OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 16, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-16/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
UNITED STATES
GOVERNMENT.
Reaches 100,000 people
VOL. XIII. -M). 211.
FULL LEASED WIRE SERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
TOUSHED AND BMTEB VNBBt PERMIT NO. 386. MITHm BY ACT OF OCTOBER fi. 1917. «I FBf IfflE MST flfflfiF Iff MFVniim thf ORBER ff fffiSBBW ft. S. 'BUM, fliifflriii
ROUMANIAN DAILY NEWS
Hie official Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
The only Roumanian Qaily in U. S. and Canada
CLEVELAND, LUNI, 16 SEPT. 1918.
Largest circulation.

f-
fp-
w.
-ţ-ys+r
De:
,v
W.S.S.
B3SUED BY THE
Cart D. Groat,
United Press Staff Correspondent.
WASHINGTON, 14 H^pt.
Opinia generală e că succesul a
tacului dat de generalul Per
shing se va desvolta în un şi mai
mare succes. Aceasta, ori cum,
era numai opinia, şi din motive
militare, ori informaţiuni au fost
reţinute.
Eliminarea cîiwuîui St. Mihiel
e Un fapt deja împlinit.
Comunicatuî de aseară -al ge
neralului. Pershing arata că Ame
ricanii au prins pînă acuma .13,
300 de prisonieri. Linia nouă de
luptă arată că Americanii au
prins în cleşte pi inamic şi4
strînge cu putere.
Natural, progresul s'a domolit
puţin datorită muncei depusă
spre a consolida poziţiile captu
rate. Aceasta nu va lua i^n timp
prea lung dacă operaţiile vor fi
îndreptate imediat spre Metis ori
Briey, aceasta o vom vedea în
curînd.
Se prevede eă germanii vor pu
FRANCEZII ATACA PE IN
AMIC ÎNTRE VESLE
Şl AILETTE.
tONDRA, 14 Sept. Infor
IMiţiile primite de la front spun
c& francezii au început un nou
atac contra inamicului între Ai
lette, Aisne şi Vesle.
Atacul e dat în direcţia Loauu
lui de la sud şi vest. Trupe arae
*i«ane luptă între Aisne şi Vesle,
Francezii din poziţile din lungul
rîului Ailette au avantajul de a
lua din fistic pe inamicul 4# la
Ohemin des Dames.
I)e aei de la Ailette linia alia
ţilor se apropie foarte, mult de
linia lui Hindenburg. Acest rîu
trece peste liuia numită la două
«perezece mile spre sud şi puţin
^pre ost de La Fere. Oraşul cel
mai important din faţa aliaţilor
acum e Ainzey-le-Chateau, din
dlărătul liniei lui Hindenbijrg.
O înaintare în aceia direcţie
va- ameninţa pădurile de la St.
Qobain şi Coucy, cari foripează
^ttnele defense iputepiiee a Loa
iiiilui. v
CE ZIC GERMANII
DESPRE LUPTELE
DE LA ST. MIHIEL.
ASVHSTERTA1M,
14 «ept.
fJn raport aemi-oficîal din Ber
lin referindu-se La luptele -de la
'|ît. Mihiel seriei
„Atacurile inamicului date în
direcţia de la Thiancourt, unde
feu eîştigat ter^n pînă ce «'au
dat contra-atacurilc noastre prin
care au fost opriţi pînă ce noi
iam făcut mişcările plănuite de
if comanda noastră."
s
Depeşele de ieri au prezis eli
minarea acestui elin, insă ofici
alii mîliTari au rămas surprinşi
cînd prezicerea a devenit realita-''diat de ocazia ce li-s'a prezentat.
te, în un timp -atît de scurt.
iSe prevede o nouă lovitură
îndreptată spre inima regiunei
de fier. iMetz-ul ori Briey vor fi
ţintele imediate. Fiecare dintre
aceste looairi va fi un rpreţ foar-
-fs.
,'ttu '2ţC
ne o mare rezistenţă în etrînd
în acest loc, avînd în vedere pun
ctele vitale din acel teritor.
Militarii inzistă că ar fi foar
te cuminte dacă s'ar continua
presiunea asupra inamicului pî
nă cînd ambele^oraşe fortificate
vor fi aduse în zona bătăii tunu
rilor Americane. Planul este ca
războiul să''fie dus acasă în Ger
mania şi a cauza stricăciuni £ra
şelor industriale germane.
De aci, spun experţii militari,
dacă în prezent e o mică domo
lire a ofensivei, aceasta înseam
nă nutnai o mică amînare. iSe
spune ca planurile originale au
fost numai a elimina acest clin.
însă succesul eîştigat atît de re
pede îdreptăţeşte pe mulţi a cre
de eă progresul nu va înceta şi
eă învingătorii se vor folosi ime-
Apropierea timpurilor ploioa
se vor interveni în aceste opera
ţii însă Americanii vor face tot
ce-i posibil pînă atunci.
.JFJ3CH A INSPECTAT UNI
TĂŢILE AMERICANE.
PARIS, 14 Sep.*— înainte de
a începe americanii atacul de la
ISt. Mihiel, se raportează că ge
neralul Foeh a inspectat uniţă
ţile americane. iSe spune eă a
fost foarte mulţumit, de prepa
rările în acest scop.
ŞTIRI TELEGRAFICE.
ÎNAINTAREA
AMERICANILOR
Cu Americanii frântul de
la Metz, 14 Sept. Acum Ame
ricanii fac faţă inamicului la 12
mile peste vechea lor finie. Noul
fcont taie prin Ilorroy, «Taulney,
St. iBenoit, Hattonville, Han on
v\lle ş\ Herbeuville. Tot teritorul
dinlăuntrul acestei linii se a£lă
în stăpînirea Americanilor,
Se vedea de la încetputul ofen
sivei că Germanii vor cădea pri
sonieri cu miile., Cînd deja se'nu
măra^bră 700, la cartierul gene
ral veneau rapoarte din toate
direcţiile anunţînd grupuri de
cîte 200, 300, 500 şi mai, mulţi
cari mergeau către liniile ia
spate.
(Numai ta căderea'' oraşului
Tihiaucourt an fost luaţi o mie
opt sute de prisonieri, printre
cari şi opt ofiţeri. într'un alt
grup se găseau încă optsprezece
ofiţeri. Tot astfel au mai fost'
luate şi două tunuri da şase inch,
ceea ce dovedeşte că numărul tu
nurilor liii^te in îu&eagă eleastva
este mare.
Un tank a prins o Uaterie com
plectă de tunuri de cîmp, cinci
mitraliere şi 75 de oameni. Une
le dintre tunurile germane se a
flau încă în poziţii cînd au fost
prinse, de unde se poate vedea
că germanii fuseseră atît de gră
biţi să fugă, încît au le mai ră
măsese timpul necesar pentru
mutarea lor.
Refugiaţii din cîte va oraşe
sunt trimiţi înapoi la locuinţele
lor, cari timp de patru ani aa
stat în stăpînirea germanilor.
w
GENERALUL PERSFţRAPOR-DIN
TEAZA CAPTURARth^OO
PRIZONIERI GERMANS
Rezboiul va fi dus in iGermania.
VEST
B&RÎS, Sept. Cu Sigu
ranţă că Hindenburg se aştepta
la atacul dat de Americani la St.
Mihiel, însă nu se poate zice tot
j»aşa şi de paporuî din Germania,
cărui i-se spunea de gazete «li
nimeni" n'are teamă de ei,.
Va fi una dintre cele mai ama
re hapurTale Germaniei că înal
ta comandă nu gi-a cruţat tru
pele în încercarea de a opri pe
Americani şi Francezi, şi mai cu
seamă că spusese poporului cu
totul altceva .decît adevărul.
Fără îndoială că Germanii se
temeau mai puţin de o lovituifi
la Metz decît la Btiey şi Long
\vy ori Basine, din e*re,„ cu Lu
xemburgul şi porţiunea anexata
a Lorenei, se obţine nouă zeeimi
din tot fierul Germaniei.
Aceste districte dau inamicu
lui 60,000,000 de tone. Fără ace
ste mine, el ^ir avea numai 7,000,
000 de tone. Fără ocivparea ba
sinului Briey, Germania n'ar fi
putut lupta atîta timp de lung.
Posedarea oraşului iBriey, Long
wy şi Thioriville, e' absolut ne
cesară Germaniei ca trupele teu
tone să fie ţinute în cîmp. Tacn
vre-uniil din aceste districte va
deveni sub focul tunurilor aliate,
Germania va fi paralizată rău.
Acesta e scopul că ei aruncă
cu atîta turbare irupe în spăr
tură, încereînd din toate puteri
le să oprească ori ce mişcare s'ar
face de rupele aliaţilor către mi
nele lor. ...
Primul obiectiv al lui Foch în
ofensiva artiericană se pare a fi
fost numai tăiarea clinului. Pe
ste baza acestei ieşituri este un
teritor apărat puternic ,— linie
în jur de Mez. Foeh cunoaşte bi
ne partida şi aliaţii .ştiu că el o
va juca ca să cîştige materiali
ceşte.
AMERICANII SAL
VEAZĂ UN DETAŞA
MENT FRANCEZ.
PARES, Sept. Un
şament francez, arnneîndu-se îna
inte a fost împresurat do un corp
de maişini de puşcat. Ei erau îrt
mare pericol de a fi-anihilaţi.
Americanii ce erau în aproipiere,
fără se mai aştepte ordin, s'au
aruncat asupra germanlor sal
vînd pe framcezii ce luptau ca
Ăişte lei.
HOŢII AU ŞTERPELIT Cl
TEVA MEDALII.
CHICAGO, 14 Sept, Poliţia
caută în toate părţile fa nişte
hoţi ce au pus mîna pe mai mul
te medalii de război Engleze şi
Italiene ce esau puse în Exspezi
ţia din Chicago. Medaliile sunt
foarte valoroase ţâ nu ipofc în
locuite.
KAZANUL ÎN MÎINUE AN
TI-B0LSHEVIKIL0R.
ABMSSTRRDAiM, ,14 Sept.
Trupele revoluţionarilor în unele
lupte viguroase au alungat pe
bolşeyikişti din Kazan spun
depeşele primite din Petrograd.
Kazan e capitala provinciei
Ruseşti aoelaş nume.
HUNII PĂRĂSESC LILLE.
LONDRA, 1:» Sept. Ziarele
belgiene scriu că la Antwerp şi
Malinos sosesc numeroase oete
de refugiaţi din Lille. După, apa
renţă Lille fost evacuat de
Germani. jŞUrea este trimisă aici
din Amsterdam pnm agenţia
Central News.
n
A- 4
'4 ...v
1
i»: *4 ig5
9#
GERMANI ARUNCA
ŢI PESTE GRANIŢA
TAREM.0R.
TONURILE STATELOR tJ
NITE AMENINŢA METZUL
Armata Americană şi-a înde
plinit eu punctualitate ţinta a
leasă de ajm itura elinul St.
Mihiel din Lor^na.
în mai puţin de douăzeci* şi
patru de ore nu numai că scopul
a fost ajuns, ei soldaţii genera
lului Pershing au în mîinile lor
oraşele, satele jji poziţiile impor
tante din acest unghiu. stînd a
cum pe malul rîului Mosele la
Pagny, privind peste rîu în teri
torul german. 1
Forti fifaţi i 1 e^exterioare de la
Metz să află numai la o distanţă
de păru mile de linia Americană.
Un mare număr de prisonieri
germani an fost prmşi 18,.'{00
au fost număraţi pînă acum, pe
cînd alţi sunt pe cale a veni în
lăuntru. Au fost, capturate o
mulţime de tunuri, maşini de
puşcat şi material de război.
De la Hattonville^ spre răsărit
de i'Pagny, Americanii au tăiat
drumul germanilor, prinzîndu-i
în cursă p^i fnaintârpa lor re
pede. U*
De partea cealaltă a clfnului,
la nord de in.vr.Stiile- t^'la Hat
tonville, Americanii au eoborît
din regiunea muntoasă, şi să a
flă acum în lungul drumului de
fier ce merge de la Commercv
la Yerdunt La fel, a căzut în
mîna American'ilor şi drumurile
de fier ce merg de la Thianco
urt la Metz, şi de la .Nancy la
Metz.
începtnd de Ift ndrd-vest şi
trecînd peste ae6st tinghiu spre
răsărit, Fresnes, Lee Eparges,
Ilatonville, Preny şi Pagny, cu
tot teritorul dintre ele sunt în
mîinile bravilor soldaţi Ameri
cani.
Mont Sec, înălţimea ce domi
nează centrul acestui clin, şi de
la care să aştepta mari rezisten
ţe a căzut fără nici o luptă. în
tre număroşii prisonieri luaţi
sunt mulţi oameni din Austro
Ungaria.
Cu trtate că operaţia America
nă a fost descrisă ca avînd „un
scop limitat," ea însă are o im
portanţă deosebită în viitor. A
mericanii să află acum în poziţii
ce le dă posibilitatea a coopera
cu fraţii lor de arme ce să află
în secţiunile din apropiere, cînd
timpul de a se arunca asupra
Germaniei, va sosi.
Aviatorii aliaţi sunt foarte o
cnpaţi cu .bombardarea regiunei
Moselle în. jurul Metzului, cît şi
forturile din afară, ei au aruncat
mai multe tone de bombe asupra
punctelor strategice.
v
r*
v
BOLŞEVIKI ZIC CA NU AU
OMORÎT PE ŢARINA.
SOTOCKHOLM^" 14 Sept.
Ziarul Folklete Dagblad scrie că
ministrul de externe al Rusiei a
declarat azi că bolşevikiştii nu au
omorît pe Ţarina şi pe fetele
ei. Ministrul a negat asasinarea
sistematică a ipersoanelor ino
cente cît şi actele de violenţă a
supra străinilor.
i .o
FECIORUL MINISTRULUI
FRANCEZ E PRIMUL CE A
INTRAT IN ST. MIHIEL
PARJS, 14 Sept» Cînd ger
manii au fugit din St. Mihiel,
ttrimul france ce a fntrat în a
cesţ oraş a f^t il§forul primului
ministru fsanceaJutichaaL de
menceau.
BULETINE.
PARIS, 14 Sept. Echo de
Paris, scrie că operaţiile de la
St. Mihiel numai francezii sin
guri au prins 7,000 prisonieri, în
tre cari sunt 5,000 austriaci, fă
cind un total de 20,000 ou cei
capturaţi de Americani.
LONDRA, 14 Sept. în ra
portul său -de astăzi, Fieldmare
şalul Haig anunţă că numărul
prisonierilor Germani luaţi în
lupta dată de Englezi la 12 Sep
tembrie^ în sectorul Trescault
Havrincourt, trece peste 1,500.
(Acesa "este sectorul din faţa
Cambrailui.)
Iată ce zice raportul:
„Prisonierii luaţi în operaţîii
nea armatei a treia, care a eîşti
gat un mare succes în sectorul
Trescault-Havricourt în ziua de
12 Septembrie, numără pînă
acum 1,500.
„Linia noa^H este stabilită
ia est de Bîhecourt şi Jeancour.
ca Rezultat ai progresului făcut
ieri de" noi la nord-vest de fet.
Quentin.
„Inamicul a atacat ieri la Ha
Vricourt în masă sub protecţia
unui greu foc de artilerie. El a
pătruns în partea de est a ora
şului, însă după o luptă crînce
nă infanteria inamică a fost a
lungată şi poziţiile noastre stabi
lite din nou.
,.La nord de Ilavricourt am
înaintat puţin între sat şi canal.
Seara inamicul a atacat la est de
Trescault întrînd puţin în tran
şeiele. noastre, însă a fost scos
afară imediat, lăsînd în urmă
un mare număr de #iorţi Ger
mani.
„în contra poziţiunilor noastre
de la nord-vest de Gouzeaucourt
s'a dat un puternic atac cu foc
lichid şi cu bombe în timpul nop
ţii. După ce ne-a forţat avant
posturile să se retragă, şi acest
atac a fost respins ca şi celelalte.
„Ieri a avut loc un atac local
în sectorul Meuse, care n'a pro
dus nici o schimbare materială.
Noaptea inamicul a atacat la sud
de Mouvres, dar a fost respins
şi aci.
„Ne-am stabilit poziţiuni noui
pe malul canalului Du Nord în
--apropiere de Souchy-Caucy şi fa
ţă în faţă eu Oise-le-Varger.
„în sectorul La Bassee am ocu
pat Aucly Ies la Bassee.
o
AJUTOR DE LA
PORTUGHEZI.
LISABONA, 14 Sept. Gu
vernul Portughez, răspunzînd
chemărei generalului Pershing,
recrutează mii de muncitori pen
tru forţele Americane din Fran
ţa. Aceşti muncitori sunt entu
ziasmaţi că pot să-şi facă şi ei
datoria în marele conflict.
Generalul Pershing, prin Tho
mas H. Birch, ministrul Ameri
can la Lisabona, a cerut permi
siunea guvernului Portughez de
a recruta în Portugalia oameni
cu şi fără meserii, aşa ca să ia
locul soldaţilor Americani cari
lucrează acum îh. Franţa.
De la intrarea ei în război în
9 Martie, 1916, Portugalia a in
struit şi echipat de război 125,
000 de oameni, cari au fost tri
mişi atît în Franţa, cît şi în A
frica, iar în timpul prezent in-
eşte înainte şi alte forţe
strU
GERMANII BOMBARDEA
ZĂ CATEDRALA DE
LARHEIMS.
PARIS, 14 Sept'— germanii
au început din nou să (bombarde
ze catedrala istorică de la
Rheims. Turnul de la nord ame
ninţă se cadă.
De cîte ori germanii sunt bă
tuţi, bombardarea catedralei re
începe. Pare foarte, curişs «?est
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
(Prin Presa Unită).
v
?mi
W. S. S.
HÂRCILE DE fiAZBOl
CUMPARA
UNA AST AZI.
DIN TRAGEDIA ROMÂNIEI.
ROMA. Ce s'a înthnplat hi Rom'tnia, cînd această eroică ţară U
fost silită să accepte o pace germană din cauza trădărei ruseşti, este
încă o povestire nemărturisită. Cînd aceasta se va scrie, ea va trece, hi
rtndul tragediilor Serbiei, Belgiei şi Muntcnegrului, ca imul dintre
nete mai mari capitole ale războiului actual.
Vin momentul ce imperiile centrale au arnnmt mttpm termenii
acestei păci de despoiare, Romînia a rămas ca înfăşurată într'un văl.
Germania şi Austro-Vngaria au făcut toate sforţările să împiedice Ro
mînia de a întră în comunicaţiuni cu foştii ei aliaţi. Tragedia ce fneă
»ă desfăşoară în mica ţărişoară este ascunsă în mister şi tăcere.
însă, cu ajutorul doctorului Benedetto Cimino, care a dirijat Ml
spital italian la Bucureşti de la începutul războiului şi pînă în Iulie,
cortina e dată la o parte pentru prima dată şi se vede începutul trage
diei romîne şi stardfi, ei in prezent.
Doctorul Cimino, apucat în Romînia de pacea germwml
fa Julie trecut a reuşit să-şi obţină permisiunea de a pleca. Însemnă
rile lut despre cele ce au avut loc în mica noastră ţară aliată nu mmt
numai demne de ascultat, dar şi de cel mai mare interes istorie.
Iată cum urmează mai jm istorisirea âoctordmi Cimimf âpusă
An cuvintele sale:
v
POPORUL E ŢINUT ÎN IGNORANŢĂ.
Am sosit în Bucureşti în iKiua de 30 Octombrie 1916 şi l'am
-părăsit la.l Iulie 1918.
Ori cine îşi poate închipui ce este Romînia în timpul de faţă. Ig
noranţa în eare Germania ţine populaţia nativă despre tot ce se petre
ce în restul lumei întrece imaginaţia. înfrîngerile, dezastrele, faptele
cari sunt contrare interesului german, sunt cu totul necunoscute în
Romîrria, pe cînd Germanii publică în fie care zi cîte o serie de ştiri
fabricate şi falsităţi, încît o parte din public le crede cu convingere.
Familia regală este tot la Taşi şi va rămînea acolo pe întreaga p
îioadă a ocupaţiei Austro-Germaiie, fiind eă Bucureştittl este locuit
în mare parte de ofiţeri inamici.
ANUL XIII.-NO. 211.
Armata romînă, după ce a fost. obligată să părăsească Transilva-V
riia, s'a retras repede, şi nil după mult timp evacuarea capitalei a de
venit o, necesitte. Aeroplanele inamice au bombardat Bueureştiul fără
întrerupere, ruinînd multe dintre cele mai frumoase e4ilieU» omoriud
şi rănind sute şi sute de persoane.
|n dimineaţa zilei de 21 Novombrie, frumoasa prîncipeRît Carrta
cuzino, care dirija spitalul al cărui şef eram eu, a întrat în eamera de
operaţie, întrebîndu-mă dacă doream să plec, adăogînd că mai erau
încă două trenuri cari plecau din Bucureşti pentru Moldova.
Am răspuns că venisem la Bucureşti să conduc spitalul, şi că nii
venea să plec. Pe cînd urma acest dialog, clopotele bisericilor -4
cari mai tîrziii au fost luate de cuceritori şi topite în proiectile au
Sunat anunţînd reînceperea bombardamentului.
Nici odată nu voi uita impresia ceasurilor ce au urmat.
Cu cîte-va ore mai înainte de întra^ea Germanilor ia BttciHMŞil,
din oraş fugiseră toţi cari mai avuseseră "timp s'o facă.
A doua zi au şi început expulzările şi arestările. Primii cari a*
fost prinşi erau oficialii guvernului, deputaţi, miniştri, foşti minişt^
şi în general toate persoanele cu influenţă.
Inamicul a pus stăpînire pe oraş atîta 4e iute, eă puţini au
avut timp să-şi ascundă măcar cele mai de preţ obiecte.
,JHETODE" PRUSIENE.
'I s'a dat fie cărei persoana a «arte de identitate care arăta nu
mărul copiilor şi rudelor ce locuiau în aceiaşi casă.
S'a dat wtoi ca nimeni să nu-şi părăsească locuinţa după orele
7 Beara,
Imediat a început sfSrîmarea mobilelor dfn casă şî tvnn*fof»mft*ea
lor în lemn de foc, precum şi furarea tuturor obiectelor de preţ, încăr
carea şi ducerea saltelelor, plapumelor, albiturilor, statuetelor, tablou
rilor şi în fine tot e£ era de vre-o trebuinţă.
Din fericire, Bulgarii, ale căror infamii sunt chiar mai marţ, au
fost înlăturaţi de a întră în oraş.
Ca să dau o dovadă finală de barbarismul acestui popor care nti
merită dreptul de a trăi în Europa, e deajuns să spun că din 36,O0Q
de prizonieri Romîni cari fuseseră internaţi în Bulgaria, numai 10,000
s au mai întors vii în Romînia. Restul de 26,000 s'au stins în nenoro
cire, de foame, de oboseală, de boale şi din cauza relei tratări. Din aceş
tia mulţi, foarte mulţi, au fost omorîţi cu sînge rece, fără nici o mua
trare de cuget.
Pe cînd aşteptau alte ordine, patrulele comandate de ofiţeri, tre
ceau prin oraş cu baionetele puse, vizitînd fie care casă odată şi lulnd
eu ei tot ce credeau de trebuinţă unei familii. ...
Pe de altă parte, Mackensen, comandantul «paiaţelor şi omul
numele cărui s'au comis mii de. atrocităţi, dar despre care sunt sigur
că el nu ştie nimic, şi-a eîştigat simpatie, în ciuda tuturor relelor. Că
de ce este astfel, vă voi spune. E o chestie de puţina consecvenţă care
poate fi spusă în cîte-va cuvinte.
MACKENSEN ÎNAPOIAZĂ MOAŞTELE FURATE
în biserica Mitropoliei din Bucureşti există moaştele misterioase
Iile unui sfînt. într'o zi, pe cînd biserica era închisă şi garda fusese
trimisă la preumblare, au sosit trei soldaţi bulgari într'un automobil,
şi forţînd uşa catedralei* au luat venerabilele moaşte.
La întoarcere, episcopul a descoperit crima şi a telegrafiat imediat
lui Mackensen, care numai decît a uotificat autorităţile de pe frontieră
să aresteze soldaţii bulgau. Aceasta a fost deajuns ca Mackensen să
atragă simpatia multora.
însă cu totul afară de aceasta, Mackensen rf*a arăta! ţ*
cumstanţele un om vrednie de respect şi eonsideraţie.
(Sfîrşitul va urma în No. viitor.) ,,
./! ".'
•fi.-* .. .wY
-tî
3
'îs
k
"1
v
i
i
i»"
*k
'Ir.
ţ:
ki
'M
,1 :1
C.'/J
'S

xml | txt