OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 14, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-14/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY TH^
UNITED STATES
GOVERNMENT.
Reaches 100,000 people
VOL., XIII.- NO. 210."
LEASED WIRE
The only Roumanian Daily in
UNITEDTRESS TSSOCIAFIONS CLEVELAND, O., SÎMBĂTĂ,14 SEPT. 1918.
ROUMANIAN DAILY NEWS
IjPhe official Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
and Canada

y
^tttfift lAllfil
TUDUOHlQ
I
11
-r
A
"^"W
W. S. S.
ieteria Americanilor
IUI ta irinut
Zdrobind pe inamic la ambele
flancuri, prim* armată america
nă a redus spaţiul prin care pu
tea să se retragă germnii (lin un
ghiul de la St. Mihiel la mică de
schizătură de şase mile. Ameri
canii au înaintat şase mile la
sud şi trei mile la vest. Ei au
capturat 9.S00 prisonieri fi 60
tunuri.
A
Ofensiva era putere azi de
aiu'bele părţi, jn care americanii
cîştigau noui poziţii în fiecare
ceas. In Londra s'a raportat că
soldaţii lui Perţhi«g au â£uj|*
Vigneulles.
Germanii aruncă în aer depo
urile de „muniţie, şi să năcăjesc
ca să-şi scoată artileria din pe
ricol. Drumurile sunt grele şi
greutăţile mari, par'că şi- Dum
nezeu vrea ca sa-i pedepsească.
CE ZICE UN SOCIALIST.
STOCKHOLM, 18 Sept.
Hjamar Branting, njn fruntaş a|
partidului Socialist, a declarat
următoarele într'un discurs ţi
.m astăzi aici:
^Franţa is JVIare^Britanievor
pace, însă nu o pace cu ori ce
«preţ. Este o mare diferenţă în
tre imperialismul Germaniei şi
puterile antante. Germania însă
mi şi-a asigurat un guvern de
mocrat. Prira-miniştrii din Fran
ţa şi Anglia îşi obţin puterea de
Ja popor şi nu de la militarişti#
Tot aşa şi scopurile lor de răizboi
«unt deosebite. Wilson a expri
mat aspiraţiile aliaţilor, cari
sunt identice ca ale democraţiei
sociale. Aspiraţiile Germaniei au
fost exprimate în tratatul de pa
ce de la .Brest-Litovsk. Anglia şi
franţa vor pace, dar nu pape
j^ăită cu ori ce preţ ar fi."
ALTĂ CONFIRMARE' DE
SPRE EXECUTAREA
FULL
AMERICANII AU
TAT IKCA OPT MILL
INAMICUL ISI ARDE MLMTIIIt
9,500 DE PRIZ
N
JARINEJ*
'"f li
TiOiNDiRA, 13 "Sept. —v$he te
legraph declară că/ nu încape
nici or îndoială că Ţarinî ţi fe
lele ei au fost omorîte.
i
vk
Inamicul dă foc grămezilor de muniţiuni do la Hattonville
(în mijlocul clinului). Ultimele rapoarte date despre teritorul
ocupat de Americani spun că gîtul clinului a fost îngustat la
^mii puţin de şase mile. Dacă două divizii vor mai fi rămas în
«cest clin, cu siguranţă că nu mai pot scăpa de acolo. Alte ştiri
posite de.pe front anunţă că numărul prizonierilor luaţi de
Americani se urcă acum la cifra de 9,500.
Americanii înaintează atît de repede încît situaţia fron
tului se schimbă în fie caro moment. Se zice că oi au cucerit
Vigneulles (în mijlocul elinului, situat la şapte mile spre nord
vest d6 St. Baussant, unde atacurile lovesc linia germană cu
mai mare asprime) şi Benev (situat la patru mile şi jumătate
la nord şi puţin spre est de St. Baussant). De asemenea «e mai
j-aportează şi căderea oraşului Zendicourt.
Linia de atac a aliaţilor, din partea de vest a clinului, a
intrat într'un teritor mult mai accidentat şi întîlneşte o rezis
tenţă mai mare din partea Germanilor, însă Americanii au în
aintat şi acolo po o distanţă do trei mile.
Germanii îşi tţau foc şi grămezilor do muniţiuni dela Dom
lonx (acest oraş nu se găseşte pe nici o hartă. Este un altul
'cu numele Dam'pvitoux, puţin mai la nord do zona do luptă
poate să fie acosta).
BULETINE.
.MfcNDRA, 13 Sept. Se a
nunţă oficial că St. Mihiel a că
zut în mîinile francezilor. Acea
stă localitate este situată la ex
tremitatea clinului faţă în faţă
cu Metz.
LONDRA, 13 Sept. Ameri
canii, în atacul lor dat contra
clinului de la St. Mihiel au luat
60 de tunuri de la Germani. A
coasta se anunţă în rapoartele
de abia sosite de pe front.
PARIS, 12 Sept. Comunica
tul oficial al ministerului de răz
boi anunţă următoarele:
„Americanii atacă cu succes în
regiunea St. Mihiel. Oraşul Ba
vy, dela vest de St. Quentin a
fost ocupat. (Acest oraş se află
la patru mile de St. Quentin.)
„La nord de Mesnil a fost res
pins atacul de surpriză al unei
mari unităţi germane. Am prins
mulţi prisonieii în cîteva atacuri
de surpriza ce le-am dat în re
giunea Verdun."
-ROTTERDAM, 13 '9*1*,
Ziarul Cologne Zeitung scrie,ur
mătoarele
„Situaţia noastră este cea mai
serioasă din isToria imperiului
german. Ţinem piept întregei
lumi numai cu propria noastră
putere. Suggestiunile oe ni-se fac
de a părăsi Belgia nu ne feio
şşşc la nimic,"
LONDRA, 13 Sept. fciarele
germane primite astăzi aici scriu
că printre cele 400 de persoane
masacrate de Bolşevikişti la Mo
scova sunt şi 40 de Englezi.
ZURICH, 13 Sept. Conform
ştirilor primite astăzi de la Bre
slau, socialiştii adoptat o re
zoluţiune prin care cer imediata
dizolvare a camerei prusiene.
•.
PARIS, 13 Sept. Conform
«nor ştiri primite de la Roma,
cabinetul italian, la întrunirile
de Luni şi Marţi, au ajun* la de
ciaiunea de a informa pe aliaţi
că mişcarea Jugo-ftlavilor ooree
puode principttjşr peatrji cari
luptă aliaţii. *,
SERVICE
UATI.
*4
LONDRA, 13 Sept. (1:18 p. m.). tepoartelor
primi to acum do la front, avansarea Americanilor dinspre vest
Injuns la o adîncime de 8 mile în clinul de la St. Mihiel.
Presa franceza
despre Americani
LONDRA, 1£ Bept. Bătut
întruna de la sud şi de la veăt
de"Americani în marea lor oferi
sevă, clinul de la St. Mihiel este
fără îndoială ruinat. Singura în
trebare ce mai rămîne este dacă
Germanii îşi vor mai putea scă
pa -din el garnizoana,!» ţi mp ca
să nu fie capturată.
Acest clin a fost Tîîlrtf dintre
cele mai importante şi mai puter
nice puncte le pe întreg frontul
Germanii îl fortificaseră de
ani de zile. iSituaţia de astăzi es
te aceia ce fusese şi la triun
ghiul iSoissons-Rheims, cu deo
sebire că acum Francezii şi Ame
ricanii string ,această ieşitură
de front din două părţi. 8e crede
că planul lui Pershing este nu
mai capturarea acestei ieşit uri,
lucru care este apmape terminat.
Cu această oiperaţiune dezvolta
tă aşa de victorios, sunt semne
că Americanii vor ataca mai de
parte iş la Woevre.
Avansarea aliaţilor pe frontul
de la Metz este de mare impor
tanţă. Prin ea s'a ajuns ca să se
pue Ti rev (cel mai mare .bazin
de mine al Franţei) sub focul
tunurilor de mare distanţă.
Ziarele de dimineaţă din Lon
dra au lăudat mult pe Ameri
cani, flflînd ofensivei lor o mai
mare importanţă deeît discursu
lui ţinut de Lloyd George la
Manchester.
Mail zicea*.
„Acesta este unul dintre cele
mai mari momente ale războiu
lui. Ludendorff se temea de săp
tămîni întregi de o lovitură în
acest sector. Kaiserul ţipă cu
furie şi cu alarmă."
Mirror anunţa în litere mari:
„Francezii şi Americanii lovesc
în sectorul Verdun."
,,Dacă Germanii nu pot ţine
piept uneia sau celeilalte forţe
Americane, trebue să recurgă la
o „defensă elastică", zicea Ti
mes. „Germanii sunt într'un sac
şi sforile au început să fie tra
se.'
•Graphic pusese fotografia ge
neralului Pershing pe prima pa
gină şi scria: „Americanii pisea
ză la clinul St. Mihiel. E un lu
cru su/perb, efectele cărui va în
groşa negura ce se întinde cu iu
ţeală peste Germania."
„Priviţi pe hartă" Scria Ex
press, „St. Mihiel nu e departe
de frontiera germană."
Titluri cu litere groase în Post,
Telegraph şi în 'Ohronicle, a^
nunţau respectiv: „Marele atac
al Americanilor", „Armata A
mericană loveşte", „Marele atac
american pe frontul din Lore
na."
Într'un artfeel intitulat: „Pri
ma ofensivă americană", Daily
News declaxft:
„IncurcătuijUe inamicului dă
noui dovezi c|e superioritatea co
mandei şi a resurselor aliaţilor,
şi prevesteşte cursul în viitor al
războiului."
CONTE GERMAN CAPTU
RAT DE AMERICANI.
Cu Americanii pe frontul de
la Metii, 13 Sept. Progresul
Americanilor a continuat azi în
condiţii foarte favorabile între
Meuse şi Moselle.
Mereu să raportează prinderi
de noui prisonieri.
Din cînd în cînd ploaia cade
în torente. Drumurile sunt stri
cate, şi e foarte greu pentru ger
mani ca să-şi scoaă artileria din
locul acesta.
între prisonierii prinşi a fost
şi contele tSchesyng. Bravii ame
ricani l-au găsit în desordine/cu
bagajiile desfăcute, aştepţînd să
fie prins.
între prisonierii luaţi de fran
cezi au fost 350 de austriaci.
ATACUL
INSPIRA ÎNCREDERE
TRIMOyNGlfZt
Cu armata Ekgleză la Franţa,
13 Sept. Ca un fior electric
ea despre atacul
lungul liniei en-
a străbătut vea
Americanilor, Id
gleze.
Vestea a treieut din gură în
gură, din traifşeu în tranşeu.
„Minunat" exclamau unii ofi
ţeri englezi. Otj toate că nu a
fost primită nici o informaţie
despre sucesul iatacului, toţi e
rati încredinţaţi că laptele -pro
grese ap fi bine S
în regiunea de i Cambrai tru
pele de la Yorkshire şi New Ze
elanda au luat alte 4.000 yarduri
din linia lui Hindcnhurg. Ploua
cădea din greş, iar trăznetele
par'că încercau să se într-eacâ
cu urlehil tunurilor, cu tot tim
pul acesta urit englezii s'au re
pezit din pădurea de la Ilavri
court, au trecut peste coasta lu
necoasă şi s'au aruncat asupra
primelor tranşeie inamice din li
nia lui Hindenburg, avansîudjii-şi
linia pînă la cetatea Havricourt
şi dealul Creote.
în toamna trecută'cînd «au lup
tat pe acest loc nu întimpinat
multe obstacole, acum însă aju
taţi de cunoştinţele de atunci
le-a fost foarte mult mai uşor.
Linia germană (presărată eu ma
şini de puşcat ai fost ştearsă, şi
în înferbiaţşaia ,âfa|cului nu
r*
U. S.
s'an
oprit pînă nn au caipturat Ha
vricourt-ul.
în operaţiile de Joi germanii
au arătat o rezistenţă crescîndA
în vecinătate de Oauzeacourt.
însă la un punct de o valoare în
doielnică.
ni.i„lQ,p. i
TERORISMUL BOL
SEVIKILOR.
STOCKHOLM, U Sept,
Depeşele primiţe azi spun că 72
de eontra-revoluţionari au fost
puşcaţi, pentru că oare cine a
încercat să 'amoare /pe coman
dantul Sovieturilor^ Berzian şi
pe consilierii juUfctirt, &milgin şi
Goloshkin.
o
OBIECTIVUL AME
RICANILOR.
WASHINGTON, 13 8ept.
Regiunea de fier din jurul Me
tzului este ţinta Americanilor,
asta e impresia pe care o dă
membrii din comitetul militar
din Washington.
Metzul este 6 întăritură foar
te puternică, ce protejă frontie
ra germană. Lovitu/a america
nilor a fost o surpriză pentru
germani. Cu tot teritorul greu
de parcurs din aceasă regiune,
trupele Americane au făcut un
progres uimitor. La înălţimile
Meuse, americanii au avut de
luptat din greu, însă la partea
nordică a liniei de luptă, în pri
ma lovitură oamenii lui Per
shing au pătruns o milă şl jumă
tate la .Bomlnartin şi Combres.
La mijlocul lfniei acesteia de
luptă, tereniri e mai şes şi pă
durile nu sunt atît de dese. Cîm
pul e să mă nat cu sate şi cătu
nuri.^ în acest loc nu au mai
fost lupte din anul 1914.
1 I -Q I I III——-0*
BRUSILOFF OMO
RÎT LA MOSCOVA.
COPENHAGA, 13 Sept.
Generalul Brusiloff, fostul şef
comandant al armatei Ruseşti a
fost omorît în apropiere de în
chisoarea de la Sabrin, în Mos
cova, jtffjjfl jl^peşele primite din
Kiev. /, *4 y,.
mi,
.rvvfeia...
mm*?
u
E I N
LONDRA, i:ţ Sept. Germa
nii au fost alungaţi din pădyreâ
Holnon, în faţa St. Quentinului
anunţă mareşalul Haig.
„în luptele de ieri englMtt au
pus mîna pe pădurea H^lon, a
lungînd pe inamic din toate po
ziţiile unde încerca să pună re
zistenţă," spune comunicatul.
„Mai la nord linia noastră a
fost avansată ia răsărit.de Je
aneourt, care să află în mîinile
noastre.
„Aseară o forţă puternică a
jutată de un scadron de aeropla-
v'v
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
ne ce sburau la o mică altitudine de la Verdttft de la începutul ră
au atacat poziţiile noastre de
Havricourt. Ei au fost respinşi
cu mari iperderi.
„De partea opusă de Moenvres
(frontul Cambrai) infanteria i
naniică a fost observată că se
pregăteşte de atac cînd au voit
să execute această intenţie focul
artileriei noastre s'a îndreptat
asupra lor, aşa că din puţinii ce
au putut ajunge la tranşeele noa
st re o pa rte au fftst omerîţi, iar
restul prinşi.
„La vest de Auchv-La Bassee
trupele noastre au făcut un pro
gres frumos noaptea trecută."
Să ne închipuim un om care n'ar fi avut nici odată ocazia să
Vf»t%faseă eu cineva, să asculte ceva sau să cetească ceva, şi imediat ne
va răsări în minte imaginea unui sălbatec, sau în cel mai bun caz ima
ginea unui înapoiat. Ştim că toate cunoştinţele ce le capătă omul, sunt
prin devenirea în contact cu alţii, prin discuţiile avute cu oameni mai
îiivăţaţi şi prin observarea diferitelor lucruri. Afară de aceasta cărţile
sunt cel mai mare isvor de unde poţi dobîndi cunoştinţe. Se pare că cel
ce a avut fericirea să treacă prin, şcoli înalte va şti întotdeauna mai
mult ea cel ce a terminat numai clasele primare, însă aceasta nu e toc
mai aşa. Omul, care n'a avut putinţa să urmeze mulţi ani la şcoală,
poate tot atît de bine să-şi cîştige o educaţie acasă, dacă într'adevăr
ştie ce cărţi să-şi aleagă.
învăţăm mult din conversaţiile eu prietenii, dar de multe ori am
constatat că întîlnim prieteni şi buni şi răi. Tot. aşa e şi cu cărţile. în
unele găsim îndrumări bune, în altele rele şi în altele nu găsim nimic.
Pe unele le putem asemăna cu prietenii cei buni şi sinceri, pe altele
eu cei ce au gînduri ascunse, iar pe cele de a treia mînă cu cei de Ja
care nu putem asculta de eît palavre fără nici un rost. De aceia omul
trebuie să ştie a-şi alege atît cărţile cît şi prietenii.
Mulţi 'ţi se laudă că ei au cetit şi cetesc într'una, şi dacă i-ai
ruga să-ţi arate cam ce cetesc, îţi vor scoate cărţi de basme, în cari ră
sar ca din senin feţi frumoşi călări pe cai năsdrăvani ce mănîncă jă
ratic, pomi Vorbitori în păduri de aur şi argint, zîne şi smei împeliţaţi,
împăraţi roşii şi verzi şi altele. Tocmai atuncia îţi dai seama de ce
cunoştinţele acestor cetitori se reduc „la cai verzi pe pereţi".
Trebuie să recunoaştem că basmele sunt o comoară de închipuiri
ce se găseşte la fie care popor, însă ele nu sunt bune de cît pentru
copii, anume ca să le desvolte gustul de cetit. Pentru oamenii maturi
însă, ele nu fac multe parale, căci lor le trebuie învăţături cari să le
ajute mai ales în lupta pentru trai le trebuie cunoştinţi ce se pot numi
cu drept cuvînt folositoare.
Omul ce nu cunoaşte istwfe noftnmhri «ta, an poate fi un bun
patriot cetăţeanul care nu-şi cunoaşte toate drepturile şi datoriile ce
'i se cuvin 111 stat, trăieşte ca urî mort în mijlocul celor vii plugarul
care nu cunoaşte agricultura pe baze ştiinţifice, va lucra greu şi fără
prea mult folos negustorul care n'a studiat cărţile ce tratează despre
temelia sănătoasă a comerţului, îşi va pierde lesne capitalul munci
torul cu braţele care nu ştie^h* ce fel să se organizeze e cel mai uşor
de exploatat meşteşugarul ce n'are cît de puţine cunoştinţe despre
geometrie se sforţează mai mult în sec, etc. etc.
Despre toate aceste cunoştinţi sunt cărţi pe drept cuvînt lumină
toare, despre cari se poate zice că timpul sacrificat în citirea lor nu
este un timp pierdut în zadar. Acestea sunt cărţile de ştiinţă şi eu
adevărat bune.
Şi jocul de vato şi alte dammri este tot o anuncă, fiindcă şi
acolo corpul este pus în mişcare, însă această muncă este numai de
petrecere adevăratele foloase materiale le aduce singură munca
prin care-ţi cîştigi traiul.£u cărţile este la fel: Cele de basme şi de în
chipuiri fantastice nu sunt de cît pentru plăcere, pentru trecere de
vreme, iar singurile din cari se poate învăţa ceva adevărat folositor,
sunt cărţile de ştiinţă. Greutatea cea mare însă este că ele sunt cam
anevoie de înţeles la început, dar e ştiut că nimic bun nu se poate cîş
tiga fără trudă. Nu trebuie să uităm că sunt şi oameni maturi fără gust
de cetit. Numai pentru aceştia se pot recomanda cărţile de basme, cari
8a le deschidă calea.de a ceti şi pricepe pe cele mai adînci.
Cărţile serioase ne sunt cei mai buni prieteni, căci cu ele nu ajun
gem nici odată la ceartă. în ele găsim sfaturile oamenilor înţelepţi
cari şi-au consacrat viaţa cugetînd şi judecind adînc asupra unor anu
mite lucruri, lăsîndu-le lămurite spre folosul tuturor. Unii din ei au
murit de sute de ani, alţii trăiesc împrăştiaţi peste tot pămîntul, aşa
eă noi n'am putut să le ascultăm graiul înţelept, dar cetind vom sta
de vorbă cu fie care dintre ei. Galea spre un trai mai bun este deschisă
şi celui ce n'a crescut eu profesor şi guvernantă la capul leagănului,
însă el trebuie să se trudească mai mult pentru găsirea acestei căi.
Ridică-te prin tine însuţi şi vei preţui în ochii lumei mai mult ca unul
căruia i-au venit toate de-a gat». G, gtănculescu.
Im
a*'/,
1W 8FTBE WEMT, A. S.«!S1, WSTWCTII-FFLL^
Arniata primă Americană ce o
pereşză sub comanda directă a
generalului Pershing, atacă cu
putere pe un front mai lung ca
douăzeci de inile în faimosul un
ghiu de la St. Mihiel în Lorena,
ce era ca un ic în linia franceză
zboiului,
în încercările preli/iinare, de
ambelp părţi ale unghiului s'au
făcut progrese însemnate, iar la
urmă Americanii cu cari sunt
brigardaţi şi cîteva trupe fran
ceze, silesc ca să taie drumul tru
pelor ce să află în fundul aces
tui unghiu, înainte de ce germa
nii îşi viu în fire şi se încerce
a scăpa din aceste poziţii peri
culoase.
Cu toate că înaintarea
n
4
W
«'a
MĂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ
UNA ASTAZI.
Largest circulation»
ANUL XIII.- NO.
AMERICANII AU PRINS 8,000
DE PRIZONIERI IN LORENA.
I i
Mihiel capturat de Francezi.
meatele
dt
fă­
cut repede şi sigură şi s'a făcut
un progres de cinci mile, cava
leria însă a întrecut şi detaşa-
CĂRŢILE FOLOSITOARE.
2ia
tankttfi
fi pe infan­
terie.
.După cum se raportează ea 0*
pwa în lungul drumului de fier
de la Vigneulles care se află la
centrul salient ului şi la zace ni~
le spre nord-ost de St. Mihiel.
A fost activă şi la nord-v«iSt
de Pont-a-Mousson, în pădurile
din lungul drumului de fier ee
duce la Metz, unde sunt situate
marile fortăreţe germane, linia
de luptă este acum numai la ze
ce mile de fortificaţiilev din a
fară.
Thiaucourf, Bouillouviile, Pa
nnes şi alte sate au fost -captutRI
te în luptele iniţiale, pe cînd la
partea nordică au fost prinse şi
mai multe.
La sud peste tot loml america
nii au pătruns la înălţimile de
la Meuse pe cînd francezii şi-au
făcut drum pînă în St. Mihiel.
Rapoartele ne-oficiale spun că
oraşul acesta a fost recaptuMt
de francezi.
Linia de luptă la început A*
vea cam douăzeci de mile lun
gime, opt mile la partea de
vest şi douăsprezece mile la par
tea de sud. Luptele au fost pre
cedate de un foc puternic de ar-,
tilerie, trupele şi tankurile au
înaintat în urma unui baraj pu
ternic condus cu o precizie ma
tematică.
După cum arată harta se pare
imposibil pentru germani a pă
răsi unghiul, după cum şi în
cearcă dar nu o va putea face
fară o mare perdere în vieţi o
meneşti şi material de război.
Raportul primit acum la urmă
arată că trupele americane fac
progrese cît se poate de mari,
iar comunicatul generalului Per
shing spune că au fort capturaţi
H,00() prisonieri.
Textul comunicatului e urmă
torul
„Azi dimineaţă (Joi) trupele
noastre ce operează în sectorul
St. Mihiel au făeut un progres
considerabil. Ajutaţi de forţele
franceze, unităţile noastre au
rmpt rezistenţa inamicului, îna-"
întind la o adîncime de cinci
mile. Noi âm prins 8,000 prisoni
eri pînă în prezent. Operaţi^ e
în progres."
SITUAŢIA VEST.
LONDRA, 13 Jpt Ofensi
va Americană să desvoltă „sub
cele mai bune condiţii" se a
nunţă de la ministrul de vrăzboi
francez.
„Armaţa americană a atacat
azi dimineaţă regiunea Pt. Mi
hiel," spune comunicatul. „Ope
raţiile se desfăşoară sub «ele mai
bnne condiţii."
Berlinul referindu-se la acest
atac zice:
„între Mense şi Moselle, Fran
cezii şi Americanii au atacat un
ghiul St. MiUiel. Luptele conti
nuă."
Rapoartele de seara date In
Paris spun că la vest de St. Qu
entin s'a făcut un progres |e
trei mile şi jumătate. Iar la nord
de Haib a înaintat spre Cambrai»
capturînd Trescault, Moeuvrţ,
pădurea Goiizeaucourt şi Havri
court.
PREOŢI MASACRA
ŢI DE KURZI.
ROMA, 13 Sept. S'a primit
la vatican astăzi unele veşti des
pre masacrul c6mis de Kurzi In
Persia. La Teheran un vicar fi
mai mulţi preoţi se zice c& wt
fi fost omorîţi.
htm
l-
•%t
-v
li
ÎJfj
I
IP
I
.it
i-:
W- te
-J
*s
V to

xml | txt