiţer american, vine din Ame-
-rC y„ rica. Da, trebue să ne gîndim că
v totul vine din America dacă
vrem să vedem toată mareţia
Jjp străduinţei americane fiindeă a
cest material a fost adunat din
colo de Atlantic şi vărsat pe coa
stele Europei de o flotă care a
străibătut ftceanui şi a luat în
sfiîrşit formele şi mărimile aces
tea in faţa inamicului.
îi
V#'
Ai ursa e un imens spital. Ca
aă fie mai adevărat trebue lift
?».yv'
hAiAM
iVJ-
zuo-|
ALIAŢII REPREZINTĂ CAUZA
OMENIMEI ÎNTREGI.
DE PE FRONTUL AMERICAN.
MUM HWHI COfttSfONDtHTIIMIil
Introducere: Domnul Gabriel Dichter, dela „Biroul Presei Ro
mine" din Paris, la începutul războiului european a fost coresponden
iul de război acreditat al ziarului „Epoca" din Bucureşti. Dînsul a ră
mas şi pe mai departe în Franţa şi face un preţios pervitin ziarului no
stru „America" prin corespondenţa sa dela vale, care va fi urmata
de altele. Corespondenţa însăşi ne-a sosit censurată în ambele limbi,
rmnînă şi franceză. Espunerile dini Dichter sunt foarte interesant^şi
captivează pe cetitor prin felul isteţ şi curgător în care suitf scrise. Le
recomandăm deci cu deosebită atenţiune tetitorilor noştri.
Undeva In Franţa,
August 1918.
JJJn Cf«er european nu poate să
înţeleagă o întreprindere ameri
cană fără să o însoţească de a
tribute măreţe şi stranii. Acesta
este efectul unei literaturi spe
ciale cu care am fost hrăniţi on
totdeauna cu privire la America.
Străduinţa neţărmurită, supra
omenească, maşinăriile gigantice,
«iscate cu o uşurinţă neînţeleasă,
ni-se arată nouă europenilor
.ea fiind caracteristica nedespăr
ţită a acestei lumi.
•Chipul acestei vieţi aetive nu
e cu toate astea destul de lim
|ede în mintea noastră ci rămî
»e vag, dar cînd privim întinde
a străduinţei americanilor. In
jtima etapelor sau pe cîmpul de
.Jţj&taie din Franţa unde a venit
urmata americană să-şi reverse
puterea trebue să mărturisim că
ffcalifatea depăşeşte închipuirea
#i care am venit aşa că, în loc
j$e a simţi cum să întîmplă de
multe ori în viaţă, o decepţie,
coimparînd visul nostru cu reali
tatea, simţim o mulţumire eon
atatînd că aşteptarea noastră a
fost înrecuă.
V'
spun că acest spital se compune
din .şapte Spitale şi fiecare din
aceste şapte spitale se împarte
la rîndul lui în mai multe sec
ţiuni. Ori, fiecare din aceste sec
ţii are( 2,000 paturi. iŞi acesta e
un oraş făcut din seînduri. Con
strucţia lui a început prin luna
Aprilyie şi astăzi e în plină lu
crare. Dar aparatul său este com
iplect: canalizări, lumină electri
că, încălzitul cu aburi, străzi
largi, cu plantaţiuni. Oraşul este
aşa de mare încît s'a putut da
străzilor numirile străzilor din
New York. .Ne găseam tocmai
într'un pavilion de ofiţeri, şi ca
re să găseşte în celebra Broad
way paralelă cu a 5-a Avenue şi
mărginită de strada a 42-a.
Fopoarele Europei au construit
ele în timpul acestor patru ani
de răziboi uzine de o mărime ne
obiciiuiită, spitale, cantonamente,
dar nimic nu e asemănător cu
construcţiile americane, cari nu
,sunt de altfel decît la început
Şi ne putem întreba ce' va fi în
viitor, dacă războiul se va pre
lungi şi dacă nevoile vor im
pune Amerieei uupuilţire a si
linţelor sale.
Pildele acestea le-am Inat la
întîmplare. S'ar putea."vorbi tot
astfel şi chiar şi cu mai mult en
tusiasm, de cutare uzină care a
fost de abia instalată şi care
scoate în fiecare zi mai multe
locomotive, sau de cutare «linie
ferată, de cutare pare de artile
rie sau depozit de muniţiuni.
Dar originalitatea întreprin
derei americane, nu stă numai
în constituţia ei technică. Am
întîlnit adineaori ipe drum, mul
ţimi de lucrători chinezi, cari
construiau şosele, puneau şine de
drum de fer, exploatau cariere
de peatră. Ceva mai departe,
alţi muncitori, negri, făceau tran
şeie, puneau reţele de sîrmă, fă
ceau canalizări sau construiau
barace. Prezenţa tipurilor exo
tice nu poate decît să izbească
mintea noastră. Dar chiar
aici, la 100 de metri de boşi, în
adăpostul locotenentului ai căruî
musafiri suntem, număr repre
sentanţi ai neamurilor celor mai
deosebite. Găsesc un grec, un ita
lian, un neamţ, un polonez şi a
dineauri când ne ,aproipiam de li
nia întîia, sentinela care ne-a o
prit era un Romiîn.Dft, aan avut
zguduitoarea surpriză de a strân
ge mina In apropierea boşilor
(soldaţilor germani), pe linia de
foc, urnii om care purta casca a
mericană, ţinea în mâini o puşcă
a Statelor Unite, era de gard&
pentru -păşirea concepţiilor
politice ale Ini Wilson şi care au
zind aici, în pădure, un cuvînt
romînesc, s'a pornit pe hohote
de plîns.
E sigur că mosaicul acesta de
.naţionalităţi ar trebui să fie du
pă credinţele noastre un punctf
de slăbiciune pentru o armată,
şi e mai si«gur eă germanii tre
bue să ţină seamă de lipsa de
tărie a acestei armate noui, din
pricina împreunări extraordina
re de elemente. Germanii au vă
zut 'în diferite puncte însă că
socotelile lor se potrivesc şi vor
U
V (CoMtlawfar* 9mm. M.%
iliiiii
s
COMUNICAT OFI
CIAL JFRANCEZ.
PARIS, 7 Kept. De la mini
sterul de război se anunţă oficial
că Francezii au înaintat către
^vt. Quen^in, La Ferre şi Laon. în
această avansare p.u mai luat. fo
că nouă oraşe.
După ce au trecut prin Ham,
ei' se apropie acum de St! Simon,
situat la opt mile de St. Quentin.
Şi-au făcut drum în Tergnier şi
au luat în stăpînire toată (pădu
rea cu numele Councy, capturînd
în acelaş timp şi oraşul Bamiais,
situat la unsprezece mile spre
est de Laon,
Comunicatul serie în fetal ur
mător:
„Am avansat toată noaptea pe
frontul nostru
d1
la Somme pî-
nă la -Oise, fâeînd ariergarda
germană să se ..-tragă dinaintea
noastră pe s|i nufiiia malurile
rînlui Somme. Au a pat Pithon,
Sommette-En^ourt, Dury şi 01
lezy. (Aceste oraşe «unt la est
şî nord-est de Ham, spre St. Si
mon.)
,,Mai la sud, armatele noastre
sunt în stftpînirea oraşului Oug
ny,şi au ajuns la marginea de
vest a pădurei Genlia.
^Armatele noastre de la nord
de Oise a Intrat în Tergnier (.'5
mile spre vest de Ferre) şi linii
le noastre se întind acum dealun
gul liniei ferate şl eanalttlui de
la estul oraşului,
„La nord de Ailette am cucerit
întreaga pădure Coucy, luînd şi
Barisis (11 mile spre vest de La
on, cu toată rezistenţa îndîrjită
a germanilor.
„La norl de Quincy-Basse ara
trecut de Aulers şi Basso-les- Au
lers.
„La sud de Ailette am luat
Nantheuil-la-Fosse, Fort de Con
de şi Conde-sur-Aisne.
„Situaţia la nord de Vede es
te neschimbată."
în unul din numerii noştri trecuţi
arătasem progresele făcute pînă la
acea dată de „Liga Naţională Ro
mînă din America".
De atunci şi pînă acum a trecut
timp şi de data aceasta, la începu
tul unei noi săptămîni, poposim
puţin din zorul nostru spre a arăta
cetitorilor noştri rapoartele sosite
din diferite părţi şi sporul or*
ganizare peste tot locul.
In orăşelul mic, FLINT, MICH,
s'a alcătuit una din cele mai reuşite
Secţiuni ale „Ligei'' despre care în
'să, în afară de suma de bani, alt
raport nu avem, decît unul vag, că
s'a făcut mult şi bine şi pe viitor
Are
să se facă şi mai mult.
La AKRON, O. a fost asemeni
constituită o secţiune a Ligei. Func
ţionarii aleşi sunt domnii: Iosif
Dobrin, preşedinte, Nicolae Răcu
ciu, vicepreşedinte, Ilie Gudescu
secretar, M. Marian casar, Vasile
Păuşan, George Drăgoi şi loan Să
bău colectori, iar Ilie S. Moga şfr V.
Tarcea controlori. E drept, graţie
unor animosităţi locale, aei nu s'a
putut face mult, dar este cea mai
mare nădejde ev apropiatul viitor
va închega şi S3 ai mult, îiizăcit
chiar şirele
mem!vîlr
Ligei în a-
cest oraş şi noi le-o poftim din toa
tă inima.
La WOODLAWN, Pa. s'a con
stituit o secţiune a Ligei, akgîndu
se de funcţionari domnii: Vasile
Savu preşedinte Lazăr Florea vi
cepreşedinte Ilie Cîrpelean secre
tar, Vasile Stroia casier, Chirion
Rusu şi loan Apolzan censori, iar
Ironim Langa, Trifan Stanciu şi
Toder Andrica, colectori. Resulta
tul» cît să poate de frumos. Peste
80 înscrieri de membri în o singură
zi. Numărul va fi dublat în cel mai
'scurt timp.
La S. S. PITTSBURGH. Pa. a
semeni s'a înfiinţat o secţiune.
Funcţionarii aleşi sunt domnii
loan Slavu, preşedinte, Gligor ,Ca-
•\t i
LIGA NAŢIONALA ROMANA DIN AMERICA.
PROGRESE FRUMOASE.
lian vice-preşedinte, Paseu Bota se
cretar şi casar, Nicolae Slavu şi
'loan P. Georgescu censori, iar loan
Cîmpean şi Achim Danilă colecto
ri. Dat fiind numărul mic de Ro
mîni în Pittsburgh, nu ne aşteptăm
la mari resultate în acel oraş, dar
după toate semnele ne putem aştep
ta la o muncă frumoasă, nobilă, în
sufleţitrtare.
La TERRE HAUTE, IND. s'au
pus bazele unei secţiuni în ziua de
18 August a. c. Au fost aleşi de
funcţionari: loan Pavel, preşedin
te Nicolae Pavel vicepreşedinte
Nicolae Tomuleţ secretar George
Şoarică casar George Cucu con
trolor şi Nicolae llohan şi George
Oltean colectori. înscrierile şi aici
sunt în curgere căci vrednicii colec
tori umblă din cas& în casă.
în un alt colţ îndepărtat al sta
tului Indiana, la EAST HAM
MOND, IND. asemeni s'au pus ba
ze unei secţiuni, care, dat fiind nu
mărul puţin al romiriilor în acel o
raş, nu va putea trece peste suta
de membri, dar să ştie, toţi sunt
Romîni buni şi însufleţiţi pentru
idealurile frumoase şi nobile pe ca
ri le urmăreşte Ligă Naţională. Şi
toţi sunt jertfitori.
în WEST PULLlCAN*1tt. s'au
pus bazele unei secţiuni cu cea mai
mare însufleţire ce să poate des
crie. Resultatele sunt foarte fru
moase şi noi funcţionari sunt: Ni
colae Tutan, preşedinte Michail
Stoica vicepreşedinte Zaharie Ţi
frea secretar Zaharie Baiu casar,
Ilie Baciu şi Vasile S. Lupean cen
sori iar loan Suciu, Nicolae Ram
pa şi Stefan S. Moldovan colectori.
Secţiuni noi să vor înfiinţa cît de
curînd la New-York, Torrington,
Conn Youngstown, Q. EUwood Ci
ty, Pa. Bast Youngsţown, O. Home
stead, Pa. Warren, & Masillon, O.
Zannesville, O. şi
Pa. pe cît suntem
?"XjtĂ^/ST" '""T" W IfT
/V
}f.
v
S
ipştx+r* y,
s
0*
BanLFatrioti. IN ATENTIUNEA ROMANI
LOR DIN MLAND,!
Pentru scopirile de război este o
lipsă grabnica ue fiecare dolar ca
re poate fi adwhit. Cu cît acest răzA
boi- creşte în mă nme şi cu cit parte*tj
noastră devin# mai grea, cu atîfa
guvernul are li\ \să de mai mulţi ba
ni. Să plănuieşi r. ca peste un an să
avem 6.000.000 bărbaţi în serviţiu I
militar. Aceasta aduce cu sine ca să
aâunăm mai ilţi pani în împru
mut uri de. ale libertăţii, în mărci
de cruţare, în poiul de dări. Ce
re contribuiri elf mult mai liberale
şi mai generalefyentru crucea roşie
şi toate celelalte activităţi împreu
nate cu războml.
Poporul nostru trebuie'să fie la
lotul său trebuie să se ridice la fel
cu împrejurăriff. Fiecare trebuie
să cheltuiască mki puţin, să păstre
ze mai mult şi dea mai mult de*
cît a dat pînă aţum: Fiecare dolar
ce 'l putem da trebuie pus în servi
ţi ul cîştigării r^boiulni.
Bethlehem,
ţi.
^fT
:,
GEMANII CLĂDESC 0
NOUĂ LINIE DE APĂRARE
AMSTERDAM, 27 Sept.
La. frontiera Belgiană-Olandezai,
corpurile de pioneri au început
ca să clădească o nouă linie de
apărare. Se pare că comanda
germană înaltă are de gînd a
forma o linie la fel ca cea de la
Meuse, şi la caz că sunt siliţi a
se retrage mai departe să cadă
la acest loc tpreparat.
Frontiera iBelgiană-Olandeză e
la o depărtare de la 28 pînă 'la
150 de mile, îndărăt de linia de
luptă din prezent.
Fraţii noştri din cele mai espuse
părţi ale Amerieei, din locurile sin
guratice, grăbesc şi dînşii a trimite
obolul lor prin mandate de plată
singuratice. Numărul acestora cre
şte pe zi ce trece.
Romînii din toate părţile sft miş
că şi să organizează pentru-că ei
înşişi simt lipsa mare de a se orga
niza politiceşte şi ori cîte ar fi bîr
felile unora, putere omenească ca
re să'i împedece dela aceasta nu e
ste.
Secţiunea dela New-Castle, pre
inerge de nou cu pilda. Ne somează
T'«W
Toţi tinerii cari s'au registrat
înai înainte şi dintr'o cauză sau
alta n'au fost luaţi în armată,
trebue să se ducă la o întrunire
ce se va ţinea Duminecă, 8 Sep
tembrie 1918, în cîte un loc situ
at în districtul unde au registrat
De altfel, autorităţile au înştiin
ţat despre aceasta pe fiecare regi
strant printr'o carte poştală, în
care-i spune loctţl unde «ft ac
ducă.
Fiecare om, cînd se duce acolo,
trebue să ia cu el această carte
poştală şi s'o dea la întrare, căoi
numai aşa vor şti autorităţile ci
el a luat parte la acea întrunire.
cei cari s'au registrat în co
mitatul (County) Cuyahoga, şi
acuma lucrează afară din el, adi
că prin alte comitate sau state,
nu «li-se impune să ia parte la a
eeastă întrunire, însă Ji-se cere
să raporteze (în scris la ..Local
•Board" la ce depărtare ăe află
şi de ce nu poate veni.
Rugăm pe Romîni să respeete
ordinul autorităţilor ca întotdea
una aceasta pentru binele lor.
to
Pînă la data acestei zile, pe cît "X
ştim sau trimis la toate secţiunile a
plicaţiile pe cari trebuie să le sub
scrie membri, cartea de evidenţă a
membrilor, conspecte şi chitanţiere.
im sau trimis 1» w*
Statutele vor fi tipărite în cu
rînd iar charterele locale vor fi es
pedate în cursul săptămînei viitoa
re tuturor secţiunilor.
Cei ce nu le-ar fi primit ori nu
le-ar primi toate acestea la timp, să
binevoiască a reclama a oficiul Li
gei Naţionale Romîne din America
917 American Trust Building, Cle
veland, O.
Iar de încheiere încă un cuvînt:
Formalităţile dela Washington
încă sunt în curgere şi în eurînd
lumea noastră romînească şi mem
brii Ligei vor auzi ştiri eu mult
mai mari, mai înveselitoare. Pînă
atunci însă munca mare pentru or
'ganizare şi cîştigare de cît mai mul
ţi membri, este bine să nu fie de
loc întreruptă. Mari şi înălţătoare
de inimi sunt clipele şi zilele ce le
petrecem şi fiecare Romîn, dator
este a'şi lua partea întreagă ee i să
cuvine din elct,
,'y:,
"s"F*
Jf,. '•"'v'" •,*•'•-• •'••-•-vs. •'"#.. •••".•• .'V ,• 'j v ••,-'*''••
^T*"' *,*V? ţ'
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
să le trimitem chitanţiere ca să în- ocupate, din ordinul guvernului, prădările Serbiei şi Dobrogei au în
scrie pe toţi romînii din oraş. Iar ceput. Librăriile publice au fost deşertate. Toate cărţile de valoare an
funcţionarii^ competenţi ai Ligei fost duse în Bulgaria. O comisie constituită din oameni literari şi
Naţionale sa supun cu dragă voie ştiinţifici a fost trimisă în ţările ocupate ea să caute tesaurul ştiinţific
d^Ncw^Ue^porTuT
foclor Museele
J- 'î s- A
v
-v-V* v.
Cînd Bulgaria, în 1915, a invadat teritorui vecinilor, corpurile atl*
ministrative erau formate imediat în oraşele ocupate. Diferite depar
tamente din administraţie au fost încredinţate comitadjilor (bandiţi
lor), cari aveau de împărţit cu populaţia ce în nenumărate rînduri
i-a alungat din ţara lor. Prefecturile poliţiilor erau constituite din o
adevărată plagă pentru popor.
CONDAMNAŢI SUNT FĂCUŢI
ŞEFI DE POLIŢIE.
„în Nish, unul Ivanoff, un ctmdamnat liberat a fost făcut şef de
poliţie el a fost condamnat în mai multe rînduri pentru excrocherii.
Prefectul dela Monastir, este feciorul generalului Bovadijeff, un be
ţiv şi excroc. însuşi generalul l'a desmoştenit şi aruncat afară din
casa lui.
«Iu curînd după stabilirea autorităţilor bulgăreşti ia teritoriile
Presa
'#fl!
w. s. s.
HÂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ
UNA AST AZI.
DOMNUL LEON SAVADJAN, RUŞINAT DE POLITI
CA BULGARIEI, ÎŞI DENUNŢĂ TARA PRIN PAGI
NILE CĂRŢEI LUI „J'ACUSE".
ARATA TRĂDAREA BULGARIEI SI NE
OMENOASA PURTARE FATĂ DE SÎRBIA.
•9
(Urmare.)
„2. Garantam eă Bulgaria va căpăta după război o parte din
Macedonia ^limitată de linia Egri-Palanka-Ochrida, eoprinzînd oraşele
Lgri, Palanka, Yeles, Ochrida şi Monastir.
„3. Procurarea de ajutoare financiale.
„în 15 Iunie Bulgaria a cerut unele explicaţii referitor la anele
puncte din această notă, explicaţiile au fost date în 4 Aug. De dala
aceasta aliaţii au făcut ca garanţia asupra Macedoniei să fie „necono
tabilă" (adecă sigură pentru Bulgaria), după cum prevede trK.j?
din 1912, şi promiţîndu-se că Serbia nu va primi ni-i un teriD^*
război, fără învoirea Bulgariei.
„în 1 Sept. guvernul Serbiei, după ce a primit autorizaţia parla
mentului sîrbesc, şi-a exprimat decisiunea eă să execută învoirilor
din 1912 şi 1914. în acest timp lia^oslavoff (prim-miniativi Bulga
riei) a primit următorul raport:
„Cele patru ţări aliate garantează Bulgariei că Serbia va ceda te
ritorul Macedoniei pînă la liniile designate în 1912 Bulgariei cu con
diţia că Bulgaria va promite să încheie un tratat militar cu aliaţii re
feritor la acţiunile eontra Turciei. Dacă o declaraţie referitor la aceste
propuneri nu e primită la curînd, atonei propunerile să fie conside
rate ca anulate.
„Răspunsul Bulgari» la această notă a fost ordinul dat pentru
o mobilizare generală.
„Să vede deci că ntt pentru Macedonia a luat Bulgaria armele
contra aliaţilor. Pur şî simplu ea s'a decis ea sa ajute Puterilor Cen
trale, bine înţeles după ce a primit asigurarea că după ce aliaţii vor
fi învinşi şi Serbia sdrobit.ă, o Bulgarie mare va fi ridicată, ce se va
întinde dela Marea Neagră pînă la Adriatică, dela Dunăre pînă la
Marea Egeii. Aceste gînduri au fost ee au condus pe Bulgaria jji alege
rea făcută, ambiţia Ţarului Ferdinand şi a guvernului său, ce au hră
nit poporul cu aceste ambiţii, făcîndu-1 şoivinist."
în capitolul următor autorul arată cum Bulgaria ni a pm nici
un preţ şi nu avea nici un respect faţă de legile internaţionale ori legi
le umanităţii în acţiunile ei de cucerire:
„Din ziua în care Radoslavoff a pus mîna pe destinele Maeedo-
niei, o parte din Serbia veche şi Dobrogea, un regim monstruos a pus
piciorul pe gîtul acelei ţări un regim de teroare, persecuţii, jaf şr
«rima, Toate rapoartele ce să primesc arată că exterminarea elemen-*
telor nebulgăreşti sunt tolerate şi încunjurate de organele oficiale ale
guvernului.
b,,lgarS'
dela
care
O N U S E E A N I A
După ce arată vinovăţiile Bulgariei ee s'a înhămat la carul auto
craţilor germani ce au plănuit ca să domineze lumea, fel arată cum ju
ceastă ţară a căzut în mîna militariştilor germani. El scrie:
(Cwtlnart aj
T*S
•ti 'T&
«"P8™ Serbiei, a
ajungerea în ţară a „ro-
*»°g™f'ee, geografice şi istor.ee sunt pline de obMe-
te furate din Serbia şi Romînia.
„însă culmea acestor nedreptăţi a fast ajunsă cînd Radoslavoff a
introdus legea prin care se autoriza guvernul bulgar ea ""fy*
proprietăţile sîrbeşti, mobile ori imobile.
BISERICILE ŞI ŞCOLILE INVADATE.
„Bulgarii au invadat şcolile, bisericile şi mînăstiriie. învăţătorii
au fost alungaţi afară iar preoţii persecutaţi. Şcolile publico au fo*f
confiscate. Portul şi tradiţiile sîrbeşti au fost oprite.
BULGARIA RECRUTEAZĂ PE StRBt,
„Mai tîrziu o altă violare a legilor internaţionale a flsiF comisă şi
poate una dintre violările cele mai monstruoase guvernul bulgar a
votat o lege prin eare cetăţenii sîrbi au foat forţaţi ea să între in ar*
mata bulgară.
„Contra Romîniei, Bulgaria a dus propagandă necinstita, răs
pîndind svonuri despre atrocităţile pe care această ţară nu le-a comis.
Informaţiile mele sunt bazate pe surse autentice şi sigure.
„Poveştile despre atrocităţile comise de soldaţii romîni, im fost
clocite la Berlin şi Viena ca să contrabalanseze efectul atrocităţilor co
mise de Huni în nordul Franţei, în Belgia, Serbia, Polonia şi peste ţoţp
o u e u n e u e e i e i a e a u e u
v (,/|
id sil

xml | txt