OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 11, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-11/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY Tffil
UNITED STATES
GOVERNMENT.
UNDER PEMT NO.
Reaches 100,000 people
VOL. XIII.- NO. 207.
BY THE ACT
FULL LEASED WIRE SERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
ON AUT ATI
tO
R.
la sud de Havrincourt. Am a-
ROUMANIAN DAILY NEWS
PARIS, 10 SWt. Conform ra-
ON WLMMrasiofflff- OF CLOW, OHIO- BY THE
The official Organ of the Roum. Bertfcficial and Cultural Societies of America
The onV Roumanian lmiy in U. S. and Canada
ODESSA IN
FLACARL
PLÂNUIEŞTE GERMANIA
0 CONTRAOFENSIVA?
Largest circulation.
DELA CONFERINŢA CAPITANULUI PIERRE LANOX.

SK_'
8 t*
I"'
1
I"
m-f*
Jd*. M' :C
&
fuai-w.wnm
w. s. s.
Dinastia germana
PARIIS, 10 Sept. Aliaţii
«iau din non faţa, în faţă cu Ger
manii aproape pe aceiaşi linie un
de au stat toata iarna, aşteiptînd
âeslănţuirca marei ofensive teu
tone. Din nou, ca şi în Martie
trecut, fiecare zi este o zi plină
de aşteptări nerăbdătoare şi de
întrebarea: „Ce fa aduce ziua de
iiîine?"
Francezii, Englezii şi Americâ
şii îşi fac ultimele lor pregătiri
î|i
faţa liniei lui Hindenburg.
Englezii ameninţă Armentieres,
Lens, Donai şi «Cambrai, pe tfînd
Francezii pun în primejdie ora
şele St. Quentin, La Fere, St. Co
*%ain şi La on. Va ţine-o aliaţii cu
înaintarea, iar Germanii, vor în
cerca ei să-şi ţfe poliţiile lor din
«prezent? Viitoarele şaizeci de zi
le vor trebui să deslege enigma.
După aceia, g|neralul „Iarnă"
va li^a operaţiunile în grija sa,
Foch continuă cu rolul Mu de
enigmă (^menească. iSingura sug
gestiune a intenţiilor sale a fost
atunci cînd a zis că ofensiva alia
ţilor nu va înceta «pînă la cîştiga
rea victoriei finale. Această de
claraţie este elastică, precum în
cearcă şi el să fie. Aceasta poate
însemna un atac puternic prin
«are Germanii să fie aruncaţi îna
poi de ipe lini-a lui Hindenburg
Sn toamna aceasta, ori poate să
însemneze numai că ei au să fie
trăgăniţi pînă la
,,--.^^,7 grew**-."
11
i
xdeschiderea
nouei campanii de primăvară.
Hindenburg de.altfel, anunţă
că retragerea lui a luat sfîrşit A
ceasta însemnează că VI vrea să
stea acolo unde este. Ziarul Vor
•waerts, într'un articol ce pare
scris din inspiraţie, scrie că Ger
manii au de gînd să lupte în de
fensivă. Este aceasta un fel de
nisip aruncat cu intenţie în ochii
aliaţilor, ori este o declaraţie sin
ceră? Pînă acum .Germanii şi-au
închis întotdeauna sezonul lor
de luptă eu eîte o cupă ameţitoa
re, dată cu scopul să inspire po
porului German curajul de a ţi
ne pietpt cu asprimile şi nenoro
cirile iernei. Hindenburg afirmă
că ţara este foarte mânioasă, iar
Hertling admite că dinastia este
în pericol. în vederea acestei si
tuaţii, nu'va fi nici o surpriză da
că Germanii vor recurge la vre-ft
operanţă părăsită, fie începerea
în.curînd a unei ofensive de ba
ionetă" sau a unei ofensive de pa
ce, mai cu seamă cînd ştiu că în
primăvara viitoare aliaţii îi vor
înăbuşi cu oameni, aeroplane, tan
kuri, tunuri, ghiulele, gaz şi alte
materiale şi atunci este prea tîr
ziu ca ei (germanii) g& mai poată
face ceva.
în sectorele Francezilor şi En
glezilor urmează lupte locale, în
să aoestea nu synt decît la fel cu guranţă
MAREA ADUNARE A TUTUROR
N AT
I
In oraşul New York, N. Y., se
va ţinea Duminecă,, 16 Septem
brie 1918, marea adunare a tu
turvof naţionalităţilor asuprite
din monarchia Austro-Ungară.
^Scopul adunărei e ca toate a*
ceste popoare ce au «suferit în mo
narchia sus numită să-şi arate
dorinţele, şi să se înţeleagă cum
*ă coopereze, ca iprin forţe urii te
tfti ajungă la scopuf dorit.
Adunarea să face sub auspiciile
Comitetului pentru Informaţii
ţmblice Comitetului pentru Wa,r
Saving «Stamps Young Men Cri
Btian Association? Young Women
Cristian Association —cu apro
barea şi încurajarea Maiorului
s
sm, Mimop)
•MM
ENIGMA SITUATIEI DIN VEST
SI RETRAGEREA GERMANILOR
Contra-atacurile germanilor in
dică într'un fel reorganizarea di
viziilor opuse Englezilor Una
dintre acestea este a şasa divizie
de cavalerie ipedestră. Un ipriso
nier din această unitate a spus a
eum cîteva zile că dacă n'iar lup
ta infanteria, nici cavaleria n'ar
lupta.
PREŢUL BENZINEI VA FI
STABILIT DE GUVERN.
WASHINGTON, 10 Sept.
Preţul benzinei va fi fixat! de gu
vern, se sptme de la departamen
tul combustibilului.
«ifta
"V
4^qintata.
.. V i
sgomotul ce 80- ^ul cor
tinei înainte
mutai atac.
de nlti-
Englezii ţin astăzi vechile lor
tranşeie din faţa linie lui Hin
denburg, situate la. Gozeaucourt.
Ei au ajuns aci în urma unui an
gajament scurt, dar crîneen. A
ceste tranşeie au f)st săpate a
nnl trecut?
Dmpă cele aflate din nişte docu
mente prinse la soldaţii priso
nieri, Germanii erau hotărîţi să
rămTnă aci pentru cîteva zile, în
timp ce-şi vor complecta retra
gerea la alte puncte maii spre
«ud, în^a au fost scoşi afară la
inţeală. Aceasta biruinţă âdeve
reşte o retragere imediată a ina
micului înapoia liniei prfheiipale.
Germanii nu dau de loc pămînt
fără să se lupte pentru el. Ime
diat după atacul englezilor de la
Guazecourt, ei au dat un contra
atac, împingînd soldaţii lui Haig
înapoia satului, dar un nou asalt
dat de Englezi i-au pus în pose
sia tuturor obiectivelor şi' a 50
de prisonieri. în acelaş timp, sol
daţii din Nona Zeelandă au! prins
.şi ei 70 de prisonieri ceva imai la
stînga.
a
ACTIVITĂŢI AERIENE.
1
LONDRA, 9 Sept. Comuni
catul aviaţiei anunţă că în ziua
de 7 Septembrie aviatorii En
glezi au distrus opt aeroiplane i
namice şi un balon de observaţii.
Comunicatul zicea:
Nourii,şi ploaia ca furtună a
limitat activitatea aeriană în zi
ua de 7 Septembrie, însă s'a fă
cut un important serviciul de dfo
servaţie şi recunoaştere.
„Aviatorii noştri au doborît la
pămînt opt aeroplane inamice şi
un balon. Dintre aeroplanele noa
stre lipsesc trei.
„în timp de 24 de ore am a
runcat treisprezece tone de bom
be şi toate maşinile noastre de
bombardare s'au reîntors an si-
Hylan al oraşului New York.
Adunarea va fi prezidată de
senatorul Hitchco6k.
Vor vorbi: pentru Jugo-Slavi
Hincol Hincovici.
Ceho-Slavi Prof. I^Iasaryk.
Romîni Loc. Vasile, Stoica şi
căpitanul francez Pierre de La
npx.
*.
1
Poloniei Ijenowsluc.
ţftletele de intrare sunt gratu
it. Începutul va fi la orele 2.30
p. m. Bilete de întrare se găsesc
la toate sociatăţile noastre roma
neşti din /New York, cît şi ltt ^a
rochia din a'cel oraş. i
Toţi Ronatnii din loc şi jur «unt
invitaţi a lua parte, i
•o .:rt
or
OCTOBER
6, mi
BULETINE.
PARIS, 10 Sept. Ultimei*
rapoarte despre situaţia de
la
Lens, care mai înainte se rapor
tase ca luat de Englezi, zic că
Englezii se afla acum trecuţi
departe peste el, lăsîndu-1 în
urmă plin de gaz şi de mitra
liere germane sfărîmate.
LONDRA* 10 Sept. FekU
mareşalul Haig raportează că
Englezii au înailţtat la sud de
Havrincourt în decursul nopţii.
Comunicatul zice:
atac dat de Germani la vest de
Couzeaucourt a fost respins în
întregime. Linia noastră a fost
înaintată în timpul nopţii pînă
vansat deasemenea la nord-vest
de Neuve Chapelle şi la vest şi
nord de
Armentiere'1 Canlers şi Rouge.
nord de Armentiere.4
VLADIVOSTOK, 10 Sept.
Conform rapoartelor primite de
la cartierul general din Harbin,
trupele Ceho-Slovace din Sibe
ria au stabilit comunicaţie di
rectă cu Oliviannaya. O mare
unitate de Bolşevikişti s'a pre
dat la Trizkozavsk,
LONDRA, 10 Sept. într'
un ordin de zi dat astăzi, Field
mareşalul Haig a spus urmă
toarele:
„Noi deja am trecut peste
vechea noastră linie de lupta
din 1917 şi am f&cut o bună rup
tură îaoeaaMd taieiuMU tiuA»
Toţi soldaţii şi ofiţerii s'au
purtat într'un fel demn şi ono
rabil.
„Armata engleză a luat 75,
000 de prizonieri şi 750 de tu
nuri în patru săptămîni. Aceas
ta este o dovadă grăitoare de
spre puterea noastră şi despre
ceea ce am săvîrşit.(
9 9
TOKIO, 8 Sept. (întîrziat).
Un ofiţer din armata genera
lului Semenov raportează că
avantgarda forţelor Ceho-Slo
vace cari operează în vestul Si
beriei a ajuns la Oloviannaia,
făcînd legătură directă cu for
ţele lui Semenov. Ştirea s'a a
nunţat aici ofici !.
Trei sute de Germano-Mag
hiari au venit să se predea trii
pelor Ceho-Slovace şi Chineze.
MîNIA NEGRILOR.
Cu armatele americane in Fran
ţa, 10 Sept. La Woevre, focul
artileriei germane a crescut la in
tensitatea unui baraj. Aceasta este
singura activitate în această parte
a frontului, afară de cîteva încăie
rări de patrule în Alsacia-Lorena.
Toţi năvălitorii Germani au fost
isgoniţi înapoi.
Negrii Americani ţin
an
riT i
sector
important în Vosges, unde au ju-l
rat că-şi vor răzbuna pentru barb i
riile comise de Germani în decursul
1 unei August.
Patrulele noastre au-aflat de la
refugiaţi că Germanii să tem urjt,
de negri, de oare ce ofiţerii lor le
au spus că Negrii nu lasă nici un
prizonier eu urechile netăiate.
Pentru prima oară Negrii au su
ferit urmările pehfivăniei germane
cînd un sergent şi trei soldaţi erau
de serviciu într'un avant-post şi
eîţi-va Germani s 'au ridicat imediat
în faţa lor, strigînd „Camarad!".
Negrii n 'au tras cu puştile, crezînd
că Germanii erau sinceri, însă n'a
fost aşa, eăci ei au început să-i
bombardeze cu granate, omorînd
doi din ei. Cei doi rămaşi au pus
pe Germani la fugă. Din cauza a
cestor fel de trucuri, negrii sunt
plini de dorul răzbunării.
SPaua
mai
i
Ieri noapte, al doilea contra-
RANCEZ.
w portului oficial At azi noapte de la
oticiul (te război, francezii, in avan
sarea lor contra-oraşului St. Quen
tin, au hiat dealul No. 103, mai
puţin ca patru mile la sud de oraş.
De asemenea $ au mai capturat
Roupy î" înaintarea lor pe şo-
Ham-St. Quentin. Aci nu-i
desparte djţcît o distanţă de
cinci mile de obiectivul lor.
Rapoartele arată că Francezii,
împingînd către linia, lui Hinden-
hurg nord
de
Ferre, au trecut
peste canalul Crozat la mai multe
puncte şi au înaintat două mile
Peste
eî'
«ucerin! Clastres, Moun-
teseourt-Liserollcş, Pemigney, Fort
^Jl0Z pădurea de la nord de far-
Comunicatul oficial anunţă în
felul următor.
„Astăzi am progresat din nou
la nord de Somraa. Ain cucerit Et
riellers şi Roup^.
(Aceste oraşe W află la vest şi
sud-vest de St. Quentin.)
„Peste canalul Crozat am cuce
rit Grand Serauconrt (mai"-puţin
ea la şase mile spre sud-vest de St.
Quentin), Clatres, Monteseourt
Lizerolles şi Remîgmv.
„La sud de Qbnteseourt am cu
cerit dealul Noţ 103 şi la sud de
Essigny-Le-Grarid pe cel cu No.
117. La ştârd d«(ţise am capturat
|ip i»
vest ae nfrmeie (uîîters şi Koiige.
„La sud de Oise ne am înaintat
liniile în cîmptil de cărămidă de la
Servais, pe lîngă gara ca aftelaşi
nume şi către Laffaux.
„între Aisne şi Vesle ne-am în
aintat poziţile către Glenues."
LIMBA GERMANA SCOASA
DIN ŞCOLILE ELEMENTARE.
CHICAGO, 10 Sept. Comite
tul de educaţie din Chicago a
votat azi că învăţarea liinbei ger
mane să fie scoasă din şcolile e
lementare..
MOSCOVA.
WASHINGTON, 10 Sept.
Două sute şi patruteci de Englezi
şi Francezi, între cari şi un A-
Şaptezeci dintre cei arestaţi au
fost trîntiţi în temniţe. Consulul
American a raportat că el a în
credinţat oficiul său consulului
Norvegian, în ziua de 26 August,
iar ajutoarele sale împreună eu
cetăţenii Americani i-a rrimis la
Stockholm, temându-si de viaţa
Americanilor: I
Ziua de 12 Sept. e ziua registrarii.
Fie care barbat de la 18 pana la
45 ani se inregistşeaza in acea zL
rl' '-.a*"-
*f '*t'-
Mi-'
1
CLEVELAND, O., MUCURI, 11 SEPT. 19ia
COMUNI
r*
OFI-
V
«ZURICH, 10 Sept. Telegra
mele primite din Rusia spun că
mii de clădiri an fost distruse de
•foc în Odessa. In acest ineediu
se spune că ar fi iperit mal mul
te sute de oameni.
WASHINGTON, 10 Sept.
Se vede că Germania se pregăte
şte ca să înceapă ceva poate o
contra-ofensivă .pe frontul de
vest, asta e credinţa multora de
aici. Acumularea (adunarea) ne
obicinuită de artilerie şi aduce
rea de rezerve de la ipunctele mf
de nu e lipsă de ea, arată eă te
utonii .plănuiesc ceva.
Aliaţii au recîştigat aproape
tot ce au perdut în ofensiva ger
mană din acest an Germania a
cum îşi pune toate 'puterile ca să
oprească înaintarea.
încercarea aceasta tfcutoniltfr
trebue să servească acestei naţi
uni că nu poate conta că germa
nii stau pe loc.
"Toţi sunt de părerea că încer
cările ce va face îermania nu
vor succede, însă va cauza întîr
zîefrea căderei lor finale.
Ori cum aici se crede că gene
ralul Foch are planuri cari vor
da mereu de lucru germanilor, e
aproape sigur că iniţiativa nu o
va "lh^ "itîîi' îiiM. r^cAt
scop poate va întrebuinţa vasta
armată a Statelor Unite. Dar e
ştiut că generalul Foch e foarte
prevăzător şi nu va întrebuinţa
rezerve atunci cînd nu e necesar.
Situaţia armatei «germane e că
nici odată nu va mai ajunge la
puterea ce a avut în Martie 21
cînd a dat puternica lovitură.
Armata americană creşte mereu,
ceea ce înseamnă înfrîngerea Hu
nilor. Inamicul nu mai e în pozi
ţia de a face ceva nici pe frontul
răsăritean şi nici pe cel italian.
ABONAŢI "AMERICA".
„AMERICA" este unicul ziar de zi romineac din Statele Unite.
Ziarul acesta este în directă legatară cu Biroul de Presă Romîn din
Franţa şi este în stare să vă aducă totdeauna ştirile cele mai proas
pete, este totdeauna bine informat şi este scris pe înţelesul tuturora.
„America" nu este o întreprindere particulară, şi deci nu îm
bogăţeşte pe unii ori alţii ci îmbogăţeşte naţiunea de cart este
susţinut.
„AMERICA FIRST" e*te scris pe hîrtia noastră de epis
tolă. Noi suntem primii şi deci de voiţi să ştiţi ceva nou, de voiţi să
anunţaţi ceva cu succes, trebuie să vă adresaţi la măiestru şi nu la
cîrpaci. Suntem în legătură cu cel mai excelent serviciu telegrafic.
ABONAŢI „AMERICA". SPUNEŢI ŞI PRIETENILOR VOŞ-
TRI SĂ O ABONEZE.
ARESTĂRILE DIN AVIATORI AUSTRIACI PE
FRONTUL DE VEST.
merican, au fost arestaţi la Mos-1 rî^i jos ipe cînd sbnratj pe deasu
cova de către bolsheviki du-1 pra liniilor germane de pe fron
pă cum sfnin curierii ce au a-'
juns la Samara.
Americanul Simmon* A, Pos
ter, se zice a fi un amploiat al
guvernului Statelor Unite, el a
fost mai tîrziu eliberat.
AMSTERDAM, 10 Sept, O
depeşa din Viena spune că trei
avitatori austriaci au fost dobo-
tul de vest.
Aceasta arată că pe frontul de
vest operează şi aviatori^ austri
aci.
GERMANII AM CD FIM.
LONDRA, 10 Sept. în în
cercările lor de a opri pe Ameri
cani, cari împreună cu Fr^icezii
au luat din flanc poziţiile de la
Chemin des Dames, germanii îşi
aruncă trupele noui între Aile
tte şi Aisne. La Cette-sur-Aisnc
atacă cu furie.
oust or
THE
mm,
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
După un bombardament puter-
nic a dealului, punînd un baraj
A. S. BURLESON
LUPTELE LA LE PE
MONTAGNE.
PUNCTUL ACESTA PUTERNIC VA CA.
DEA IN MINA AMERICANILOR.
Cu armata Americană in Fran
ţa, 10 Sept. în atacurile locale
Americanii şi-au avansat linia lor
pe şesul -ile la Le Petite Montag
ne. v
Le Petite Montagne, e o înălţi
me fortificată în linia Americană,
care e precedată de valea ce co
boară de la Aisne spre Vesle, a
ceastă întăritură a oprit mişcă
rile trupelor noastre de la flan
cul drept.
i
le nosşrte.
concentrat şi asupra platoului Le în acelaş timp francezii de îâ
Petite, Americanii an dat asal- dreapta noastră au făcut bune
tul Luni dimineaţa. Lnpta mai' progrese.
continuă şi Luni noaiptea. Rapoari Determinarea inamicului de
tele de la front ppun că atacul 'păstra aceste poziţii de pe înăîfl
AmericanHor a ?fost îndreptat mile dealului e eu totul îndărât
spre platoul de aci.
Infanteria noastră a înaintat în
grupe mici, ce se strecurau «prin-) cădea în eucînd în
tre detaşamentele maşinelor de
•llldfcui.LJ
puşeat, ce erau împrăştiate prin
mlaştinele păduroase. Americanii
au curăţit toate aceste euiburi, u
nul după altul. Cînd s'a primit
ultimul raport Americanii cură-1
ţeau părţile din jurul iplatoului. ZtTRICH, 10 Sept. în decur
4naij)tarea a fosţt foarte #rea, de sul lnnei August autorităţile Bl
făcut din cauza multelor maşini veţiene au arestat nouă spioni
de puşeat aşezate în acest loc. Cu germani. între activităţile aces
toate aceste greutăţi s'au făcu tor spioni era .şi aflarea unde se
bune progrese. Un umăr de deta- află trupele americane. Intre sjSÎ
şamente germane au fost mătu-! onii prinşi a fost şi un oficial de
rate cu totul cînd au încercat «ă la" consulatul german de aîeF.
opună o rezistenţă determinată. Cinei au fost trimişi în 'Franţa şi
Creasta înălţimei Le Peîîte
Au venit cu toţii eîţi au auzit că fratele nostru francez a venit
si» ne vorbească, au -alergat să-1 audtţ. Au alergat cu inima deschisă şi
cu deplină încredere.
.,»•••
iwtfMt
W.S.S.
MĂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ
UNA AST AZI.
Montagne e umplută cu maşîai
de puşeat ee sunt ascunse înuf»
râtul unui sistem, de drot ghiirf^
pat, pe carC tunurile mari ameri
cane la sfărîmat cu totul. Mai
mulţi prisonieri şi maşini de puş
eat au fpat prinse în luptele de
Luni.
Dumineca noaptea, sub "protec
ţia intunerecului ai noştri au în*
trat 'in ifiai multe cui'buri /leTlnst?
mici pe care ori i-a omorît, ori
s'au întors eu ei îndărăt la linii-
nici», insă americanii cu încetui
curăţă aceste euiburi şi întăritu
mîna
SPIONII GERMANI
ÎN ELVEŢIA.
i aşteaptă să
De sigur e un ceva neobişnuit, la noi Romînii, a se ţinea conferin
ţe. Cine să interesară se coboare la popor şi să-i vorbească? Pentru*
Romîni conferinţele înseamnă a se discuta cu uşile închise. Din eîţi
oameni luminaţi avem, ori au venit pe la noi, puţini s'au ostenit
facă acest lucru doar numai atunci cînd aveau unele afaceri. Spun'
acest fapt dureros, şi nu-mi este te.imă eă voi fi desminţit.
Cu toată neobişnuinţa unor astfel de lucruri, poporul, auzind,
că un fiu al Franţei vine la noi, coboară jos la popor să-i vorbească,
cu toţii au alergat ca să-1 audă şi să-l salute. Hala „Carpatina", în
care căpitanul Lanox şi-a ţinut conferinţa era plină dar plina
în înţelesul adevărat al euvîntului. Nu era loc unde să arunci un ac.
Mulţi nu aveau loc In spaţioasa hală, şi erau siliţi al stea să aseulte
de la uşă.
Fapt pe care ar treimi aă-1 rcalisăm: se jwr* eă a ajuns timpul
în care numai streinii mai pot avea încrederea poporidui nostru. De ce,
o ştim cu toţii. Dacă cei chemaţi a lumina poporul s'ar fi purtat aşa
cum se cuvenea, azi aveam un popor model. Şi, nu voi să comit păcatul
a învinui poporul el e tot bun şi îndelung răbdător.
Cuvintele calde a căpitanului francez au frînt, ca o lovitură ma
gică, barierele din sufletele noastre, şi încă odată ne-am simţit fraţi,
ne-am simţit buni şi gata de fapte mari.
„E o onoare mare pentru mine de a putea a vă aduce salutul
Franţei" a zis conferenţiarul ce a fost răsplătit cu aplauze frenetice
cînd ne-a comunicat aceasta. Trebuie să mărturisim eă onoarea ee ne-a
făcut-o Franţa prin trimisul ei" a fost prea roare faţă de puţinul ee
noi Romînii am făcut pentru ea.
Explicaţiile date referitor la whl ee n# «sie meurvat ea să4 Jta»
căm şi noi în acest război au fost binevenite. Datoria noastră precum
şi a celorlalte naţionalităţi asuprite e de a se uni şi împreună să lucre
la desmembrarea Austro-Ungariei. Aliaţii au recunoscut existenţa na
ţiunilor aceste mici. Prin această recunoaştere va iţia naştere statele
Jugo-Slavia, Polonia, Boemia şi o Romînie mare.
Evident că în acest scop aceste naţiuni ar trebui să fie unite fi A
lupte împreună contra duşmanului comun.
Ţările autocrate au încercat ca să pună obrocul deasupra aspira
ţiilor micilor naţionalităţi, însă, spune căpitanul Lanox: „Lumina
a străbătut pînă în Franţa, şi azi, toţi ştiu dorinţele voastre".
Vorbind conferenţiarul despre activităţile noastre în războiul de
acum, a declarat că: „Armata Transilvaniei există ta luptă pe frontul
italian şi o bună parte pe frontul francez..
Ca un preludiu asupra sfîrşitului acestei tragedii, Căpitanul
Lanox a zis: „Politica inamicului e a vă despărţi, a vă rupe lte
măi multe părţi, însă după cum văd voi sunţeţi uniţi, şi dacă toţi iii.
vom uni şi vom ţinea împreună, zilele tiranilor vor fi numărate".
A luat apoi cuvîntul Dl Prof. V. Stoica, arătînd mai pe larg ideiţi
exprimate de valorosul bărbat francei.
Conferinţa a fost foarte reuşită şi am dori să mai avem
rea de a participa şi la altekC Sap.
fie judecaţi.
1
i
.'ir
=3
sa-i
ANUL XIII.-NO, 207.
I
.Hi
vi
::Ji

xml | txt