OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 14, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-14/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

O U A N I A N A I Y
THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
mai răspîndit ziar rominesc din Statele Unite şi Canada.
APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
TBI UNION Of ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., INC.
6705-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
Phones: Bell Edgewater 3295. Cuy. Lorain 4.20-li.
VMTOR-MANAQER: JULIUS E. V. 10AN0VJCJ.
EDITOR: 10AN JIVl BĂNĂŢEANUL
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR
S U S I I O N E A N U
UNITED STATES AND CANADA $5.00
CLEVELAND AND EUROPA $6.00
Entered as second-class matter Aug. 16,
1909 at the Post Office at Cleveland, O.,
under the act of March 3, 1879.
ramn CO., Dtyt. 16,6711 CARPENTBt SR., ILL
Carpenter St., Chicago,
i i I I I I I I I I i U i I I I i i i i i i i a i a
CONSOLIDATED AUTO TOP & PAINTING CO.
I0AN PACURAR, Preş. Gen. al U. S. R. A.
de New York. (2*5)

tACHHAS.
ci*
rea
tinent
I
veau
r'
t*
pi
-t"V
avem
purile^
»ff V.afeft
să se
ren
zent au
V
E-
nă pe muncă
dependente
A E I A
O I E
Cu toată diversitatea do idei, pe caro o poato da îndărătni­
«nor suflete învrăjbite, asupra unui punct, parcă cu toţi
agreăm: a pune odată capăt acestor frămîntări şi lupte dintre
i'raţi. Unii şi-au exprimat această dorinţă şi trebuie să re
cunoaştem că în aceste timpuri e de dorit a pune toată energia
la un loc, şi ca un singur om, cu toţi să pornim în marea luptă
pentru desrobirea neamului nostru. De sigur că soluţia prin
care am putea ajunge la o înţelegere, e foarte simplă, nu este
necesar a ţinea adunări şi conferinţe în acest scop. Ceea-cc nu
trebuie scapat din vedere este ca fie care să se coboare în
adîncul sufletului Ini şi să-şi cerceteze conştiinţa. Dacă spiri
tele combative vor face aceasta, vor găsi acolo, ascuns în adîn
curile nepătrunse ale sufletului, idealuri uitate, ce, poate, odi
nioară licăreau ca nişte nestemate dar uitî^e în colţul acela
ascuns în lupta grea
a
vieţei ţi-nu perdut lustrul şi cu #1
şi lumina.
Cînd cu atîtft îndărătnicie ai luptat în o direcţie, de sigur,
că ai fost convins de ideia Je care o apărai şi pe care încercai
să o înfaptuieşti şi, pe de altă parte, de sigur că erai convins
şi de greşelile oponenţilor tăi. Să înţelege că dacă nu erai con
vins că cei l'alţi sunt pe căi greşite, nu făceai obstrucţie alt
înţeles mai raţional nu se poate da acestor frămîntări. cu
tpate aceste, la noi nu e aşa, nu toţi au pus piciorul pe povîrni
fil lunecos, aceasta o poate mărturisi şi acum după cum an
raărturisit-o şi în trecut duşmanii noştri. Kste foarte clar.
Organizaţia noastră e cea mai vie expresie a voinţei poporului
fiind ea însuşi constituită din fii necorupţi ai neamului nos
tru. Ne-a dat dovezi această organizaţie întotdeauna despre
patriotismul ei, cît si de naţionalismul ei incoruptibil. O stie
toţi. O ştie şi duşmanii noştri. N'o poate nega nimeni cu tot
regretul pe care îl simte unii, cînd trebuie să o mărturisească.
Dar, pe dată ce fie care şi-a smuls din sufletul său, partea
va. da Oesarului ce este al lui. fji aşteptăm această prefa
cere sufletească. Am aşteptat-o do atît amar de timp nu
cred în formalitaţi, deci nu aştept ca această schimbare să fie
(produsul unor pertractări inutile şi ridicule. Soluţia o ştie fie
care, daca nu a spus-o şi nu o spune, nu înseamnă că e strein
de ea. Şi pe dată ce fie care cunoaşte acest punct, la co bun
atunci a se face întruniri!
E ştiut că forţa noastră, a Romîftîlor de pe acest continent,
consistă în organizaţiile noastre economice. Pe cei-ce sunt or
ganizaţi în societăţi, numai pe aceia putem conta, şi numai prin
intermediul lor putem recruta şi din massa celor neorganizaţi.
Organizaţiile bisericeşti, am putea zice, că există numai de for
mă. Organizaţiile acestea au fost lăsate la voia întîmplării, ni
meni nu s'a interesat de ele, preoţii au fost prea preocupaţi cu
alte chestii. Pe cînd organizaţiile bisericeşti îşi aveau fundamen
tul pe nisip, preoţii cu o parte din interesaţi lucrau din răs
puteri la ruinarea organizaţiilor de ajutor existente pe cari
zadarnic încercau să le monopolizeze. Lupta aceasta de con
struire şi distrugere se duce de un deceniu dacă nu mai de,
mult. Jji in ziua de azi lupta continua cu aceiaşi înverşunare
ca în trecut. Pausele ce urmau alternativ erau armistiţiuri
prin care combatanţii îşi reorganizau rîndurile ori formulau
alte planuri de luptă.
Aceasta e situaţia în general, a Romînilor de pe acest con
ît. eea-ce un meşter Manole clădea în decursul zilei, în
timpul nopţii, duhurile rele ruinau. Şi cu toate aceste, clădirea
s a ridicat, de sigur, cu multe sacrifici uri, multă trudă şi mul
te năcazuri. Daca în calea progresului nostru nu s'ar fi pus
atîtea obstacoale, azi ne puteam mîndri cu o organizaţie pu
ternică ce să rivalizeze cu ori care organizaţie streină.
Tot in acest timp, energiile perdu te cu încercările ca să
posibilitatea de a se întări si organiza,
eneigiile pierdute în încercări atît de păcătoase
pa\a calea pentru progresul cultural. Şi azi, în loc
dezbinaţi, am avea organizaţii mari şi puternice,
trăim, am fi destul
cultură suficientă ca să înţelegem rostul timpurilor
de solidari
(etăţile
ca,
duşmanului secular.
După cuin zisei la început, soluţia
o organizaţie economică destul de
de azi Uniunea Societăţilor Romînfc
încredinţeze organizarea tuturor
alte încercări să fie descurajate.
dat o prea mică atenţie chestiilor
şi să reorganizeze
să exceleze
prin eficienţă
formare de partide, ajutaţi şi de preoţi ce ne-a adus în sta
rea trista îu care ne aflăm.
de
altă parte
ar
fi putut
a
fi slabi şi
ani avea
WW#
o
în
care
să faceaa un front puternic
e destul de simplă:
puternică faţă de tim­
dp Ajutor
ei
Romînilor pe acest te­
Preoţii ce pînă în pre­
bisericeşti, să se pu­
această instituţie. 2Jiarele in­
şi
nu ca pînă acum, prin
Mărunţişuri.
Cea mai bunii politica e a face
pe prostul şi sunt muîţi dintre
•gazetarii noştri ce fac aeeastf,
încît al) a îi cunoşti dintre proştfi
adevăraţi.
Unii' şi-au propus să pună Uni
unea în genunchi, însă, după cum
se vede, genunchii au căzut pe
peptul lor. Aceasta se potriveşte
cu zicala: ,,cine sapă groapa al
tuia, adeseori cade în ea".
Unul ce a crezut pe nişte re
clamagii
CH
acţiunile
K»r
La un concert «'a eîntat sona
ta lui Bethoven, areia a patra,
un „domn" de ai noştri cînd a
iuzit despre numărul acesta a a
meţit de plăcere!
Ori cît ar fi un om de mare. şi
ori cît l-ar crede lumea de cinstit
tot nu vrea ca să ştie publicul
toate cîte le ştie el despre el.
Toţi se intereseaii te popor.—
dar numai atunci cînd are lipsă
de el.
INFORMATIUNI
Uciderea fostei ţarine. Lon
Ira. Ziarul Daily Express
scrie ^ă Bolşevikiştii au omorît
pe fosta ţarină a Rusiei şi pe
•ele patru fice ale sale. Ziarul a
daugă că ştirea eate primită din
•iurse temeinicei
Explozie. Philadelphia.
S'a întîmplat o explozie la fabri
•a de umplut ghiulele „Eddysto
ne Ammunition Co." omorînd un
oin şi rănind alţi şaptesprezece
Marţul este tm negru anunţe Os
•ar A. Scott.
Kultura germană. Cristia
ni a. Un vieţuitor scăpat după
vaporul Norvegian cu numele E
urlantine, care a fost torpilat de
•in submarin german, a spus as
tăzi la Bergen că vasul a fost
scufundat fărk prevestire. Ger
manii au tras focuri de tun asu
pra bărcilor de salvare. Căpita
nul şi cinci marinari au murit
lin cauza ranelor primite, iar
unii din echipaj a înebunit.
Execuţie aminată. Colum
bus, Ohio. Lui George A. Ba
ker şi lui Paolino Panatoiii, con
damnaţi pentru omor, cari erau
să fie puşi azi noapte pe scaunul
"lectric, li-s'a dat o amhiare din
partea guvernorului Cox, aşa ca
«ă poată face apel la curtea su
premă.
Atentat misterios. Cleveland,
Ohio. Locuitorul Felice Chafer
a fost găsit căzut în faţa casei
sale diu 266^ Iîazen Avenue, a
vînd în eorp şapte gloanţe de re
volver. Conform celor spuse de
poliţişti, Chafer, care este în vîr
stă de patruzeci si cinci de ani,
tocmai plrca la piaţă cu o căru
ţă. cînd. ajungînd aproape de
stradă, «ineva a început să tragă
cu revolverul în el dintr'un tu-
fiş. Vi
ajutor
pe de
din casă. auzind împuş­
tul n'a vrut să vorbească de loc
la spitalul de caritate, unde a
fost dus.
Mărtile
germanilor.
v
sunt tot
atît de valoroase ca Liberty Ron
durile s'a dus la o bancă să sehim
be una. Ştiţi cu ce s'a ales? Era
cît pe aci să-1 ducă 'la casa de
nebuni, şi numai după interveni
rea mai multor icunoscuţi a fost
eliberat nu-i bine omul sâ
creadă prea multe din «ele ce i-se
spune.
Acu» cînd .preoţii se pling că
nu au venite aşa de mari şi tot
nu se îngrijesc de biserică. Ce
vor face cînd vor fi credincioşii
siliţi ea să le dee o taxă de cin
cizeci de cenţi lunar şi să lo-o
ducă acasă de sigur că nici
n o «a mai dea pe 1a ea. (Poate
numai pe la cea fără turn!)
Londra.
Ştirile primite de la front anun
ţă că măştile "de gaz ale germa
nilor nu mai "sunt o protecţie con
tra noului gaz inventat de En
glezi. Prisonierii Germani expli
că eă merderiîe lor «unt foarte
mari, din cauză eă măştile nu
protejază de gaz decîit trei mi-
'•1 vji
«»v...#
*'4'W.
vrtet 7^.
..
A E I A
nutc, după care timp gazul pă
trunde prin ele.
Ardere» unor aviatori» St.
Catharines, Ont. Locotenentul
R. L. Jacks din Los Angeles,
Cal., şi cadetul II. W. Bousfield
din McGregor, Manitoba, şi-au
găsit moartea într'un aeroplan
care a luat foc la o marfe înălţi
me în apropiere de BeamsVtlle,
O nouă şcoală de aviaţie.
Washington. Se anunţă că la
ministerul de război s'au sem
nat actele pentru cumpărarea a
1800 acre de păinînt lingă Sel
fridge ^ield, Mount Clemens,
Mich. Pe acel loc se va stabili o
şcoală de aviaţie.
Patru marţi în un accident.
Portsmouth. Patru oameni au
fost omorîţi, iar alţii greu -răniţi
cînd un tren de transport a lovit
într'un car în care erau două
zeci de persoane. Cei mai mulţi
dintre ei au scăpat sărind prin
ferestrii.
...
Un coţii omoară, accidental,
pe mama lui. Washington, ('.
H. l)-ua Lewis. Newland a fost
puşcată iprin inimă, murind imo
diat, de către copilul ei de opt
ani ce să juca^c* arma neştiind
că e încărcată.
Regiment' germaa In revoltă.
Amsterdam. Regimentul al
25-lea ce staţiona fa Cologne s'a
revoltat în .'H August.
Un martor ocular a spua că
soldaţii au fost duşi ca sâ fie tri
mişi cu trenul la frontul de vest,
ei însă au refuzat să se urce în
tren. Atunci a fost adus un alt
regiment ca să-i silească să se
suie sus, dar aceştia nu au voit
ea să puşte în camarazii lor.
A fost adusă atunci garda de
apărare, a uţmat o luptă straş
nică,
€morît la mina de cărbuni.
Martins Ferry, Ohio. Albert
Bradovski, în etate 25 de ani,
a fost omorît ţie o peatră ce a
căzut pe el în minele din vest de
acest of&ş,
"j
Legi antf-fl&totice. Wa
shington. Obiceiul de a uza
morfină, şi alteispreparaţii ce con
ţine narcotic a crescut foarte
mult în ultitoi?'4oi âîfi, aşa că
congresul de acum trribue să vo
teze o lege foarte drastică con*
tra ori cărei preparaţii ce va'~con
ţine narcotic.
9
Districte în revoltă. Stock
holm. Ziarele din iBerlin de
clară că şase districte din pro
vincia Arse mas şi Kazan s'au
revoltat contra bolşevikiştilor.
O depeşă din Kie/v spune că Cri
mea şi-a declarat independenţa.
Germanii din TJcrania trimişi
în Vest. Londra. Rapoarte
le primite de la Kieff anunţă că
trupele germane din IJcrania au
fost expediate cu trenul pe fron
tal de vest.
1
Masacrul din Moscova. Lon
dra. Ştirile sosife din Stock
holm vestesc că în Moscova a:i
fost ucişi 50 de revoluţionari în
timpul cînd Trupele iBolşevikiste
au spart o întrunire. Tot atunci
au fost răniter*He 2UU de per
soane.
—o
căturile au dat fuira afară, însă printre drapej^ membrii societă
l-au găsit fără conştiinţă. Răni- ţii locale ori alţi* participanţi ce
veneau în urma drapelelor!
Dela început ţin de cuviinţă a spune că promisiunile nu ne
ademenesc. S'au făcut prea multe promisiuni pe care ni
meni nu le-a ţinut, Să se treacă imediat la lapte, pentrucă e
mai preferabilă o faptă îndeplinită de cît o promisiune de ea
re nimeni nu ţine coaţ»
Note i Comentarii.
întrp altele, ar fi de dorit ca
preşedinţii ţie societăţi şi alţi
fruntaşi din organizaţia noastră,
sâ dee mai luvdţti considerare ma
nifestărilor fae ia diferite
ocaziuni.
Am avut prilejul să văd o nia
nifestaţiune a «unei tinere socie
tăţi, convoiuT era aranjat destul
de bine, dar au neglijat şi au
pus toate drapelele unul după
altul. Oare nu s'ar fi putut băga
Uită, o singfiră nebăgare de
seamă a stricat toată frumuseţa
convoiului dar afara de asta,
ce or fi zis străiiy ce au văzut
cît de rea a fost împărţealat
E bine îu totdeauna ca preşe
dintele aranjator să nu scape ni
mic din vedere,%dar în acest scop
se cere ca membrii să se supună
la toate ordinele date de nreşe^
dinte. In ori ce'Organizare 4e a
cest fel se «ere disciplină, numai
"'-i
Bnua&rtL
21
J«wWs
friiniOK,
1111
prin executarea ordinelor date
Iu timp, se pot incuiijura multe
neplăceri şi multe neajunsuri.
încă un fapt: Unii obişnuiesc
ca fcă iese Itt parada numai în ea
inaşă. Aţi văzut d-tră aceasta la»
Englezi? De sigur eă nu. Ei în
ţeleg ee Înseamnă a fi în convoi
şi ar trebui ca societăţile să
pedepsească pe cei ,ee nu .se ţin
de regulă. E mai cuminte a sta
la o parte decît a participa 1* o
pariwââ ^cj^egfttil V -h
Cu ocazia campaniei pentru Li
berty Bonds, suntem informaţi
că în Cleveland, Ohio, Romînii
vor forma un comitet eu scopul
de a merge din casă în easă soli
cited subscrierea la acest îm
prumut al libertăţii. 8e ştie eă
împrumutul de acum e încă oda
tă atît de mare ca în anul trecut.
Toţi sunt rugaţi a subscrie la a
r-est
împrumut. Comitetul cen
tral a organizat aşa campania
iieît nimeni 1111 poate fi uitat.
Vor fi toţi însemnaţi cari cum
pără, Ia fel şi acei ce nu cumpă
ră. iSe va cerceta apoi cauza de
^e nu a subscris la acest împru
mut. Şi e just. Cînd te gînde^ti
că, pe eînd soldaţii acestei ţări
:şi
sacrifică vieţile pe cîmpul lc
onoare nouă ui-se dă oportunita
tea de a cîştiga ibani frumoşi
şi nu ar fi un păcat ca să nu ne
arătăm recunoştinţa faţă de a
ceastă ţară atît de ospitalieră
pentru noi.
în ţările ^plutocratice, oamenii
sunt siliţi să lucre fără a li-se
plăti, pe lîngă aceia, nu li-se dă
nici mîncare îndeajuns. Pe cînd
aici avem de toate din aibondenţă
şi'drept mulţumire pentru ace
ste bunătăţi, cred că guvernul
Statelor Unite e îndreptăţit a ce
re acest mic împrumut de la noi.
Din alt punct de vedere, prin
acest împrumut n^ vom obişnui
ca să economisim, şi vom pune
bani albi pentru zile negre. Ro
mînii să nu aştepte a fi rugaţi de
două ori ca să subscrie un bojid.
E datoria lor faţă de această ţa
ră ca să cumpere cîte bonduri
poate euppăra,
Debs, un socialist ce a fost*
de cîteva ori candidat la scaunul
preşedenţial şi care se-află acum
în faţa judecătorilor, acuzat că
ar fi ţinu vorbiri prin eare în
demna nesupunere şi altele, a
delarat în faţa juraţilor că el nu
a"" avut avantajul unei edueaţii
mai serioase.— eu toate aceste ei
pretindea eă vorbirite, pentru ea
re a fost aeujzat, au fost în acord
eja dreptul lui constituţional. La
aceasta i-a răspuns proseeutorul.
prin următoarele euvinte ipe
care le putem spune şi Vieţilor
noştri 'socialişti: „Păcatul lui
Debs e eă el ştie tocmai destul
din eonstituţie ca. «ă „se 'bage în
Wne",
v'
el e tare ţi RarnntAm pentru el 90 de ani. Nu
îl Iniidilni ei «punem adevArul. Aeent ceai* e cunoncut in toatA
Amerien, Canada şi Rnropn. Toţi ştiu cA acenta e unul dintre
«•ele tnai bune eenxuri. Poţi MA te convinRi. IntrealiA cit ar
eoMta
1
Vu.jţ. V 1
1 j
vMr vi*. &
i '•îjtp
ţ.-
•W I If
CLEVELAND, OHIO, SÎMBATĂ, 14 SEPTEMBRIE
NU TREBUIE SE TRIMIT! NICI UN CENT.
ren» de Itiir.uiinr nu rit «re 21 rubine (Jewel*). MlţrArile «unt ntit de praellee, e frnrnon, btin şl nu e
«tar#» fie oare ar trebui N*-I nlbă. Noi fl trimitem bucuroşi fârA mk trimiteţi banii înainte. Nu te fctnril aşa mult.
Tale cuponul de mal JON ŞL trlmlte-1 la noi. De ce «A plAteşti un preţ aşa de mare pentru un eeaN, clnd II pofl eă
pAtti «le In noi pe pret mie. Alţi ceasornicari cer 18 şt 30 dolari pe mm ccao euro Mt ŞMl* |1|MU cu accfftn. Ce aştepţi
dolari pe un «ea* mal Mlab ca aceMta. Ce aştepţi?
O mare ofertă cu un cias.
Nu tm dexerie pe lnrn, el pe Mcurt vom explica. cA ce e ceaaul şl de ce ar trebui nă-1 cumperi. Acext «rea»
«res ir|ilp exterioare Munt aurite. miş^Arile mint exact regalate şl are 21 rubine, Nn e prea mare şl nici prea
mie. puţin e mai Kro» ea un dolnr. Merite bine ci corect, nici odatA nu Intlrxle ori alleşte. Are un regulator Mpecial
ee t'aee eu ecnsnl mA mear^A bine. .HAriţlnlle «unt gravate
foarte
CUPON BUN PENTRU 30 DE
UNION NOVEI/rY
4
şi
Vjfe
CO.,
071
N.
cea* eu -l rubine, cu o araranţle de 20 de ani şl vel
vedea cA eel puţin $U5.00. t'u toate eft face aceşti bani, noi
nu eerein aşa mult. Oamenii de afaceri ce au avut li pa A de
bani, ne-au vindut acewte ceaMtirl pe un preţ ieftin, de acela
putem MII le vindem şi noi aşa. Acum poţi cApAta un rea* ce
CONIA $25.00 pe un preţ de $13.05 şl pe lingA el mal capeţi şl
nouftMprezece lucruri, «le care ai lip»A Întotdeauna! Un brlciu
patent cu două culte 2) Cureu pentru briciu 3) Foarfeci
•1) I'eitnii «le serin 5) Tiitoare de ehei O) Huton 7) i'lpAt
SI TavA pentru uneltele de ra* cu oglindii, «Apun, perle
li) l'iepten 1(1) TlnAtor de ţigArl il Un portofel eu in
chcictoare sceretft l- Sac de tutun 13) l.anţ de cea*| 14)
labiieherA de «Ijeareto 15) O combinaţie de dertfAcut Mtlelele şl cAnile, pentru MCOM de cule cit şl pentru aneuţit
cuţitele l« 1 11 inel cu iniţiale 17) I 11 pentru ţinut cheile eomblnatA cu cheie de denfăcut Miele, şuruhcInlţA
eu cuţit de tăiat virful ţigArlIor 1K) Un portofel pentru bani de hlrtle şl hlrtll, are pe o parte calendar Iar pe alta
Ioc pentru fotourafii şl măre» 19) Statuia l.ibertAţli, ea aeeia de la New York, tnfft micA, fAcutA din metnl.
Aceste 19 lucruri le capAtâ fie «-are care trimite comanda acuift dupA cea». Nu trimite bani. trimite nuniil cupo
nul şi la primire voi plăti «13.05. IJupA ce le vel cerceta şl nu-ţl place poţi NA le trimiţi IndArAt şl-ţl vom trimite
banii
înapoi.<p></p>IM
Nu eşti obligat la nimic. E rlxlcul nontru şi nu al O-tale. Trimite cuponul de
loe.<p></p>CU),
DEI'T 1«.
Numei*
Adresa
Ştiţi foarte bine, dl reclama este sufletul comerţului,
şi Americanii numai în felul acesta progresează, pentru
că fac reclamă! Deci nu mai întîrziaţi ci imediat cereţi in
formaţiile necesare de la Administraţia ziarului.
Dacă Comercianţii noştri se plîng că nu le merge
afacerile, cauza este că nu sunt cunoscuţi cunoştinţa cu
publicul romîn nu se poate face fără numai prin reclamă.
Deci dacă vreţi ca afacerile să meargă bine, puneţi un a
nunţ în ziarul „America" şi veţi fi sigur de isbîndă.
Dr ELLIS, CHIROPRACTORUL
Să zice că pentru boale este o cauză, vrei D-ta să ştii
cauza suferinţelor D-tale ca să te poţi scăpa de eaî
1 Dacă vrei, atunci vino la oficiul meu pentru că Chifo- 1
practicul poate vindecă ori ce cauză iar natura îţi va
reda sănătatea. (5)
612 E. MAIN STR., aproape de Seneca, ALLIANCE, O.
1
DEVIZA NOASTEI ESTE 8EBVI0IU.
23rd fi OHBSTEE AVE., OLEVELAND, O.
Cortine ea deschizături, burdufuri de scaune. Tot felul de
tapiţerie specială pentru automobile. Lumini sistem Johnston
Plite Glass. Avem eel m|i mare şi mai bine echipat atelier de
vopeele
garnituri de la
v««t
V*
111.
TE rog trimite-mi „Ceasul aurit", cu 21 rubi
ne pe cari le vindeţi adtim cu preţ redus, şi pe
ltng& el să. capăt şi ccle 19 buc&ţi pe cari le daţi
grratis cu ceasul. Voi plftti $13.95. Dacft nu voi fi
mulţumit cu ceasul, 11 voi trimite Îndărăt Iar
D-voastră îmi veţi relnapoia banii.
Ortujul ..vV........ Statul
UNIUNEA SOCIETĂŢILOR ROMINE AMERICANE.
COMUNICAT OFICIOS.
Prin prezentul comunicat sunt rugate toate societăţile
aparţinătoare U. S. R. A. a lua la cunoştinţă că absolut toate
ceckurile cari se trimit Uniunei pentru comenzi, cotele luna
re sau repartiţii, să fie făcute în felul acesta: I. N. ŞUFANĂ,
CASIER, U. S. R. A. şi cari ceckuri se vor trimite la Secre
tarul general al U. S. R. A. împreună cu conspectul sau co
manda cerută. Toţi domnii funcţionari ai Societăţilor
sunt rugaţi a da atenţie acestui comunicat.
••••••'I I 1' I' ti I Ml IIII 1111| IU.»
MIKE POPARADT
SINGURUL NOTAR PUBLIC R0M1N ÎN ALLIANCE.
Dau sfaturi gratis Vorbiri în Court. Adresaţi-vă la:
751 ASH STR. (0. S. 5395, Bell 1131
-W.) ALLIANCE, O.
Tot aci găsiţi tot felul de băuturi răcoritoare.
gă hala Societăţei. (5)
I I I I I n i i W
A E I A
SINGURUL ZIAR ZILNIC IN STATELE
UNITE ŞI CANADA
/2el
mai răspîndit ziar rominesc. Cel mai mare şi cel
mai căutat ziar, pentru că este scris pe înţelesul poporu
lui nostru.
Ziarul „AMERICA" are peste 100,000 de cetitori
deci prin acest ziar aveţi singurul mijloc de reclamă ca
negustor romîn.
Dacă streinii ne caută ziarul pentru a-şi face reclamă,
fiind mulţumiţi de rezultate, de ce oare D-voastră ca ne
gustor romîn nu Vă rezervaţi un loc pentru anunţ în
ziarul „America4
vţi-- i(t( 11 ij|,r
?-JTi
,,il, 1 1 i
MR^JWI
ms.
•s»
Lin­
I
.ii
/Vi
i
M:
1
4
V
4 1
v/
1
11Q

xml | txt