OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 17, 1918, Image 2

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-17/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for

O U A N I A N A I Y
PUBLISHED DAILY EXCEPT SUNDAY, BY
THE UNION OF ROUMANIAN SOCIETIES PUBL. CO., INC.
O I E
6705-07 DETROIT AVE., CLEVELAND, OHIO.
Phones: Bell Edgcivater S2')5. Cuy. Lorain 420-R.
UNITED STATES AND CANADA
CLEVELAND AND EUROPA
Entered a» secmd-rlaitx watt fir Aug. iff,
U$8 at the Post Office at Cleveland, 0.
under the act of March 3, 1879.
"V\" IO AN O VIC I.
EDITOR: 10AS JIVI-KĂNĂŢEANVL
BUSINESS MANAGER: NICK NESTOR.
Ed in burg. Scoţia.
PROF. DR. H. G. BAER
MAPA ROMANIA MARE
LIBERTY ST.. ALLIANCE. O.

r-
,r
A
I
*A(HNA2.
#tv .j^.
*. k
F*v
feV
4i'

A
99
i
v
Ip
fc-
"tiDl TOR-MANAGER: lULIUS
sperăm
A E I A

THE OFFICIAL ORGAN OF THE ROUMANIAN BENEFI
CIAL AND CULTURAL SOCIETIES OF AMERICA.
0«1 mai răspîndit ziar romînesc din Statele Unite şi Canada.
APARE IN FIE CARE ZI AFARA DE DUMINECA.
11
S U S I I O N
E A N U
Am spus-o adeseori ea întotdeauna suntem gata a întinde
mîna
acelora ce cu sinceritate se apropie de noi. Nu am stat la
fttdoială nici odată de a tie călca pe inimă atunci cînd era vor
bii de interesele mari ale neatnului. Indignarea ce adeseori is
bucnea în torente fulgerătoare, a născut din dragostea nepri
hănită cu care priveam şi vom privi idealul naţional. Să se ap
ropie, de altarul sfînt, toţi ce vin cu inima curată cu ciţi vor
fl mai mulţi aceia, cu atît posibilitatea de a realiza visul pe
eare neamul nostru l'a urzit în zilele în care va suia calvarul
unirea tuturor Komînilor în o Komînie mare va deveni
mai sigură şi se va realiza mai curînd. E un fapt incontestabil:
in unire stă puterea. Popoarele ce vor înţelege acest adevăr,
vor avea în mîna lor cheia fericirii. Ar fi trebuit să înţelegem
Şl noi aceasta pentru-că de mult am ştiut acest adevăr. De cil"
ori nu vibra, prin sgomotul asurzitor al luptelor fraticide,
glasul decedatului poet Murăţan „Pe voi
Zilele aceste s 'au petrecut lucruri mari, lucruri ce vor în
veseli pe toţi Romînii adevăraţi pentru că pe toţi ne priveş
te, nu ca particulari, ci ca popor ca popor ce vrea să trăiască,
ca popor ce vrea să-şi cîştige drepturile sale de care a fost
despoiat de atît amar de vreme. UNIREA TUTUROR ELE
MENTELOR ROM ÎN EŞTI ce a avut loc zilele aceste la Young
stown, O., şi contopirea COMITETULUI NAŢIONAL ÎN LI
GA NAŢIONALĂ, sunt fapte ce trebuie să bucure pe fie care
Romin. Această unire o se fie fecundă în fapte mari, fapte de o
importanţă deosebită pentru neamul nostru.
Ar fi trebuit să luăm de mult exemplu de povaţa ce a
dat-o Wilson, preşedintele Statelor Unite, partidelor politice
ar fi trebuit să înţelegem si noi însemnătatea deosebit de mare
a cuvintelor'ce le-a spus: „Că politica este eliminată pe timpul
iăzboiului". în timp de pace putem fi indulgenţi cu ori ce miş
care, dar nu e aşa în timp de război, sau în momente hotărâ
toare din viaţa unui popor de pildă cum e la noi acum. în
timpuri grele cea mai infimă părticică are o valoare deosebită
toată puterea trebuie concentrată asupra unui anumit punct
asupra duşmanului comun. în timpuri de aceste nu se caută că
Stan şi Bran au fost duşmani politici, ci, dela sine înţeles, că
dacă Stan e omorît, inevitabil vine şi rîndul lui Bran. Aşa e şi
cu un popor, ori-ce fracţiune ce nu „eliminează politica pe tim
pul războiului" dă oportunitatea duşmanului de a sugruma, pe
rînd, întregul neam. Trebuie sâ fim pătrunşi de acest adevăr
ca dacă azi cade unul, inîine este rîndul celui l'alt dar daca
punem umăr la umăr,'dacă luptăm împreună, puterea noastră
devine invicibilă (de neînvins). Unirea este factorul cel 7iiai
puternic ce dă vieţei unui popor energia şi vigoarea pe care
JIU o poate avea sub alte condiţii. Neunirea este o boală uci
gătoare, care înveninează sufletul unui popor, perverteşte ca
racterele cele mai frumoase, stînge avîntul celor mai înalte
idealuri şi dă un aspect bolnăvicios întregului corp naţional.
Să sperăm că remediul a fost aplicat la timp, şi a fost
administrat cu sinceritate. Faptele'mari ne bucură. întotdeau
na am avut dovadă că înţelegem chemarea noastră de „purtă
tori ai cuvîntu lui". Ochiul nepărtinitor al istoricului se va
umplea de uimire desvălind trecutul nepătat, al activităţilor
noastre. Deci şi de data aceasta suntem la locul nostru, gata de
a face ori ce pentru mîntuirea neamului.
Am spus-o şi în trecut, că în zilele aceste de prefaceri so
ciale, noi cari suntem pe acest continent am rămas la cîrma va
sului purtat de valurile nemiloase ale furtunei. Romînia a fă
cut pentru noi tot ceea-ce a putut face un frate pentru frate,
apum e rîndul nostru, si, nu mă îndoiesc că toţi îşi vor face
(fatcft-ia faţă de neam fără a ezita.
Sunt clipe în cari omul se ridiM meii presus de personali
iate sunt clipe cînd în sufletul unui popor, în sufletul unui
popor dornic de libertate, reînvie întregul trecut, şi mîna lui
devine mai îndrăzneaţă, ochii aruncă fulgere de mînie şi, deş
teptat din letarghia în care a zăcut, se miră singur cum de nu
g'a ridicat mai curînd contra acelora ce i-au încătuşat liberta
tea atît amar de timp. Acest fior va produce vestea despre
unirea întăptuita lie care se va regăsi pe sine, şi fie care va
simţi dorul de a sări ca s^-şi salveze neamul, să-şi salveze pe
âi săi să se salveze pe sine însuşi.
Suntem la începutul unui capitol istoric din viaţa noastră
ţtfe aici, şi, dacă celelalte capitole relevă remenişcenţi dureroa
sa,

aceasta
va
rităţii, fară a roşi de el.
•w
fi unul
$5.00
$6.00
ŞfcAN ASSCCfA7l3$
Vft
răutate şi-a voastră neunire..." Bar pare că glasul lui a
fost, cel puţin, acum înţeles deşi tîrziu, dar tot mai bine aşa
decît niciodată.
ce merită să-l lăsam proste-
''fe
Mărunţişuri.
După ee un thiar s'a trudit
atît de mult ca să-şi găsească o
nevastă se va pomeni că trebue
să se trudească mai
odată atît
ca să o supoarte.
9
în flecare oraş se află MWB ce
de departe se vede că trebuese
fărbuite nu e însă la fel cu
femeile.
Primul efect ce 1 va produce
oprirea băuturilor va fi eli
minarea nasurilor roşii.
Se zice ca omul ce rkîe mult
şi tare nici odată nu e vesel.
..Nn tot
ce
sboarft e
Fim
Se
nimicise a urei
de
li
ce că
min­
t-are". Fericit e cel va înţe
lege acest adevăr.
oamenilor e
mai
greu
de ipătruns ca numărul lucruri
lor. De aceia: decît .să te razimi
de o umbră, e mai bine să fi un
Toiua necredinciosul.
Mulţi oameni sunt capabili a
lovi cu barda în lună, numai să-i
baţi pe umăr şi să fi eomplezant
cu ei însă cel ce s'a ars odată
se fereşte de omul prea măguli
tor.
Nu ştiu cine a zis că promisi
unea cea mai bună e aceia pe
care ai îndeplinit-o şi nu aceia
pe care crezi că
o
vei îndeplini.
Eschimoşii
novaţii nu scapa.
aveau
cea mai practică lege spre a afla
pe vinovat şi anume: Acuzatul
era aruncat în locul cel mai a
dînc din Oceau, dacă se îneca e
ra vinovat, iar dacă nu se îneca
era condamnat la moarte. Din fa
ţa, acestei legi uu poate scăpa
nici un vinovat
dar
nici nevi­
INFORMATIUNI
Hc^ie în drumul mare.
Pe­
oria. 111. Nişte bandiţi au ţi
nut calea casierului de la mina
(iroteland în apropierea acestui
oraş şi l-au jefuit de suma de 26,
000 dolari. Aceşti bani erau des
tinaţi pentru iplata minerilor.
Condamnaţi pentru spionaj.
Covington, Ky. Tribunalul de
aici a pronunţat sentinţa a trei
oameni învinuiţi de violarea le
gei spionajului. O. B. Schoberg.
un eismar, a fost condamnat la
închisoare pe timp de zece ani
în penitenciarul Moundsville.
Henry Fe'tman, mare fabricant
de tutun, a fost condamnat la
şapte ani închisoare şi amendat
cu 40,000 de dolari. J. Henrv,
Kruse, vînzător de case şi pă
mînturi, a fost deasemeuea con
damnat la cinci ani de închi
soare.
Accidcnt fatal.
Uciderea unui bandit.
A E I I A
Trup© Americane in Italia.
Washington. Mr. Tillman, re
prezentantul statului Arkansas,
a
rugat pe ^preşedintele Wilson
să trimită în Italia o armată a
rnericană de 200,000 pînă la 300,
000 de oameni. Dinsul a propo
văduit că ajutorul dat armate
lor italiene de o asemenea forţă
va scoate en totul pe Austria
din Război,
Găsirea locului altui tun ger
man de distanţă mare. Wa
shington. O ştire oficială tri
misă din Franţa anunţă că sol
daţii Francezi au dat peste pos
tamentul altui tun german de di
stanţă jjjare, care bombardase
pînă acum Parisul. Postamentul
a fost găsit în pădurea Corbi în
apropiere de Bean mont şi Cutg
ny. De altfel, tunul fusese mutai
de aei de Germani.
încearcă să se sinucidă fiindcă
n'a registrat.
înccarcă
Chicago,
111.
lTn tren de marfă a isbit un
tramvai la o încrucişare de
străzi, omorînd şase persoane şi
rănind foarte grav alte cinci per
soane. Conform raportului dat
de poliţie, nenorocirea se dato
reşte neglijenţei cautonierului
tie a închide bariera.
0 prăjitură de 1,000 pfunds.
Omaha, Nebr. La celebra
rea iiilei generalului Pershing,
eare a avut loc aici cu mare a
lai, s'a vîndut o prăjitură mon
stră în greutate de 1,000 d?
pfunds. Ea a fost tăiată in bu
ră ţi mici şi vîndutâ în beneficiul
fondului de război început de
organizaţia Salvation Army. Co
mitetul raportează că s'a adunat
cu totul 1,300 de dolari. în pa
rada ce a parcurs stradele prin
cipale au luat «parte locuitiri din
toate oraşele de prin împreju
rimi.
Ar
cadia, Kans. La «banca numită
State Bank, din localitate, au
năvălit trei bandiţi înăuntru cu
gîndul de jaf. Funcţionarii băn
cii au reuşit să-i alunge cu re
volverele, omorînd pe unul din
ei şi rănind pe un altul. Al trei
lea a scăpat.
America va ajuta Elveţia.
Geneva. Revista Lausanne a
nunţă că Statele Unite s'au ofe
rit a împrumuta Elveţiei 750,000,
000
de franci pentru cheltuielile
trebuincioase la electrizarea căi
lor ferate ale acelei ţari. Ast
fel Elveţia nu va mai
depinde
de Germania în ceea ce ptriyşşte
cărbunii de peatvă. ».
Cleveland, Ohio
Gardistul Henry Walter, în
etate de .'58 de ani, a încercat sa
se sinucidă din cauză că n'a pu
tut să se înregistreze pentru ar
mată. El era 'bolnav de mai mul
te zile şi cînd a aflat că trecuse
ziua registrărei fără ca el să se
prezinte înaintea autorităţilor
temîndu-se poate de pedeapsă
şi-a tăiat vinele de la miiui cu
un briei de ras. loe(orii spun
va muri.
Morţi în accident de aeroplan
San Dii'go, Cal. Locotenentui
Anuis B. White şi soldatul Allen
H. Anderson şi-au găsit inoarte«
pe cînd aeroplanul în care călă
toreau a căzut în oceau la o ju
mătate de milş
depărtare de ţăr
mul Goronda.
Lupte intre Turci şi Armeni
Pittsburg. într'o -bătai»
ce
a
avut loc noaptea trecută în
re Turcii şi Armenii de aici
muri un om şi alţi 11 s'au ales cn
rane grele. Poliţia a arestat 36
dintre ei. Se zice că turburarea
în care s'au schimbat mai mult»
focuri de revolvere, a luat naş
tere dintr'o discuţie asupra răz
boiului.
să ducă
landa.
era nevinovată.
arme în Ir
Opt locuitori din Glasgow ja
tru bărbaţi şi patru femei ar
fost acuzaţi de tribunalul
din
cea mai mare consideraţie.
Uciderea unui păzitor.
E
(linburgb că ar fi încercat s
ducă în Irlanda arme şi muniţi
uni, cari li-s'au găsit în geaman
tane în timpul arestărei, pe cino
aşteptau vaporul cu care trebu
iau să njeee la Belfast. La un a
nume Gallaghan, s'au găsit seri
sori trimise de la cartierul orga
nizaţiei „Sin Fein". El deaseme
nea mai avea şî o carte de mem
bru al voluntarilor Irlandezi
Toţi au fost condamnaţi la dife
rite termine de închisoare afar
de o femeie
care
s'a dovedit cî
în Spania plutesc noui crize
de război.
"Madrid. Aici s
primit confirmarea despre torpi
larea unui vapor Spaniol de că
tre submarinele germane aproa
pe de insula Canarilor. Se zice ef:
a întrunirea cabinetului de azi.
la care va lua parte şi regele Al
fonso, acestei chestii i-se
va
de urma ucigaşului.
da
Le
xiugton, ff.v. S'a primit ves
tea că Elijah Roberts, paznicii'
ie cîmp al comitatului Bresliitt
a foet asasinat pe cînd călărea pc
şoseaua judeţeană. De aici s'ar
trimis cîini de vînătoare cari s«
dea
Note si Comentarii.
•*i
0 PETRECERE DATA PEN
TRU CRUCEA ROŞIE.
Clubul Temeilor Romîne din Cle
veland, Ohio,
a
dat Duminecă
petrecere în hala „R. Carpati
na", al cărei venit a mers in fon
dul acestei instituţiuni umanita
re. De la orele 2 şi pînă la şapte
a
fost dans, iar după opt a înec
put teatrul. Subiectul piesei era
foarte frumos reprezenta Romî
nia şi celelalte ţinuturi locuite de
Romîni, şi fiecare ţinut era în
făţişat printr'o femeie îmbrăca
tă în costum naţional, spunindu
şi toate necazurile lor Romîniei
şi rugind-o să ie desrobească. Au
fost roluri admirabile, şi unele
dintre persoane le-au îndeplinit
atît de bine, încît credinţa mai
multor spectatori a fost că nu
mai văzuseră o piesă jucată atît
de bine în Cleveland. Printre toa
te diletantele
s'a
I)-na Rafira
distins două:
Vlad,
fica Romînia
care personi­
şi D-şoara
Marioa-
ra Vintilescu, $are reprezenta
Statele Unite, ea zeiţa mintui-
'jit if
r*'
i i k i s i
toare a tuturor neamurilor şi
prin urmare şi a ţinuturilor Ro
mîneşti. Aceste doua, de şi nu
mai diletante, aveau gestul atît
de natural şi tonul aşa de sigur,
incî prea puţin, foarte puţin, se
d-eosebeau de actriţele de pro
fesiune.
Sala a
fost arhi-plinâ
de lume
?i la colectă a incurs mai mult ca
în ori ce altă ocazie, datorîndu
se faptului că înţelesul piesei a
mers tuturor la inimă. Cei ce au
.uat parte la această petrecere,
acei ce au donat prccum şi cei
ce s'au obosit cu reprezentarea
piesei, au făcut cea ami nobilă
iaptă, iaci ajutorul lor merge
•iă smulgă atîtea vieţi din ghiare
!e morţii şi cine ţi-ar ,putea
face un mai mare bine decît seă
pîndu-te dc la moarte?
MIŞCAREA ALBANEZILOR
DIN AMERICA.
Albanezii din Statele Unite au
Înfiinţat un Partid Naţional pen
tru siguranţa, garantarea şi in
tegritatea Albaniei. Acest partid,
înfiinţat numai de şapte luni,
are acum i2,000 de membrii, din
tre 60,000 de Albanezi ciţi se a
flă în America, iar fondul adu
nat pentru acest scop este de
Io,000 de dolari. Membrii aces
tui -partid a trimis la Paris pe
un mare diplomat Albanez, d-nul
•smelceman I. Vlota, care în a
uul 1!).12 a ridicat steagul naţio
nal Albanez în Albania, unde a
iost guveruor pînă la venirea re
gelui. Afară de lupta politică
•e o duc prin acest partid, Al
banezii au mai început să re
cruteze şi oameni cari să lupte
pe frontul albanez sub comanda
unui general Englez.
Pe lingă aceasta Albanezii din
Statele lînite mai au încă o orga
uizaţie cu numele „Albania Ve
nerata Vatra", care are 16,0(H)
de membrii, un capital de 50,000
!e dolari şi trei reprezentanţi 5u
Europa: doi în Anglia şi unul în
Elveţia. Singurul scop ce-1 arc
această organizaţie este cultura,
întreţine în fiecare an cîte zece
.au doisprezece studenţi în şcoa
ie şi chiar în universităţi.
E de admirat cum aceşti oa
meni, al căror drept ca naţiune a
fost prea puţin recunoscut în E
itropa, s'au organizat atît de re
pede pe teren politic, înrolîndu
e in lupta pentru drepturile lor
iproape uu sfert din cîţi se a
flă in America. Al doilea mai es
e de lăudat şi pasul lor de a
irimite tineri la şcoli înalte, de
unde să aducă în Albania lumi
aă, acea lumină de eare are tre
buinţă ori ce popor ca să se poa
lă înălţa. Şi să se noteze bine că
iceşti tineri sunt recrutaţi din
•lătura poporului muncitor, cari
îşi vor întrebuinţa învăţătura să
pue poporul pe treapta care i-se
cuvine în stat. Şi noi Romînii
.lin America am început să lup
tăm atît pe teren politic, cît şi
cultural, însă numărul volunta
rilor noştri este prea inie, în ra
port cu totalul Rominilor află
^ri astăzi în Statele Unite. De
spre aceasta ar trebui să ne mu
stră noi înşine mai des şi să
•ie privim situaţia mai cu serio
zitate.
UN APEL CĂLDUROS.
Toate organizaţiunile romîneşti
mnt rugate din partea la „Li
berty Loan Committee" a oraşu
•ui Cleveland, Ohio, a lua parte
n corpore la o mare defilare,
?are se va face in ziua de 29
Septembrie 1918, ca o propagan
lă unde să-şi arate fiecare naţi
inc sentimentele ei pentru acea
tă ţară şi in favoarea la al pa
"rulca Liberty Bond. La această
oaradă va lua parte şi preşedin
tele Statelor Unite Woodrow
Wilson.
Deci find acesta un moment
hotărîtor pentru noi Romînii, da
tori suntem ca cu toţii să ne a
rătăm dragostea şi recunoştinţa
faţă de această ţară şi pentru a
nc putea arăta cu toată tăria şi
uniţi în faţa străinilor, sunt ru
gate toate organizaţiunile româ
neşti din Cleveland, Ohio, a tri
mite delegaţii D-lor pentru o
oonsfătuire pe ziua de Mercuri,
18 Septembrie 1918, la orele 8
seara, în hala Societăţii „Carpa
tina" din 1303 West 58-th Str.
Rezultatul acestei consfătuiri se
vor publica la timpul sau.
Deci onoratele organizaţiuni
sunt rugate încă odată stăruitor
a nu uita că la această paradă
va lua parte şi preşedintele Sta
telor Unite, care de sigur îşi va
avea ochii aţintiţi asupra naţiu
nilor străine şi din această pa
radă poate îşi va face o icoană
despre vrednicia noaatră «a
neam.
Comitetul Provizor.
(11-12)
IWKi
,EST1
Z* -y,
SO.
CLEVELAND, OHIO, MARŢI, 17 SEPTEMBRIE ISM,
FRAŢII SCHILLER, DENTIŞTI
DE 18 ANI ÎN YOUNGSTOWN, OHIO.
Garantăm ori ce lucra. Punem dinţi de aur cu preţuri
convenabile. Scoatere de măsele fără durere. Avem
două oficiuri mari cari sunt la dispoziţia d-tale. (1-4)
CORN W. FEDERAL STREET & SQUARE şi al doilea
PHLEPS & FEDERAL. Bell Main 1627. Automatic 6676.
BOLNAV
Nu lăsa ca boala să se agraveze caută numai de cît
doctorul care s& te vindece. Ştiu că dacă ai suferit boale
vechi, ai cercetat fel de fel de doctori dar
fără de nici un folos şi ai pierdut poate şi
speranţa de a te mai vindeca. Eu ca doc
tor specialist pot să vindec absolut toate
boalele cronice, boale de ficat, reumatis
me, boale venerice atît la dame cît şi la
bărbaţi. Avem la îndemînă aparate chi
rurgicale şi RAZELE X, prin cari ve
dem în corpul omului. De asemenea po
sedăm serul 606 pentru injecţii contra
sifilisului. rTatamente speciale avem pentru Dame şi Băr
baţi, indiferent dacă boala este nouă sau veche.
Noi suntem renumiţi în oraşul nostru şi reclama care
o avem este în urma vindecărilor asupra sutelor şi mii
lor de bolnavi. VINO ASTĂZI ŞI NU LASA CA BOA
LA SĂ SE 1NVECHEASCA. Adresaţi-vă cu încredere la:
311 SMITHFIELD STB. PITTSBURG, PA.
în apropiere de Oficiul Poştal. (14)
Prima instituţie tipografică!]
in Statele Unite
ISTE
|INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE
AL ZIARULUI
„AMERICA
Fondat în 1907.
In atelierele sale se execută ori ce lucrări, de la cele
mai simple pînă la cele mai fine, ca: Reviste, Calendare,
Broşuri, Chitanţiere pentru Societăţi şi Parochii, Statu
te, Invitări pentru baluri, cununii şi botezuri. Ori ce
lucrare se execută în timpul cel mai scurt, graţie aranja
mentului şi maşinilor moderne de cari dispunem.
DEVIZA INSTITUTULUI ESTE:
Lucrare conştiincioasa, preturi eftine
Rugăm onoratele Societăţi, Parochii şi în special pe
toţi Romînii să sprijinească această instituţie prin
menzile D-lor.
Cine doreşte a avea o podoabă în casă imediat să co
mande această mapă la noi. Este tipărită pe hîrtie velină
şi bine reuşită. Costul este de 25c. Ar fi mai bine dacă se
trimite comanda pentru 4 mape de-odată. Grăbiţi cu co
mandarea lor căci nu mai avem multe şi am dori ca a
ceastă mapă să ajungă în fie care casă romînească.
Comanda împreună cu suma necesară să se adrese
ze la: (1\6)
ADMINISTRAŢIA ZIARULUI „AMERICA".
UNIUNEA SOC. ROMANE
DE AJUTOR SI CULTURA,
CEA MAI VECHE Şl MAI PUTERNICA ORGA
NIZAŢIUNE ROMINEASCA DIN AMERICA.
734
ACUMA.
HA
o»**»##########»#
In cazuri de accidente grave, perderea unui picior sau al
unei mîini, membrul capătă un ajutor de $700.00. în cazuri
de moarte urmaşii mortului capătă un beneficiu de $700.00.
Perderea călcîiului de la glesnă în sus se socoteşte de accident
grav şi se plăteşte cu $700.00. Perderea a patru degete de la
o mină se socoteşte de accident grav şi se plăteşte cu $700.00.
In cazuri de accidente uşoare, membrul capătă un beneficiu de
$300.00. Perderea unui ochiu sau jumătate din laba picioru*
lui, se consideră ca accident uşor şi se plăteşte cu $300.00. Per*
derea degetului mic să plăteşte cu $25.00, cel inelar cu $35.00
iar celelalte cu cîte $50.00. In caz de perderea a patru degete de
la o mină în jos de a doua încheetură se socoteşte ca accident
grav şi se plăteşte cu $700.00.
Din beneficiul de moarte, cînd moştenitorii direcţi nu s#
află pe lingă mort, nu se poate cheltui pentru înmormîntart
mai mult ca $200.00. Pe lingă aceste ajutoare date de Uniu*
ne, Societăţile la care aparţine un membru, dau ajutoare î*
caz de boală pe timp de şase luni. Trei luni cîte $7.00 pe saptfe
mină şi trei luni pe jum&tate. Aceste ajutoare variază. Uneli
Societăţi dau ţi nţai mult.
ti

xml | txt