OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 17, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-17/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THE
UNITED STATES
GOVERNMENT.
Reaches 100,000 people
?OL. XIII. -/NO. 212.
FULL LEASED WIRE SERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
ROUMANIAN DAILY NEWS
The official Organ of the Roum. Beneficial and Cultured Societies of America
The only Roumanian Daily in U. S. and Canada
De: F. J. Taylor.
THE ACI OF OCTOBER 6,1917, OH HE Ijfîlft POST OFFICE OF CtEffUBW, 0810.- BY HI ORDER Of PRESKRT, I.1 BOM, fmmtWBSC
Largest circulation.

Pt^:
w. s. s.
LONDRA, 16 Sept. Aliaţii
n'au sn se grăbească lă propune
rile de pace ale Austro-Ungariei.
Conform celor mai sigure in
formaţi uni, răspunsul se va da
numai după cele mai preeauţi
oase schimbări de otpinii între
guvernele aliate şi cel American.
în acelaşi timp, toate opiniile
oficiale în această privinţă, pri
vitoare la această decisiune vor
fi ţinute secret, decisiunea des
pre care diplomaţii declară ciî
este „cea mai delicată" chestie
de politică de la declararea răz
boiului încoace.
Opiniile neoficfale sunt împăr
ţite, crezînd că propunerea nu
este decît o supra-ofensivă de
pace, a cărei acceptare ar a
vea wienirea să prindă pe aliaţi
în cursă eu termeni- eofwpromiţă
tori. Pe de altă parte, acei ee
sunt în favoarea păcii prin ne
gocieri, zic că acceptarea n'ar fi
periculoasă şi că are să fie cea
mai bună cale de a afla dacă ar
fi necesar să se mai ducă războ
iul încă mult timp sau dacă ter
menii 'aliaţilor pot fi obţinuţi cît
de curînd.
In acelaşi timp, diplomaţii ali
aţi treble să ia la cunoştinţă o
ferta de pace separată făcută
Belgiei de Germania. Germania
pune înainte următorii termeni.
Belgia să ramîie neutră pînă
la terminarea războiului reclă
direa Belgiei şi independenţa ei
politică şi economică după răz
boi restabilirea tratatelor co
merciale între Belgia .şi Germa
nia la i'el cum erau înainte de
răzjboi Belgia să dea Germaniei
sprijin moral în restaurarea co
loniilor ei chestiunea Flaman
dă «4 fie luată în seamă şi mino
ritatea (Flamanzilor, cari? au aju
tat invadatorii Germani, să ră
mînă nepedepsiţi. Ziarele de di
mineaţa din 'Londra comentau
propunerea de pate a Auatriei în
modul următor:
Express: „Propunerea nu
»e. aduce pacea mai aproape. E
adevărat eu toată lumea doreş
te o cît mai repede terminare a
conflictului, însă aliaţii şi-au
spus condiţiunile lor preliminare.
Ele sunt: Retragerea din Belgia,
-abrogarea tratatelor de laBrest
ţiHovsk şi Bucureşti, etc. Nu e
nici cea mai slabă părere că pu
terile centrale vor consimţi la a
eeste condiţii. Este numai o in
vitaţie la o conferinţă secretă,
!ft care se va atinge tocmeala şi
«e va înlătura distrugerea mili
tarismului. Lui Hindenburg îi
tiebue timp să-şi adune armatele
Ia
un loc. Negocierile însemnează
UP armistiţiu practic. Nota Ger
maniei către Belgia este un alt
plan ca cel 4®1*4 Bresl-Litovsic."
•Chronicle,* „Nota inspiră
g^piiă motive prima dorinţa de
jncurca puterile antante prin
^•uncare asupra lor a grozăviei
j^ntinuărei războiului. Al doilea,
veritabilă dorinţă de pace. Es
te o prostie să se aştepte bune
«tezultate de la o conferinţă pî
»ă cînd Yiena şi Berlinul nu-şi
ichim'bă metoda lor de negocieri.
The Times: —Germania între
buinţează pe Austria să facă pro
puneri de pace înşelătoare şl
.•s
^.v
PROP
UN
Eft DE
PACE E O CURSA.
BERWAHIA TRIMITE NOTA BELGIEI.
Comentariile presei engleze.
să-şi acopere sforţările lor de a
cîştiga timpul în care Hinden
burg să-şi organizeze forţei*. A
«casta este una dintre cele mai
vechi şi mai ieşite din mo.la a
pucătură ale diplomaţiei. Tot ce
doresc puterile centrale ca să
iese ţh aci este respingerea a^a
ca să prezinvî din nou dispera
tului lor popor motive pentru
continuarea războiului. Ele dea
semenea speră să rupă frontul
solid al aliaţilor."
Manchester Guardian: Ar fi
o batjocură monstruoasă dacă a
ces£ei propuneri i-s'ar da consi
deraţie. Ea este negarantată că
va aşterne definit condiţiunile
militare ca o ante-cerinţă ori că
rei discuţinni. Credem că aii aţii
vor cere o exprimare relativă li
planul anunţat de preşedintele
Wilson şi Lloyd George. Ar fi
să înlăturăm, înainte de toate,
răspunsul în aşa fel de termen.,
încît să dăm şovăelnicilor o revo
luţie nouă."
WASHINGTON, 16 Sept.
Aici apare că Statele Unite
nesocoti propunerea Austriei de
întrunire pentru pace. După cît
se vede pînă acum, aceiaşi paşi
îi vor lua şi guvernele celorlalte
puteri antante.
Ori cum ar răspunde acestei
comunicări căci se asumă că un
răspuns trebue dat guvernul
va lua toate măsurile să ţie la
ce a promis mai înainte.
Se zice că acest răspuns va
«eoate în relief că preşedintei
Wilson a zis de nenumărate ori
că e gata în ori ce timp să vor
bească despre pace, dacă se va
face o propunere „cinstită". A
ceastă propunere însă nu se con
sideră ca cinstită. Ceva mai multj
acest răspuns probabil va infor
ma Austria că principiile funda
mentale de pace ale preşedinte
lui vor avea să fie acceptate
chiar înainte de ţinerea unei se
siuni în care sa se discute alte
baze pe cari să se ridice pacea.
(Germania şi Austria n'au dat
semne dar acceptarea principiilor
cardinale, pentru că ele s'au în
tins la anexaţii şi despăgubiri
cu prisosinţă.
Dictarea preşedintelui Wilson
de „forţă fără limită" şi cuvin
tele de Sîmbătă ale şefului de
stat major March, cînd zicea:
„nu ne lăsăm pînă nu vam is
prăvi odată definitiv", sunt cea
mai sigură dovadă a opritului
American.
Cel mai puternic argument ce
s'a auzit aici de cite ori Teuto
nii au dat drumul unui 'baraj de
pace: „De vom înceta acum, fap
tul nu însemnează koît victorie
germană".
Acelaşi /.trigăt s'a auzit şi as
tăzi. Germania este încă pe pă
mînt Străin. Industria Vi e încă
intactă şi pe cînd ea se află în
cea mai rea .poziţie tactic^ şi e
conomică ca ori cînd, o pace în
acest timp ar Jăsa-o în cea mai
bună stare de a începe noui (pla
nuri pentru dominarea lumei.
Pînă acum departamentul sta
tului n'a primit propunerea au
striacă pţatru o conferinţă de
paee
GUVERNUL AUSTRIEI
vor
VIENA ÎNTR'UN COMUNICAT OFICIAL.
tea germana se factST
Ga nu e pentru
de Austria.
Aâl&TERDA'M, 16 Sept.
Presa germană încearcă să pro
ducă o impresie că ea nu e pen
tru pacea oferită de Austria.
„Berliner Neueste Naehrich
ten" numeşte nota Austriei -de
primejdioasă".
Ziarul „Boefsea Zeitung" ®ăs
puţine speranţe se pot lega .de
această notă. „Post" îşi exprimă
temerea că aliaţii vor interpreta
această notă ca un început al
slăbiciunii. „Vorwaertz" zice că
„să nu fie nimeni prea optimist",
însă jsice că „ceie mai mari cer
curi ale poporului german" va
primi această notă cu ibucurie.
Alt ziar „Kreuze Zeitung" îş)
^exprimă temerea ca nota nu nu
mai că ,nu va aduce nici un re
zultat ei, poate, aduce rezultate
eantrare dorineţei eelpr ce an
trimis această notă.
CE ZIC ZIARELE PARISJUE
NE DESPRE PACE:
PARIS, 16 SepT" Ziarele Pa
risiene au declarat că pacea se va
pune numai atunci cînd forţele mi
litare ale aliaţilor
îşi vor
afirma
munca.
„Dacă noi vom pleca urechea la
propunerea de pace, Germania va
sta în o excelentă poziţie de a refu
za ultimele noastre cereri, cari vor
putea numai atunci fi impuse, cînd
puterea lor militară va fi sdrobi
'tă", a declarat „L'IIomme Libre".
„De sigur ei ne cred idioţi iar
pe lucrătorii din Franţa, Anglia şi
Italia atît de copilăroşi ca cei din
Rusia", scrie „Victoire".
„Timpul diplomaţilor
va veni
jiu
mai atunci cînd lucrul soldaţilor
va fi sfîrşit",spune „Figaro".
că^ propunerea va veni printr'o
sursă neutrală.
.E un punct foarte important
că Austria a propus o discuţie
de jpace „fără obligaţii". Cu alte
cuvinte, conferinţa de pace va
poza ea un popas în război, dînd
astfel puterilor centrale puţin
timp de odihnă, şi dacă termenii
nu vor mnlţumi pe Teutoni, ei
să poată părăsi conferinţa cu
cea mai mare uşurinţă.
Germania e privită ca dictatoa
rga notei austriece. Austria zice
că ea şi aliaţii ei sunt de a
cord. Pe aici se vorbeşte mult
că Germaniei i-ar fi convenabil
acum să vîneze chilipirul de a
salva pe conducătorii Hohenzo
llerni. Insă un astfel de chilipir,
în acest timp, ar micşora 3nor
mele sacrificii ale aliaţilor, fără
a fi înlăturat «pericolu-1 ^German.
Victoria aliaţilor şi a Americei
este prea aproape ca să mai stea
ca o perde în examinarea chestii
lor de -pace fundamentale la fel
cu cea ipropusă de Austria. Ace
ste credinţe sunt bazate pe vede
rile experţilor militari şi ale ce-
neobligătoave, £'& anunţai lor de afaceri internaţionale.
iv?*:
T"
CLEVELAND, O., MARŢE 17 SEPT. .1918.
AMSTERDAM, U SEPT. GUVERNUL AUSTRO UNGAR A INVITAT ASTĂZI
TOATE GUVERNELE BELIGERANTE SA IA PARTE IMEDIAT LA O DISCUŢIUNE FĂ
RĂ OBLIGĂMINTE ÎNTR'UN LOC NEUTRU SPRE A ÎNCERCA SĂ GĂSEASCĂ CALEA
PE CARE S'AR PUTEA AJUNGE LA PACE. SCAUNUL SFÎNT (PAPA) ŞI NAŢIUNILE
NEUTRE VOR FI DE ASEMENEA INVITARE. RĂZBOIUL NU VA FI ÎNTRERUPT ÎN
DECURSUL DISCUŢIILOR. CELE DE MAI SUS AU FOST PRIMITE AICI DE LA
ABT/1T A 1
ST MIHIKL, FRANŢA, 1«
Sept. Cîntecul Maiseillesei din
nou a synat pe străzile de la St.
Mihiei mai tare ea ori cînd.
Copii ce au fost ţinuţi ca niş
te prisonieri în case de patru ani
de forţele brutale ale germanilor,
aleargă în suş şi în jos pe stră
zilp oraşului fluhirînd mîndrul
trei-color, bucuria lor era mare.
din 1014 nu s'au bucurat de ra
zele libertăţii.
•Un ca pita n a timpi ut automobi
lul cu vre-o treizeci de copii şi-i
preumbla prin oraş, copii eîntau
din toate puterile imnul francez:
Marseillesa. Mulţi dintre aceştia
cînd germanii a« ocupat St. Mi
hiel erau mici ţi nici nu ştiau
să vorbească, şi cii_toate că de
patru ani a iosW*prifc -a se cînta
Marseillesa, ei o ştiau, şi de a
bia au aşteptat ziua în care să o
cînte.
St. Mihiel mm e rău stricat,
toate că un.nnmSr de clădiri an
fost ftfricate de granatele germa
ne. Am asisat la o scenă*foarte
mişcătoare. Cînd un soldat Ame
rican a ^reeut pe lingă o femeie
ce ţinea o copilă de mînă, copi
la a întrebat: „cine e omul ace
la?" femeia a răspuns: „Un sol
dat American". Copila a strigat
plină de bucurie: „Vive L'Ameri
que" alergind la soldat a sărit
la el în baţe.
Li
Willi DIN JU mill NU AU ÎNCETAT.
armata Americană pe fron­
tul Metz, 16 £tept. La extre
mităţile (capetele .cele mai în
depărtate) liniei de luptă, ce
meri?
în
activităţi. La stînga de la Mose
lle, Hunii au încercat o năvală
Sîmbătă noaptea, cu un rezultat
că în mîinile Americanilor au ră
mas şase prisonieri germani. Ieri
t-îrziu inamicul a dat
na
paralel cu linia Hindenburg
prezent sa fac cele mai mari
contra­
atac în aceiaşi regiune.
Ei au fost văzuţi cînd se orga
nizau pentru atac. Atunci artile
ria Americană a deschis un foc
puternic asupra lor, împrăştiin
du-i în toate părţile încă înainte
de a porni la atac. Hunii sunt
foarte aelivi construind lucrări
de apărare la linia Hindenburg.
Operaţiile din ultimele două
zeci şi patru de ore, deşi mici,
totuşi au rezultat în prinderea de
prisonieri şi material de război.
Pe cînd în operaţiile infanteriei
e o linişte comparativă, afară de
canonada puternică de artilerie,
luptele aeriene devin tot mai
crîncene. Aviatorii germani au
primit ajutoare şi devin tot mai
îndrăzneţi. Cu toate că unii au
succes ca să treacă peste liilia a
liaţilor, însă nici unul nu a
mers mai departe ca cinci kilo
metrii (cam trei mile).
Un mare număr de aeroplan:
inamice au fost doiborîte în lup
tele de ieri. Baloanele de obser
vare ale inamicului au fost în
continuu atacate şi un mare nu
măr din ele au fost distruse.
Aeroplanele contsruite ipentru
aruncarea de bombe, Engleze, I
taliene şi Americane sunt ocupa
te eu bombardarea^zi şi noap,*.
iâSJt•
v
rC" 'ţr^' f^p ^fw-JWr^^
t-
GERMANII SE PREGĂ
TESC A SE RETRAGE
ÎNDĂRĂT.
Cu Americanii pe frontul de
la Metz, 16 Sept. Ambele aripi
ale armatei americane avansează
prinzind poziţii tari îndărătul
cftnului St. Mihiel. Patrulele noa
stre controlează terenul dintre
linia Americană şi rezerva de a
părare a lui Hindenburg.
Germanii mai bine fac tran
şee departe de locul de luptă de
eît să încerce a recaptura fă
mîntul luat de Americani.
Luptele aeriene sunt numeroa
se. aviatorii nostrii silesc pe.iţn mimele ei
Huni a sta la o distanţă de trei
kilometrii îndărăt de la poziţii
le ce constituesc linia lor de îna
intare, pe cînd partidele de re
cunoaştere, maşinele de bombar
dare, cît şi cele ce îndreaptă fo
eul artileriei, lucră neturburate.
Numărul aviatorilor germani
La Moselle în decursul nopţii
au avut loc lupte înverşunate, a
ci. Americanii au luat eu asalt
unele poziţii bine fortificate.
Prim-ministrul Franţei, CI'
menceau vizitînd cartierul gene
ral American a felicitat statui
major.
Cu toate că inamica! Inaint
de a se retrage a dat pradă flă
cărilor toate depourile la »ui
re puteau totuşi a mai rămas
mari cantităţi de muniţie, mav
rial pentru drum de fier şi tele
graf, haine, provizii, etc. ce au
căzut în mîna Americanilor. Pa
trulele de recunoaştere ce a
sburat pe deasupra liniei lui Hi»
denburg raportează că această
linie e în condiţii foarte slab^.
CASĂ PREGĂTITĂ PENTRU
KAISER LUATĂ DE
AUSTRALIENI.
Cu armata Engleză în Franţa,
16 Sept.
Nu e nimit ca
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
să în­
dreptăţească că luptele au înce
tat pe dată cu retragerea ger
manilor din clinul St. Mihiel şi
Verdun. Din contră inamicul în
cearcă să pună o rezistenţă des
perată ca Bă
menţină
linia
de
la
Cambrai.
în un foarte scurt timp speran
ţele Kaiserului au fost transfor
mate în cea mai mare disperare.
Trupele Australiene înaintînd
spre St. Quentin au aflat o ca
să ce se crede că a fost prepara
tă a servi ca cartier de cîmp
Kaiserului, casa e la cîteva mi
le de la Somme. Era destul de
mare, ascun&ă în o mică păduri
ce. De ea te puteai apc^pia nu
mai prin o vale foarte îngustă, în
care, acum de curînd au fost pl-an
taţi mai mulţi pomi. Inlăuntru
era un lux execepţional, fi ofe
rea un loc admirabil pentru re
fugiu.
w. s. s.
MĂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ
UNA AST AZI.
I
mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmrn nwwi |j|
DIN TRAGEDIA ROMÂNIEI.
(1 rmare şi sfîrşit.)
Odată cil instalafea militarilor Germani în Rom în ia, autorităţii»
germane au început organizarea presei. întîi nu s'a permit decît pub
licarea unui singur ziar, şi acela era în limba germană, însă mai tîr
ziu s'au făcut aranjamente pentru ziare în romîneşte. întîi a eşit Ga
zeta Bucureştilor şi pe urm» Lumina. Aceste ziare au avut să slăvească
invadatorii şi actele lor şi să ţie tăcere în mod sistematic despre tot.ee
ftvea loc în Franţa, Italia şi Albania, avîud tot astfel să exagereze ori
ce ştire nefavorabilă aliaţilor.
In timpul dezastrului italian de îa Tsonzo din anul trecut, aceste
ziare lansau ediţie specială după ediţie specială, în cari se anunţa că
întreaga armata italiană a căzut în mîinile Germanilor şi Austriaeilor,
ea guvernul italian să pregătea să părăsească Milanul şi Veneţia, şi că
soldaţii lui Conrad erau gata să pornească în marş cătră eetatea eteralu
TOATE CĂRŢILE THEBI'E ŞTAMPILATE.
în fie care lună toţi locuitorii din Bucureşti trebue să se prezinte
la biroul central de controlare ea să arate eă n'au părăsit oraşul şi ca
sa li se ştampileze cărţile de identitate, cărţi pe cari ei trebuiau să le
aibă întotdeauna în buzunar. Ştampilarea cărţilor se face după naţio
nalitate cu rezultatul că în tot decursul lunei acolo se găseşte vecinie
un şir de lume care să întinde cît ţine strada Cantacuzino în lungime.
Printre minunatele isprăvi săvîrşite de Germani e necesar să citez
şi emisiunea a cîtorva miliarde de franci în bani de hîrtie în numele
Băncei Generale Romîne care, cînd va fi permis să se întoarcă la Bu
cureşti, va avea si plăteaseă toate aceste bancnote puse la circulaţie
av crcscut subit la un nuai»? e- de gleerină, sau o făşie de pluşi. însă voinţa ta de a plăti va fi în
norm, însă tot nu sunt destui ea zadar, căci astfel de lucruri nu mai exisţă acolo de mult. Aproape toa
să balanseze forţele Engleze.
Franceze şi Americane, Zilnic
să aruncă tone de bombe asupra
poziţiilor germane departe îndă
răt de linia de luptă.
Speculatorii de mărfuri nu sunt tocmai departe în urmă. O pere
€i»le ciorapi de damă costă de la 1(H) pînă la 150 de franci o cămaşă
de la 150 pînă la 200 şi toate celelalte în proporţie.
Aceasta este pentru singurul motiv că în întreaga Romînie astăzi
ti?a mai rămas măcar o singură fabrică sau atelier.
La Bucureşti ai putea să ai voinţa de a plăti milioane de frânei
pentru puţină vată sterilizată cu care să-ţi legi ranele pentru un pie
tc prăvăliile sunt închise pentru eă nu mai e nimic de vînzare.
în decursul ultimei mele luni de şedere, zahărul se vindea cu 38
de franci kilogramul. O beutură îndulcită se plătea cu 5 franci paharid.
Administraţia germană, care trebuia să ia sfîrşit îndată după
ratificarea tratatului de pace de către senat, continuă înainte fără opu
nere. în Germania şi'n Austria mizeria şi foametea sunt mai presus
de ori ce s'a putut ori să poate spune.
Pe calea ferată ce vine de la Bucureşti, trenurile pentru civili
erau întrerupte şi suspendate de atîta timp, încît cînd trenul nostru
a sosit în Budapesta, o întreagă ceată de funcţionari de la căile ferate
au năvălit înainte, împinşi numai de curiozitatea de a vedea un tren
sosit de la Bucureşti.
PENTRV PÎIXE, fŞI UITĂ DATORIA.
Sentinelele, din ordinul ofiţerilor cari ne însoţiau, au căutat în
zadar să stabilească ordinea. O tînară Romîncă de un neobicinuit spi
rit, a avut fericita ideie să arunce sentinelei o bucată de pîine. Acesta,
uitînd cu totul de datoria militară, a aruncat puşca şi s'a repezit t»ă
apuce bucăţica de pîine. Acesta a fost semnalul unei mari îmbulziri.
Toţi călătorii, pregătiţi cu provizie pentru un voiaj lung, ştiind că nu
vor trece de cît patru ori cinci zile şi vor găsi un vagon-restaurant, au
început să arunce ouă, frînturi de găină, bucăţi de carne şi de pîine.
Femei, copii şi bărbaţi, toţi lihniţi, întindeau mîinile să prijoană
o fărîmitură.
Am întîlnit înalţi funcţionari de administraţie eari cereau eu
sfială să li se dea o bucăţică de ceva. Ţipetele şi ordinele ofiţerilor et*u
absolut fără nici un efect sau rezultat.
Aceleaşi scene s'au repetat şi la gara
DOI AVIATORI AMERICA
NI DEŢINUŢI ÎN ELVEŢIA,
BERNA, 16 Sept. Se anun
ţă din surse oficiale că doi avia
tori Americani, au fost siliţi ca
să se coboare jos, în apropiere
de Fahy, au fost deţinuţi de au
torităţile Elveţiene.
din Viena, unde
ne acompaniaseră s'au schimbat cu alţi.
Călătorii au început din nou distribuirea din hrana lor şi puneaş
întrebări persoanelor misere, a căror singură rugăminte şi implora»!
era să nu li se ceară a spune ce credeau despre situaţie.
Nimeni în Romînia nu crede că pacea din prezent este finală, şi
întreaga naţiune este convinsă că Romîniei 'i se va îngădui sa ia parte
Ia conferinţa păcii finale."
METZUL BOMBARDAT.
LONDRA, 16 Sept. Metaol,
una dintre cele mai puternice ce
tăţi fortificate, şi care e şi cen
trul indusriei de fier, e bimbîr
dat cu tunurile de 1a mare dis
tanţă.
(Meteul e la 10 nule depărtare
la punctul cel m&i apropiat, de li
nia Americani.)
ofiţerii
y*
& *?fM| i
1
e e
ANUL XIII. -NO. 212.
eari
SECRETARUL BAKEft 4N
LONDRA
ÎjONDRA, 16
Sept. Reere-
tarul Baker, după ce a vizitat
frontul American în Franţa s'a
întors azi la Londra unde se cre
de că va stif mai multe zile.
ILOYD GEORGE BOLNAV.
LONDRA, 14 Sept. Prta
ministrul Angliei, Lloyd «Geor
ge, care, după cum se anunţă
a
răcit acum cîteva zile, se anunţă
că a avut o noapte neliniştită.
Temperatura lui era ridicată,
în
să doctorii au declarat eă
condi
ţiile sunt mulţumitoare
fi In eu»
rind se va însănătoşa.
*1
I
in
-n
'WM

xml | txt