OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 18, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-18/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAR SAVINGS STAMPS
UNITED STATEI
GOVERNMENT.
Reaches 100,000 people
\KJIj. AILU Lyv. 4LO.I UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
Di!*#. W. Mason.
MlMl W DMWIft MO KMT NO. Î88, MIHW1B Iff MICt Of 0CINE1 8, 191?, OK HiHp POST OfTK Of CUItlJU®, OHO:- IIÎI (M Of !tt PffiSBOfT. J. S. 1HffflfBtftltt.'
ROUMANIAN DAILY NEWS
The official Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
CLEVELAND, 0.« MERCURI, 18 SEPT. 1918.
The only Roumanian Pâily in U. S. and Canada Largest circulation.

A N»
4
,fc
.. i
w. s. s.
BSSUEDBYTHE
Concluzia pe care de sigur *a
trtm-o Hindenfrlirg (Tin acest fapt
e că dacă frontul de vest va fi
scurtat în Flandra, Picardia şi
Champagne, deci atnericanii eli
beraţi prin scurtimea liniei vor
fi trimişi la forţele lui Pershing
ce ameninţă hotarele Germaniei.
Reducerea iîn milagiul de tranşe
ie în vest, deci e o primejdie
contra Rinului, cu toate că, poa-
NU SE VA ŢINEA NICI 0
CONFERINŢA DE PACE.
LONDRA, 17 Septembrie.
Nu se va ţinea nici o conferinţă
d« pace în senzul ordinar is
toric cii^tît mai puţin o con
ferinţă de felul celei propuse 4c
Austro-^ngaria.
Presa Un iţă a aflât Aceasta
azi, că felul mai sus descris stă
în substanţă atitudinea aliaţilor
.'•faţă de nota trimisă fie la Viena.
ipetailurile -principale, ale păcii,
dorită de aliaţi au fosţ formulate
în parte. O parte din ele au fost
făcute cunoscut. Cele mai intri
cate detailuri, ca cele referitoa
re la Rusia, Balcani şi Turcia, se
jptlidiază jircum de eăţre ministe
fifle de afaceri străine.
J!
îl
î***
A
GERMANIA ÎNCEARCA SA
ÎNFRICOŞEZE PE BELGIA
PARIS, 16 Sep,t. PuterAe
eentrale au făcut luna trecută o
mare sforţare pentru obţinerea
unei păci separate. Autorităţile
franceze permit acum a se anun
ţa specificat că încercarea de pa
,/ce a fost îndreptată contra Bel
giei.
Gerrtianii an întrebuinţat toâ
tf mijloacele să sperie această
»ică ţară, ameninţîndu-o şi a
#intindu-i ce i-se poate întîmpla
pe to restul timpului de ostiliăţi
şi după război, daci nu se retra
fjjfe acura din conflict.'
e nici o teamă/că acea&îii
^iră, care acum patru ani s*a
sacrificat ca să oprească pe o
Oermanie puternică de 'a-i trece
pe terit6r, se va pleca acum unei
germanii ce s^ cl^^ W ^uniil
tnfrîngerei. _• L'
i i i,**
irrit VTTT iyrn SESVIOI
Hindenhi""? realizind că va
K
is Lxini .n.^1
Mlinx
vrer^
NEW YORK, 17 Sept. Fo
cul rapid al contra-atacului în
dreptat de preşedintele Wilson
contra ofensivei de pace a Aus
tro-Ungariei îl va face pe von
îlindeubiirg sa mai retragă
încă odată din vestul Franţei.
Să se aştepte eS KaisPV va pu
ne rezistenţă cîtva timipu pînă ce
află că nu e mal nici o speranţă
de a tprinde pe vre-unul dintre
aliaţi în cursja lui de conferinţă
secretă pejitru terminarea răz
boiului însă preşedintele Wil
son a făcut ca reluarea retrage
rei le pe frontul de vest să fie
inevitabilă. Acum von Hinden
burg trebue să vadă că nu pont*,
întîarziâ mult, dacă nn vrea ca
Americanii să invadeze Germa
nia şi să-i adauge înea alte
utăţi mai mari.
Şi au mai văzut germani! că A
merieanii nu au laut parte la lup
tele din Picardia şi Flandra cu
toate că se ştia că ei se afla în
număr 'destul de ^»are.
AMERICANII AMENIN ŢA
HOTARELE GERMANIEI.
Htn»
te, se va forma Armata de rezer
va pentru apărarea lui. Âfceasta
e una dintre marile dificultăţi
ce face situaţia Germani®! pă
rea o înfrîngere sigură.
A
i
înaintarea Americanilor la St.
Mihiel a avut efect ipe frontul
de luptă de la Metz, ci a afectat
înreaga linie din Lorena şi Alsa
cia pînă la graniţele Elveţiei. Se
vede că Ilindenburg a înecput
deja a întări unele puncte in
vulnerabile în acest teritor .şi se
prepară ca să părăsească postu
rile din afară ce iju sunr destul
de tari.
Luptele patrule din Lorena
şi Alsacia cresc mereu, iar raite
le germanilor în Lorena se în
tnulţese foarte mult, avînd de
scop ca să afle dispoziţiile arma
telor noastre.
.....- .inmii iniih,
ÎNCERCĂRI î)E A ÎM
PACA RĂZVRĂTI.
ŢII DIN CHINA,
«IANCHAI. 17 Sept. Tfc'
prezentanţii Statelor Unite şi ai
Angliei au încercat să intervină
pe lîngă ministrul afacerilor stră
ine, Chinez, ca să ajute la împă
carea fraoţiuiiei di twtd eu c«â
de sud.
Oferta a fost discutată în ca
binet, însă nu s'a luat niei o ac
ţiune pînă acum.
ŞTIRI TELEGRAFICE.
CE RĂSPUND B0LSHEV1
Kll REFERITOR LA FELUL
CUM SE 0ARTA CU C£J
ARESTAŢJ.
OOfcfiNHAGA, 17 Sept. M.
Tchrcherin, ministrul de externe al
Bolshevikilor, a trimis următoarea
notă diplomaţilor din ţările neu
trale, ca rjtepuns la nota de protest
trimisă de aceştia contra guvernu
lui sovieturilor referitor la purtă
rile lor faţă de străini' şi de ares
tanţijr politici.
j/Eu resping ori ce intervenţie
a puterilor capitaliste neutrale
ce favorozează pe burghezii "ruşi.
Eu consider ori ce încercare fă
cută de representanţii ţărilor ne
utrale^ de a protejft pe cetăţenii
IOP
trecînd limitele unei protecţii
legale ca o cercare de a suporta
contra-revoluţia.''
OPINIA ITALIEI
ASUPRA PĂCII.
ROMA, IT vSept, Ziarul „Co
rriere Delia Serh'' prevesteşte
pe aliaţi ca să nu cadă în .cursa
întinsa prin propunerile de jiace
ale Austriei.
v
„Este necesar a oferi rezisten
ţă energică contra propurierei fă:
cute de Austria, pejitriA că ea
ţinteşte a produce confuziuni
tocmai în periods aceasta deci
zivă," scrie acest ziar.
Iar zişrul „Hess^gerofl îlce
următoarea propunere: „Prima
condiţie a discuţiilor s& fie aceia
de a sili puterile centrale ca să
accepte principiul «libertăţii şi in
depecţ/enţei fiecărei naţionali
tăţi n
^••J ?.^
BULETINE.
PARIS, 17 Sept. Trupele
Americane au ajuns la Vacdie
res, care se află numai la o milă
şi jumătate de graniţa Germa
niei, anunţă La Liberte.
Vandieres este sit&at pe valea
Moselle, la trei mjle spre nord
de Pont-a-MouMon.
LONDRA, 16 Sepfcr Hare
şalul Haig raportează că trupele
engleze şi-au avansat linia, în
noaptea trecută, la Ypres.Comi
nes, pe un front mai mare ca do
uă mile, capturînd un număr în
semnat de prisonieri şi maşini
de puşttat.
„în decursul nopţii noi am în
treprins cu succes o operaţie mi
noră la canalul Ypres-Cominess,
avansînd linia noastră pe un
front mai «mare ca două mile,
capturînd un nurtiăr mare de
prisonieri şi maşini de puşcat,'1
spune comunicatul.
LONDRA, 17 Sept. Ofen
siva sîrbească continuă cu pro
grese frumoase, se anunţă ofi
cial. Frontul bulgar a fost păt
runs la o adîncime mai mare de
cinci mile pe un front de două
sprezece mile lungime. Mai
mult de 3,000 prizonieri şi 24
tunuri mari au fost capturate.
Casualităţile Francezilor şi a
le Sîrbilor au fost foarte mici.
Gradisnitza a fost capturat
în întregime, la fel şi întăritu
rile dela Sokol, Tmavskâ, No
vovska şi Psrazdasta. O divizie
Jug-o-Slava a ajuns la Koziak.
LONDRA, 17 Sept. Mare
şalul Haig raportează că nou
progres s'a făcut spre St. Quen
tin. La fel a anunţat că Engle
zii şi-au îmbunătăţit poziţiile
în Flandra şi la^nord de Lens.
GERMANIA ÎNCEARCA
SA ÎMPACE PE TURCIA
Şl BULGARIA.
W^IINGTON,, 17 Sept.
Germania încearcă ca să inducă
pe Bulgaria de :t ceda teritorul
pe care îl pretinde Turcia, ca
să fie împăcaţi. în această con
fie, se crede că ministrul colonii
lor, Solf, s'a dus la Sofia, ta
în contra voinţei Bulgarilor se
prede fondurile pentru Crucea
Roşie colectate în Germania.
Solf a mers la Sofia tocmai pe
timpul cînd Talaat Paşa sa afla
la Berlin. Acest fapt relevă ca vi
zita lui Soîf la Sofia nu e a pre
da fondurile acele Crucei Roşii,
ci o încercare de a îmipăca pe Cl'i
doi aliaţi răsvrătiţi.
.PARISUL ATACAT
DIN AER.,
PARTS, 17 Sept. Ieri seară
cîteva aeroplane inamice s'au a
p"ropiat de Paris aruncînd cîte
va bombe. Din nenorocire a fosf
lovit şi deputatul Antoine Tro.i
bat care a mifrit imediat.
Un aeroplan a fos dotoorîi şi
trei aviatori au iest puşcaţi.
UN ZIAR CEH SPUNE CA
ŢARINA Şl FETELE El
AU FOST 0M0RÎTE.
AMSTBBTAM,
1« Sept.
Smarkije Listy, organul oficial
al CeHilor declară ca fosta Ţari
nă a Rusiei împreună cu cele pa
tru fjce ale ei au fost oraorîte la
Ekaterinberg.
Execuţia lor, spune acest ziar,
a fost făcută în contra voinţei
JovieturiloP,,
STATELE UNITE DESCO
PĂR LECATlfttLE DINIKE
KAISER SIWIEVIXI.
WASfflNOTON, 16 Sept.
Statele Unite sunt în posesia u
nor documente cari împrăştie or
ce îndoială despre faptul că Le
nine şi Trotzkv. conducătorii
Bolşevicilor stlUt agenţi Ger
mani plătiţi.
Obţinute Rusia de agenţi:
Americani, aceste documente nu
numai că arată că guvernul ger
man, prin banca sa imperială, ti
cumpărat cu mir pe Lenine
Trotzki şi pe asociaţii lor imedi
aţi, ca să facă pe Rusia să-şi pă
răsească* aliaţii ei. dar mai dau
şi alte dovezi, dacă sunt necesa
re, "că Germania şi-a aranjat pla
nul ei de cucerirea luniei cu mull
uiaintea asasinatului Vie la Sa
rajevo.
'Aceste document# arată mai
departe cum fîprmania, dn-pS pa
tru luni de răyîboi adică cu doi
ani mai înainte de întrarea Ame
ricei hi coiiflict, deja îşi ,,mo:bi
lizcază agenţii distructivi şi ob
servatorii'4 sa că uzeze explozii
greve şi alte nenorociri în State
le Unite, întrebuinţînd pentru a
cest scop „anarchişti şi criminali
scăipaţi din 'puşcării."
AVIZ IMPORTANT.
Suit Higate sp&lttl toate ono
ratele Societăţi, care doresc a co
manda Calendarele, să bine vo
iască a trimite comanda d-lor pî
nă în ziua de 30 Septembrie a. c..
de oare ce de la data aceia nu
mai putem primi nici o comandă,
şi nu am dori ca vre-o Societate
să rămînă fără calendare cum
s'a întîmplat anii trecuţi. Cauza
care ne face să procedăm în felul
acesta este scumpetea cea mare
de materiale şi lucrători, şi deci
tipărjm atîtea cîte s'a comandat
Onoratele prezidiuri să ia la cu
noştinţă că anul acesta Societăţi
le se bucură de un rabat de 30
la sută.
Dacă onoratele Societăţi au ta
blouri frumoase cu funcţionarii
d-lor şi doresc ca să le pue în
Calendar, să le trimită mai cu
rînd ca să putem face clişeul. Co
stul unui clişeu este $10.
Cu stimă:
ADMINISTRAŢIA.
(13—14)
BULGARII ATACAŢI
DE SÎRBL
WASHINGTON, 17 Sept.
ITn comunicat oficial sîrbesc tri
mis aici de la Salonic anunţă că
armata sîrbească, a luat ofensiva
în unire cu forţele franceze, pe
frontul de la Salonic contra Bnl
gărilor, cucerind trei poziţii bul
găreşti fortificate puternic.
Poziţiile luate sunt Teak Ve
trenik, Dobro Poliie şi muntele
Sokol, pe cari Bulgarii le ţin de
optsprezece luni şi cari sunt con
siderate ca cele mai tari puncte
de apărare ale lor. începînd ieri
după o preparaţie de artilerie,
Sîrbii şi Francezii au înaintai
încontinu, şi-au ajuns obiectivul
şi erali tot în înaintare în timpul
eînd «'a dat aceasta elegramă.
ARMATA SÎRBEASCA PE
PAMÎNTUL ŢÂREI LOR.
WASHINGTON, 17 Sept.
întreaga armată sîrbească este
la un loc şi să află pe pămîntu!
ţărei lor ca un rezultat al victo
riei obţinute de la Dotoro-Polie
contra bulgarilor. Victoria acea
sta a dat armatei a doua sîrbeşti
oportunitatea ipenru care a lup-"
tat atît de mult, alungind pe bul
gari din poziţiile pe care le-a
ţinut cu îndărătnicie mai mult
|a doi ani de ziîe.
'ik
CRIjMA [SEN
ZAŢIONALA.
NEW YORK, 17 «ept. Chai
Ies E. Ohapin, redactorul focal a
ziarului New York Evening
World, s'a predat singur la po
liţie declarind că şi-a ucis soţia
dar ea nu-şi aminteşte ninyc de
spre fapta sa. El zice ca nu-şi a
mintise nimic despre crimă pînă
n momentul cînd a cumpărat, ui
ziar de dimineaţă în care a ceti
că poliţia umbla după el să-1 gă
seaseă.
Era încl de dimineaţă cînd i
sosit la poliţie. „Vrean să vor
besc cu căpitanul" a zis el loco
tenentului de poliţie, însă eîn
a auzit că acesta nu se sculaşi
din somn, a spus C& el este Char
Ies E. Chapin.
„Mi-am omorît soţia ieri dimi
neaţă la otel Cumberland," a de
clarat el.
întreagt istorisire a crimei a
cestui om, cunoscut ca cel ma:
agil creep ân cariera ziaristică
încă nu s'a dat în vileag, însi"
Ohapin a declarat că încercaşi
să se sinucidă. Cîteva fragment
despre tragedie an fost eulest
din convorbirea ce a avut-o el cr
un gardist de serviciu înaintr
ca căpitanul şi detectivii să-i if
interogatorul. Cînd a fost între
bat de acest gardist ce profesiu
ne avea, el a ridicat capul cr
mîndrie şi a sis:
„Redactor".
„Şi ce căutaţi aici."
„Mi-am omorît soţia^4"
„Cum
,.Ou acesta", a răspuns el, sco
ţînd din buzunar tin revolver dir
care un cartuş era tras. Pe cînd
gardistul examina revolverul
Ohapin a i)ăgat mina în buzunai
zicînd: „uite încă unul" şi a ma
scos un pistol automat.
„De ce ai omorît-o",,-l-a între
bat gardistul.
„Nu ştiu, nn ştiu", a făspun
el arnneîndu-şi mîinile ÎH eap ş"
trecîndn-le prin păru-i.
întrebat că unde a fost, Oha
pin a declarat că nn ştie. Mai 1?
urmă a spus că nn dormise
patru nopţi. Apoi mai stînd pu
ţin a zis că-şi aminteşte că a ră
tăcit prin oraş, prin tuneluri ş:
pe sub trenurile elevate apoi că
s'a dus ieri în parcul Prospect
şi că şi-a îndreptat revolverul la
tîmplă, dar că a văzut un gar
dist, şi n'a tras. Mai pe urmă
cînd s'a depărtat gardistul, a
tras un foc.
„Dar numai un oarto}^' tra.
a exclamat gardistul.
„Nu, nu", a răspuns Ohapin.
„trebue să mai fie unul, Îîai aduc
aminte că l-am tras."
Pe urmă Chapin a zis că cum
parase un ziar, cetise în el eă-1
caută ipoliţia, şi imediat i-a venit
în memorie amintirea că-şi ucise
se soţia.
D-na Ohapin a foit găsită
moartă în pat la cîteva ore după
ce bărbatul său părăsise camera
de culcare. Pe masă s'au găsit
două scrisori. într'una din ele
Ohapin scria că-şi omorîse soţia
pe cînd era adormită şi că se va
sinucide şi el. Ei erau căsătoriţi
de 39 de ani.
BULGARI LA FRON
TUL DE VEST.
AMSTERDAM, 17 Şept. Dn
pă veştile primite de Echo Bei
ge, mai multe regimente din ar
mata bulgară au ajuns la fron
tul de veffc oş «ă ajute germani
lor.
BOLSHEVIKI EXECUTA
ALTE 812 PERSOANE.
COPENHAGA, 17 Sept. în
ultimele cîteva zile alte 812 per
soane au fost executate în Pet^o
grad şi alte 400 aşteapă să tie
judeeae.
Se zice că zece, mii- de ofiţeri
ar fi arestaţi în Petrograd.
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA AŞOCIAŢIUNEA PRESSEI.
De:
ir*W
VITEJIILE AMERICANI
LOR LA VIGNEULLES.
CUM EXECUTA AMERICA
Nil ORDINELE DATE.
F. S. Fergustft.
Cu armata Americană pe fron
tul de la Metz, 17 Sept. ..Li)
«iuă să fim în Vigneulles".
Acest ordin, dat de un maior
jeneral de la o divizie America
nă ce a devenit deja faimoasă, a
fost dat brigadelor sale, ce for
mează baza unei pagini istorice
atît de dramatică ce înevderea
ză spiriul eu eare Americanii au
participat în acest război. în
împlarea e Ultimul pas făcut în
curăţirea clinului de la St. Mi
•îicl.
După ordinul dat, soldaţii, con
luşi de un colonel de infanterie
ii un colonel de la corpul de
semnale, a înaintat şi prin lupte
violente ce au decurs toată noap
ea au capturht liois de la Mon
tague. Noaptea trecută era întu
necoasă şi ploaia cădea într'una.
Cei doi colofieli, Cap. Oberlan
şi un şofer, au ajuns la 2.30 Vi
neri după miezul nopţii. Ei au
surprins cu totul pe gerinani, a
,*a că numai aceşti patru au. cap
turat un mare număr de priso
nieri. Cînd au intrat într'o casă
iu aflat un detaşament de ma
cini de puşcat, iar pe operatori
ilurmind. Ei au deşteptat pe
Huni şi i-a informat că sunt pri
sonieri.
Atunci a urinat un adevărat
inarş triumfal. Mica biserică din
satul Rupt-en-Woevre a Început
să tragă clopotele de prima oară
în cei patru ani de zile.
Cînd germanii au capturat de
prima dată satul, ei au luat trei
ostatici, pe care mai tîrziu i-a o
'Horit. De atunci satul trăia în
umărul pe care îl produceau ger
manii. însă Vineri, paracliserul
a întrebat pe comandanţii Ame
ricani dacă e permis să tragă clo
potele. Permisia i-a fost dată şi
sărmanul om a tras de sfoară
pînă aproape a leşinat.
Am petrecut Dumineca eu di
vizia care va fi faimoasă prin
„marşul de la Vigneulles". Ieri
mi-s'a permis a merge să văd
drumurile şi tfranşeiele în care
au stat germanii.
în ziua în care s'a dat atacul
a plouat de dimineaţa în conti
nuu. în pădurile din împrejurimi
inamicul a pus o îndărătnică re
zistenţă, însă cînd seara s'a lă­
-k.,.«ft-n?f1*^*5?*
n-tv^-yt»
w. s. s.
MĂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ
UNA ASTAZI.
.. '.«, J^'vfW--"^
ANUL XIII.-NO. 213.
sat americanii au ajuns la nord
ost de Dompierre.
Generalul Pershing, care a co
mandat atacul, a dat ordin divi
ziei ea să ajungă la Vigneulles.
Maiorul-general 1-a transmis bri
gadirului. Acesta 1-a asigurat că.
va îndeplini ceea ce i-s'a coman
dat. Oamenii din regiment ce au
fost aleşi pentru această încer
care stăteau în lungul drumului
în ploaie. Apoi au început atacul,
au trebuit să treacă mai mult
ca 6 kilometrii prin păduri. Re
zistenţa a fost slabă la început,
datorită surprinderei, însă în cu
rînd a devenit tot mai mare.
Cei doi coloneii, căpitamil
Această înaintare subită a pro
dus o confuzie în rîndurile ina
micului. Un maior german, ne
ştiind că Americanii sunt aci a
mînat automobilul drept la linii
le bravilor noştri soldaţi, ce au
pus- mîna pe el. Alt ofiţer după
ce a văzut -greşala «'a încercat
să fugă, însă a fost oprit de fo
cul puştilor. Automobilele aces
tora sunt acum în serviciul ar
matei Americane.
TRUPELE GRECEŞ
TI AU CAPTURAT
MAI MULTE SATE.
ATENA, 16 Sept. (întîrziată).
Trupele greceşti au înaintat
trei mile în adîncime pe un front
de 19 mile, îp secorul Struma în
tre rînl Vardar şi lacul Doirau.
Ei au capturat mai multe sate
r.pune do^oşa din Salonik.
PRES. WILSON RESPINGE PR0
PUNEREA PE PACE A AUSTRIEI
Atacul a im -, adevărată sur
priză. Perderile grecilor consistă
numai în doi ofiţeri şi zece oa
mani, pe cînd perderile bulgari
lor au fost extrem de mari.
WASHINGTON, 16 Sept. într'un comunicat mai
puţin ca o sută de vorbe, Statele Unite au respins, prin prese»
dintele Wilson, overturn de pace a guvernului Austro-llngaify
şi în termeni scurţi şi coprinzîltori au semnificat din noii in
tenţia de a duce războiul pînă la o victorie complectă.
Răspunsul Statelor Unite, aruncînd propunerea de paofe
ruşinoasă înapoi în gura conducătorilor militarişti ai puteri
lor centrale, zicea că termenii pe baza căror Statele Unite vor
face pace au fost enumăraţi lămurit şi sunt cunoscuţi Aus
triei că America n'are la ce să mai negocieze.
Mesagiul, făcut public astă seară de secretarul tie
Lansing, va fi transmis ministerului de externe al Austriei
prin Legaţiunea elveţiană.
Secretarul Lansing a anunţat turnătoarele:
„Sunt autorizat de preşedinte să arăt că răspunsul guver
nului american la nota austro-ungară, care propune o confe
rinţă neoficială a beligeranţilor, va fi următorul:
„Guvernul Statelor Unite simte că e numai un singur r&8
puns pe care '1 poate dani* suggestiunea guvernului imperial
austro-ungar. fii a fost repetat şi cu toată candoarea a anunţat
termenii pe baza căror Statele Unite vor lua în seamă pacea şi
nu poate şi nici nu va putea ţine seamă de propunerea pentrft
o conferinţă despre o chestie asupra cărei s'a pronunţat atît
de lămurit
a
«si
fi
şoferul au făcut bune progrese
pe drumul ce mergea pe lîngă
mi tranşeu. Cînd au fost în a
propiere de Vigneulles, o casă ce
ardea le-a făcut posibil de a des
coperi un tren eu provizii în a
propeirea lor. Cei patru l-au ata
cat şi capturat. Soldaţii au a
juns imediat şi au luat aceste
provizii. Americanii an avut o
mîncare minunată .dfe
cătarii germani.
stat
A
i

xml | txt