America. [volume], September 18, 1918, Image 4

About America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current

Image provided by: Ohio History Connection, Columbus, OH

                
N. Ţiplicu, preşedinte.
George Meiu, secretar,
o
Aurel Dragoş, preşedinte.
o
I N V I A E
Rusalină, d-ra Maria Miuţiu.
Iefta, d-nul loan Suciu.
Lică, d-nul George Boieriu.
Ursuţ, d-nul Simeon Popp.
Nevasta, d-şoara Maria Arde
lean.
DR. A. LAPPNER
MEDIC DIN ROMÎN1A
281 Farnsworth, colţ eu Hading»
DR. A. H. MAYER
ARCH & MAIN STSEET
ALLIANCE OHIO
Orele de oficiu: 9—îl a. m. 2—4
p. m. 6.30—8 p. m. (2)
BELL 760 O. 8. 3161
W. I. ROSE
ţOS ALLIANCE BANK BLD4.
REAL ESTATE INSURANCE
T. AD. RICHTER COMP.
74-80 Wash. Str., New York
DOCTOR F. G. LESLIE
CONSOLIDATED AUTO TOP & PAINTING CO.
W. HAYES. \n\n tr.
fe,-
t-
jfe
iM
•#i3s$ri^*&mzs"
pacura i.
«.•»
•v •'7",*!"
A E
către toată, suflarea romînea&că,
din Youtigstown, Ohio şi jur.
înţelegînd rostul vremiî şi da
toria cea mai înaltă a Romînilor
din America „Liga Naţionala" a
pus temeliile unei mari organiza
ţiuni, care să doprindă într'un
înănunchiu toata, suflarea romî
nea^-'ă din America.
Fraţi şi Surorii
lxla.su 1 neamului ne cheamă ea
să ne unim şi să ne spunem şi
noi durerile noastre de care su
ferim de atîtea secole şi să ară
tăm acestei ţări bine cuvîntate
de Dumnezeu că şi noi Romînii
ne socotim printre acele ţărişoa
re mai mici, care au fost călcate
în picioare de barbarul de Hun.
Fraţi şi Surorii
(Jlaşul acestei mari organiza
ţiuni, care se numeşte „Liga Na
ţională" ne cheamă şi pe noi din
oraşul Youngstown, Ohio, ca la
acea temelie mare să punem şi
noi o cărămidă cel puţin, daca
nu mai mult. şi cu celelalte So
cietăţi, Cluburi şi Parochii din
America, cu to&te la un loc şi zi
dind şi ajutînd cu toţii la ea
ca să fie mare şi puterni
ca, în eare temelie ne vom um
bri cu toţii sub acoperişul ei, iar
acum cînd a sosit timpul, cîţiva
bărbaţi de la ambele 'Societăţi
diti loc şi de la ambele Parochii
fi Club, facem apel tuturor Ro
mînilor din Youngstown, Ohio,
eă în Dumineca din 22 Septem
brie se va ţinea o adunare popo
rală în hala Societăţii „Plugarul
Romi
11" din Youngstown, Ohio,
la orele 2 după amiazi, unde
cîţiva oratori ne vor spune des
pre suferinţele neamului nostru
şi vom avea bucuria de a saluta
în mijlocul nostru pe d-nul Dr.
N. Lupu, d-nul Locotenent Vasi
le Stoica şi pe d-nii preoţi din
localitate, cîţiva reprezentanţi
din lot»,
Romîni şi ftomînet!
Scopul acestei adunări va fi:
înfiinţarea Secţiei Youngstowit
a ,.Ligei Naţionale Romîne" din
America şi alegerea comitetului
acesteia.
Săriţi cu toţii la această adu
nare ea să arătăm streinilor că
şi noi Romînii suntem un popor,
care mai trăim pe aceste plaiuri.
Aşa dar crulem că hala Socie
tăţii „Plugarul Romîn" să fie
mică pentru această adunare
mare, dacă nu ne veţi pane ia ui
tare.
Comitetul de pregătire.
POŞTA REDACJIEI.
D-lui I. Draghiciu. Canton, O.:
Scrisorile trimise la prisonieri
sau cele primite de la ei trec
prin mâna eensorului, acesta ce
teşte toate scrisorile şi ce crede
că nu trebue scris şterge, de pil
dă cum a şters şi în poştala pe
care aţi trimis-o aici. Părţile pe
care le şterge censorul sunt in
formaţiile pot servi inamicului,
chestii referitor la situaţia eeo
nofnTea ori militară, etc.
Trebue să realizaţi că ăeuxa e
război şi nu se poate scrie ori ce.
Fiţi mulţumit că puteţi să-i scri
eţi atît.
Cit. despre -celelalte, e mai bine
să luaţi informaţii de 1^ Crucea
Roşie Americană.
D-lui O. Drăgoi, Akron, Ohio:
La inrebarea d-tră vă rasputi
dem: Da, lucrul despre care în
treba ti. se va face. Acei ce în-
IVAN ŢIJRGÎIENIEFF.
Cea dinii iubire
Traducere dt
NWOLAE DAŞCOVICI.
(Urmare).
Dintre toţi mosafitfi ftevilwv
Bttltii, numai el ştiuse să se intro
ducă la noi şi mama îl iubea. Tata
nu ţinea la dînsul şi se purta faţă
de el eu o politeţa.severă care mer
gea pînă la jignire.
A domnul paj, spuse în fran
ţuzeşte Malevsky. Sunt fericit eu te
întîlnese,. Ce-ţi face îneîntătoarea
regină?
Faţa Ini fragedă şi frumoasă, mi
era de nesuferit în elipa aceea, iar
el mă privea eu un aer atît de bat
jefcoritor în eît nici nu-i răspunsei.
Tot mai eşti supărat urmă
•dînsu). E păcat să-mi porţi duşmă
nie. Porecla de paj nu-ţi vine dela
mine. Şi unde mai pui că pajii
stau de obicei lîngă reginele lot*.
Dă-mi voe să-ţi spun că hu-ţi împli
neşti bine îndatoririle.
Cum astat
fi
,4f*i— Pajii trebue s& fie Întotdeauna
pe lîngă suveranele lor, paji! trebue
să ştie tot ce fac ele, trebue chiar
vV
cearcă să descurajeze poporul
sunt aceia ce nu simt romîneşte.
-T- De, pădiîfe fără uscături nu
se află.
D-lui Boieriu, şi unui prieten
din Detroit: Ambii aţi trimis
acebş lucru. După cum aţi vă
zut s'a publicat. Vă mulţumim,
şi aşteptam şi altTmformaţii.
CIiNE MĂ VA ÎNDEMNA SA
MERG LA ŞCOALA DE NOAP
TE.
Copii_de la şcoala de zi duc a
casă fndemnuri mamelor să vie
la şcoala de noapte sau la clasele
ce se ţin după ee şcolarii de zi
au plecat acasă. Adesea băieţii
„boy scouts" au înştiinţări unde
se ţin clasele, pe care le împart
tuturor. De multe ori prietenii
ce merg din casă în casă vă vor
besc bucuros despre prilejurile
ce vă dă oraşul în care locuiţi.
"Bărbaţii ştin despre starea
şcoalelor de noapte, fiindcă află
lucrurile astea de la slujbaşii 0
ficiului de încetăţenire. Cîte o
dată se arată mştUnţări la adu
nări patriotice.
Ori cînd veţi auzi de şcoale
de noaţîte ori de seară, unde aţi
putea merge, căutaţi de aflaţi
cevajlespre ele. Nu vă temeţi că
veţi fi puşi într'o clasă prea
mică sau prea mare. Clasele sunt
după învăţătura pe care ji-ţipri
mit-o, ştiinţa limbei Engleze, şi
vîrsta. învăţătorii vă vot pune la
locul nimerit.
Poate că voiţi să vă pregătiţi
puţin înainte de a merge la
şcoală. Cărţile următoare au fost
găsite de mare folos de alţii în
tocmai ca D-tră: „Lessons în En
glish for Foreign Women," de
R. Austin (American Book Com
pany, 19.13 3iî cenţi). „Foreig
ners' Manual of Englesh," bv H.
F. Clark (Harrison 75 cenţi).
„First Reader for Foreigners,"
by Shartpe (American Hook Com
pany, 1911 40 cenţi.)
—.. o
O V O A E
Cîţiva Romîni harnici, de pre
zent în Gary New Dulnth, Minn.,
covoaeă pe toţi Romînii la adu
narea poporală naţională, care se
va ţinea Duminecă, 22 Septem
brie 1918, în hala din 1012 Ca
mmon Ave.
1
Scopul adnnSrei e dat cu ur
mătorul program:
1. Deschidereâ şedinţei la
ore d. a. din partea d-lui Cîeorge
Duma, aTos ca preşedinte aranja
tor pe ziua sus numită.
2. Organizarea tuTuror Romî
nilor aflători în oraşul
SttS
nu­
mit, într'un singur grup.
3. Constitr^rea unei secţiuni a
„Ligei Naţionale Romîne."
4. Alegerea funcţionarilor.
5. Despre însemnătatea „Ligei
'Naţionale Romîne"
din
America
v^i vorbi subscrisul.
6. Eventuale propuneri.
7. închiderea adunărei.
Fraţi Romîni!
Bine voiţi a lua parte la aceas
tă adunare şi cu (bun fezultat.
Prezentaţi-vă sărbătoreşte în zi
ua sus numită, căci mari lucruri
ne aşteaptă, ne va chema sufle
tele acelora eare şi-au vărsat
sîngele pe cîmpul de lupta şi vor
zice: noi am jertfit eît am putut
acum nu lăsaţi pe cei rămaşi în
urma ftoastHL TJniţi-v& cu toţii
şi:
(Strigaţi în lumea largă.
Că Dunărea-i furată,
Prin intrigă şi forţă
Viclene uneltiri.
să le supravegheze ziua ji noaptea,
adăugă el mai încet.
Ce vrei să spui
Ce vreau să spun 1 Mi se pare
eă vorbesc destul de^fămurit: ziua
şi noaptea. Ziua mafpoţi slăbi ve
gherea, eăei e lumină şi lume în
să noaptea, atunei trebue să te fe
reşti de vreo nenorocire. Te sfătu
iesc să nu dormi noaptea şi să ve
ghezi, din toate puterile. îţi amin
teşti bine de noaptea din grădină,
lîngă fîntînă. Aeolo trebue mai a
les să stai de pîndă. Ai să-mi mulţu
meşti.
Malevsky începu să rîdă şi mi în
toarse spatele. Tmî părea că nu dă
destulă însemnătate celor ce spus
nea avea renumele de mare păcăli
tor şi trecuse drept maestru în arta
de a nelinişti pe alţii la bal mascat,
lucru la eare-1 ajuta njult firea /ui
mincinoasă pînă la inconştienţă din
care'i era zifmtslistă întreaga făp
tură.
Vroia numai să mă necăjească?
'Dar fie ce vorbă a lui îmi străbă
tu prin toate vinele ca o otravă. Mi
se urca sîngele ia cap.
'„Aşa dar, iata ce se petrecea,
îmi ziceam singur, bine! Nu m'atră
gea zadarnic ceva în gradină. Ei las
n'o aă meargă aşa" strigai tare,
şi-mi bătui pieptul eu mîna, fără să
'isb-w
Deci încă odată cu faptele la
adunare, cu inima şi cu gîndul
la neamul nostru obidit de din
coljj.
Rezultatul acestei adunări se
va publica îtt Ziarul „America".
Sperînd că eu toţii vom spri
jini cauza romînească, în numele
'Romînilor convocatori, semnez
cu dragoste adevărat frăţească:
îlie Androne.
ÎNCUNOŞTIINŢA.R#,
Pe această cale încunoştiin
ţăm pe toţi fraţii membrii, care
sunt prin alte oraşe şi .aparţin
Societăţii „Steaua Romînă" din
Indianapolis, Indiana, să bine
voiască a-şi plăti cotele lunare
de $1.50 eît se poate de regulat,
de oare ce în urma hotărîrei a
dunărei generale din acest an
a Uniunii e de a se trimite la U
niune pentru fiecare membru
cîte 80 cenţi la lună.
'Societatea va exclude pe ori
ce. membru eare va rătinnea re
stanţă mai mult ca 40 de zile.
Jn adunarea generală a Socie
tăţii ţinută în ziua de 8 Septem
brie 1918, s'a hotărît că toţi
membrii aceia care n'au luat
parte la banchet cînd a fost
sfinţirea drapelelor ,sunt rugaţi
a plăti taxa banchetului eare e
de $1.50 şi tichetul de intrare
cu 50 cenţi.
Toţi fraţii iriembfîî câte ştitl
că sunt în restanţă faţă de Soci
etate sunt rugaţi a-şi trimite su
ma mai sus numită pe numele
Societăţii „Sfeaua Romînă No.
013 W. Washington, Indianapo
lis, Indiana, care se va preda se
cretarului financiar, pentru a nu
se întîmpla neplăceri în viitor,
fraţii membrii sunt rugaţi să
fie eît se poaţe de punctuali fa
ţă de Societate.
în numele (Societăţii „Steaua
Romînă" din Indianapolis^ Indi
ana:
A V I Z
Pe această cale sunt rugaţi toţi
membrii societăţii „Raza Lumi
nei" din Blue Island, 111. lua
parte la şedinţa c^re va avea
loc Duminecă, 22 Septembrie
1918, la orele 2 p. m., în hala so
cietăţii din loc, «are se va ţinea
eu scopol de a vinde Liberty
Bond-uri diii. împrumutul de al
4-lea şi fiindcă Treasury Depar
tament Liberty Loan Campaign
Committee ne va trimite un ofi
ciant la faţa locului, e neapăra
tă lipsă ca fiecare membru apar
ţinător Societăţii noastre să fie
de faţă.'
Avizez special pe Fii mi Popa
şi" loan Dobria din Joiiet, 111. şi
pe fratele Lostru loan Ji:tţ din
Chicago, III. Cit despre Romînii
fare nu aparţin Societăţii, e la
voia dînşilor, de vor veni vor fi
primiţi cu drag in mijlocul ^jios
tru. Iară mebrii absenţi vor fi a
mendaţi conform hotărîrei luate
în adunarea Societăţii, ţinută Joi
în 12—18, adecă cu $5.00 sau
vor fi excluşi din Societate.
Sperez că nu va fi un singur
membru eare sa nu ia parte, fi
ind aceasta spre binele nostru
şi a neamului romînese.
în numele Socictăţii „Riţfcft Lu
minei" din Blue Island, 111.:
Societatea romînă de ajutor şi
ştiu bine ee anume n'avea să mai
fie aşa.
„Oare Malevsky iera eel care a
vea să vină în grădină? Poate că
se trădase fără să vrea. Deaceea are
atîta obrăznicie. Sau va fi vreun al
tul?". Oardul grădinei noastre
era foarte scund şî se putea sări cu
uşurinţă. „In orice caz acela ca
re mi va pica în mîini n'o să se fe
licite şi nu doresc nimănui să mă
întîlnească. Voi dovedi la toată lu
mea şi ei, trădătoarei, îi ziceam
„trădătoare", că ştiu să mă răz
bun".
Mă întorsei acasă şi seosei dii sal
tarul meu un cuţit englezesc pe ea
re-1 cumpărasem de curînd încercai
tăişul lamei şi, cu sprîncenele în
cruntate, cu hotărîre neclintită, îl
iascunsei în buzunar, ca şi cum aşi
fi fost deprins şi amestecat de mai
multe ori în afaceri de soiul acesta.
Inima mi se strîngea de mînie, şi
pînă noaptea stătui gînditor şi tă
cut. Mă plimbam numai, strîngînd
în* mînă cuţitul care se încălzise iu
buzunar şi pregStindu-mă dinnain
te la ceva grozav.
Senzaţiile acelea nouii şi necunos
cute mă stăpîniau ş? mă preocupau
pînă^într 'atîta încît icoana Zinai
dei ştersese. Auziam parcă îtt ori
ee clipă:
Alefco, ţig&nuşute, băiat frumos,
r«
K---
i- .-
ÎW/ .w .„"-^ V-k V. ^-.--:
,ABtiIl A"
cultură „Ana Vlad" din St. Jo
seph, Mo., are onoarea a învita
pe toate onora^le Societăţi, Clu
buri şi Parochii, precum şi pe
toţi fraţii Romîni din loc şi jur
a lua parte la Sfinţirea drapele
lor Societăţii noastre, care va a
vea loc Duminecă, 22 Septem
brie 1918.
O O A U
ta orele 8.30 a. m. toţi domnii
delegaţi cu drapelele Respective
lor Societăţi, eît şi membrii So
cietăţii noastre se vor întruni la
hala Societăţii „Ana Vlad" din
Missouri Ave. No. 220, unde să
va forma convoiul şi vom fi con
duşi de muzica americană din loc
la sfînta biserică ueraniană.
La biserică se va ţinea servi
ciul divin de către părintele Si
mîon Mi hă Iţi an din Indiana Har
bor, Indiana. După terminarea
serviciului religios se va aranja
ocnvoiul din nou în tnodttî urmă
tor
1. 4 Poliţmani călări 2. Preşe
dintele aranjator călare 3. Mu
zica americană din loc 4. Dra
pelul american al U. 'S. R. A.
5. Drap|lul Romîn al IT. S. R.
A. 0. Noule drapele încreştina
te, steagul American şi naţional
şi alte drapele' ale Societăţilor
după vechime 7. Automobilele
naşilor drapelelor American şi
naţional paralel 8. Automobilul
cu maiorul oraşului, preotul şi
alţii 9. Societatea „Ana Vlad"
10. Societăţile din Uniune duipă
vechime 11. Societatea „înăl
ţarea Domnului" 12. Hocietatea
SîrbeasCă 13. Societatea Croă
ţească 14. 'Societatea Rusească
15. Automobilele după direcţia
preşedintelui aranjator/
Cortejul astfel aranjat va par
curge străzile următoare:
De la hală pe Lake Ave. pînn
la biserică. De la Biserică mer
gem pe Streetul King Ilill, de
aici ne întoarcem pe Charake, de
aici pe Prigor Ave pînă la hală.
Dpă ce ajungem la hală va ur
ma banchetul obicinuit. După a
ceia va urma baterea cuielor. Du
pă acei» va, urma programul de
seara.
Se va preda piesa teatrală:
„Ruga de la Chiseteu, sub con
ducerea d-lui S. Opiucariu.
E S O A N E
Crăciun, d-nul Dumitru Sucîii.
Corist, d-nul Nicolas Şutea...
Trăilă, d-nul Stefan IBotaş.
Paraschiva, d-ra Zoriţa Lu
chici.
A chim, c|-nul Dionisie Blaga.'
Costa, d-nul IFilip Minţi.
Sloim, d-nul loan Botaş.
Gruia, d-nul loan SipAş.
Uti covrigar, d-nul («ligor Co
stea.
O fată d-şoara Ana Fumor.
Alţft lată, d-şoara Lucreţia
Cică.
Râvnea, d-şoara Floriţa Miclaş.
Achim şi NisuL
După teatru va urma eîntările,
conduse de d-nul Stefan. Luchi
ciu, cari sunt următoarele:
1. Imnul Unirii.
2. Marşul prinţului Mihaiu Vi
teazul.
3. Nu te ftip&ra pădure.
4.
Ah timpuri foarte grele.
5. Merge Nuşca la fîntînă.
După aceia va urma dans.
unde te duci? Dbrmi!..." Şi pe
urmă: „Eşti însîngerat de tot!...
Vai! ce-ai făcut?... Nimic".
Cu ©e jsîmbet erud repetai: „Ni
mic",
Tata nu era acasă, iar mama, ca
re de eîtve timp se găsea aproape
necurmat într'o stare de enervare
înăbuşită, îmi observă mutra neo
bişnuită şi mi spuse la masă
Ce fci de ^îfli ca un şoariee?
In loq să răspund, zîmbii cu un
aer bine voitor, gîndind: „Dacă ai
şti".
Se făcură ceasurile unsprezece.
Mă retrăsei la mine, dar nu mă
dezbrăeai şi aşteptai miezul nop
ţii. In sfîrşit veni şi el.
„E timpul", njurmurai printre
dinţi, şi încheindu mi haina pînă
sus şi sufleeîndu-mi mînieile, mă
îndreptai spre grădină. Stabilisem
dinainte locul unde era să mă pui
la pîndă. La capătul grădinei, îii
locul unde gardul despărţitor din
tre noi şi Zassekini se rezema de
zidul comun, era un brad singura
tici
Ascunzîndu-mă sub crengile lui
dese puteam s& văd bine, atît eît
îmi permitea întunericul nopţei,
ceeace se petrecea împrejurul meu.
Dinnainte mi se intindeş o cărare
care-mi părea ta!iiic&. Ca un şear
pe, ea se strecurt de&lungul gardu-
1
Preţul de intrare: pentru stră
ini $1, iar membrii şi membrele
Societăţii noastre 75 cenţi.
v
Suprasolviri se primesc cil &a
re mulţumită şi fOT cui ta pe
cale ziaristică.
Bufetul va fi asortat cu *cele
mai gustoase mezeluri şi băuturi
recoritoare.
în speranţă că toate surorile
Societăţi, Clburî şi Parochii, pre
cum şi toţi fraţii Romîni din loc
şi jur ne vor da tot sprijinul
d-lor, participînd într'un număr
eît se poate de mare la această
petrecere frumoasă, pînă la re
vedere ramînem salutîndu-vă cu
dragoste adevărat frăţească:
Comitetul aranjator.
N. B. Onoraţii delegaţi şi oa
speţii străini vor fi aşteptaţi la
gară de oatre membrii Societăţii
„Ana Vlad" pentru a fi conduşi
la hala Societăţii noastre.
în numele Societăţii „Ana
Vlad" din -»St. Joseph, Mo.:
Iosif Ruja, preşedinte,
loan Şipoş, secretar.
(11 & 18)
A i i
Societatea romînă de ajutor şl
cultură „Ludoşana" din Niles, O.,
îşi va serba sfinţirea drapelelor
sale în ziua de 29 Septemvrie
1918.
Programul va fi publicat la
timpul său în ziarul „America".
Rugăm onoratele Societăţi, Clu
buri şi Parochii a nu aranja alte
festivităţi pe ziua sus numită...
în numele Societăţii Ludoşana
din Niles, Ohio:
Cofriitetul aranjator.
(8—f & 13—15)
DETROIT, MICH.
Zilnie de la 9 dimineaţa pînă la 9
seara. Duminica 9—12 prîncul.
Telefonaţi North 2397. 1x6
ALLIANCE, OHIO 2
DR. &ICHTER-8
PAIN-EXPELLER
raţii
5 fel o(I
49% ALCOHOL
FMWrrEIUCe
yowc
'4i5Îu(e.^
aowo*i
De 50 de inj
luate pentrn:
Reumatism, Nev
ralgie, dureri şi
înţepenituri de
muşchi şi înche*
turi, răceală, in
fluenţă, dureri
de gît şi măsele
Adevăratul vin#
în pachete, aid
reprodusă.
Refulaţi paeht
te cari n 'au mai
ca fabrieei „Lt
Ancora". 35c şi
65c la farmacii
şi direct 2-4
lui, eare în locul acela purta urma
paşilor ce'l trecuseră. Cărarea du
cea pe urniH la un chioşc rotund de
salcîmi stufoşi. Venii pînă la brad,
mă sprijinii de trunchiu şi începui
să pîndese.
Noaptea erai'tot aşa de liniştită
ca cea precedent!*, dar cerul era
mai puţin întunecat, şi &e distin
geau umbrele copăceilor şi chiar a
le florilor înalte. Intîele clipe de a
şteptare îmi păcură chinuitoare
simţeam un fel de teamă. Eram ho
tărît să fac orice, numai mă gîn
deam în ce chip voiu lucra. Să zic
cu glas tunător: tJnde te duci? Stai
vorbeşte ori eşti mort! sau mai bi,
ne să lovesc scurt ?....
Mă pregăteam, mă aplecam înain
te. Trecu o jumătate de oră, sîngele
mi se răcea^ Ideia că ceea ee fă
ceam în acea clipă era zadarnic şi
chiar caraghios şi că Malevsky îşi
bătuse joc de mine începea să-tni
ititre în cap.^ Părăsii postul de pin*
dă şi înconjurai grădina. Şi tocmai,
ca un efect al întîmplărei,' totul e
ra liniştit prin împrejurimif întrea
ga fire dormea ca şi cîinele nostru
strîns ghem lingă portiţa de intra
ve, urcai pe «idul ruinat al flo
răriei.
Inainte-mi, departe, ae vedea
cîmpia
întitMÂ.
Mi
adusei aminte âp
vt j-: -A.
MiTiUunininuEfij^
întîlnirea eu ^inaida şi e&asui pe
gînduri...
Tremurai, mi se păru că aud zgo
motul unei uşi ce se deschidea, apoi
o uşoară pîrîială a unei crengi rup
te. bin două sărituri, mă scoborîi
de pe zid şi stătui pironit locului.
Paşi grăbiţi, însă uşori şi prevă
zători s 'auzeau prin grădină, se a
propiau de mine.
„lată-i! Iată-i în sfîrşit"! Vor
bele astea îmi străbătură inima.
Scosei tremurînd cuţitul dinjbu
zunar şi, tot aşa, îl desfădu. JFncc
peam să văd roşu, părul mi se sbîr
lea în cap de mîhie şi de frică. Pa
jjii veheau drept în spre pâine. Mă
aplecai, m^ înghemui gata să mă as
vîrl înaintea lor. Se arătă un om...
Doamne!... era tata.
II cunoscui njimai decît deşi se în
făşurase 'n manta şi'şi trăsese şap
ca pe ochi. Trecu pe lîngă mine, îrt
vîrfui picioarelor, fără să mă vadă,
căci deşi nu mă ascundea nimic, dar
m& făcusem aşa de mititel că ei*am
âproape una cu pămîhtul.
Gelosul Othello, gata să omoare,
se transformase deodată în şcolar.
Mă speriasem aşa de mult la ve
derea tatei în eît în prima clipă nici
nu observasem de unde venea şî în
eotro se ducea. Numai după ee şe
f&eti iar linişte,ymă gîndii: „Ce fâ
$6 tal# noaptea prin ^rădjjnă*'
"TT.' '•''•vV ""F"~1
tJLBVSLAWD, OHIO, MESCTOI, 18 SEPTEMBRIE 1911
HOIStO«OHOK»O^O^HOKOHOWD«CWO«OHOHOHOHOHOKOHa«OHC
iLABIOIUNX, NKRVOSlT^Ttfl
BOALB
Bărbaţi! sa vindeci
tt AX1QDKJL MtJLŢUMIMA
ruTHKOB
Slngarfil medic în Americt,
fiind specialist, vindec oH-ce boi»
1* în mod conştiincios.
Pentru mine corpul omenese\#
carte deschisă. Eu cunosc toatt
bolile si slăbiciunile corpului.
iu de ani îndelungaţi vindec oamenii. —Tîa sute cie oameni i#*
am redat puterea bărbătească încît azi nu se cunosc ei înşişi. Fie
boala eît de grea, eu nu pierd nădejdea de a o vindeca.
Boale bărbăteşti, seefete, înveninare, slăbire generală, perderea
poftei de trai şi altele, au fost vindecate la mine totdeauna. Ori e#
informaţie şi sfat dau fără bani. Eu îţi spun ehm şi în ce mod vel
fi' vindecat ca isă pricepi însuşi ce boală ai.
CffFXCŢlJE. Dacă ai o boală molipsitoare, eu te .vindea repede, «I
|fur, fără durere şi pierdere de vreme. Na hotăreşte dacă e ffc
ehe şi grea. Fără operaţie vindec grabnic. Metodul meu e signs
şi simplu.
O MANIE. Vindtfe astfel de boală grabnic, sigur fftră perdere de vri
me. Onania o vindec după un mod separat şi absolut sigur.
SSrVKNINARX DE SÎNQE. Te vindec uşor de aceasta, de oafece
eu am un metod simplu, încît tt miri ce uşor ai scăpat de moai
tea sigură.
MURVOSITATi. Eu am vindecat sute de inşi de nervositate,
lipsa de memorie* moleşire, bătaie de inimă şi altele Prin
metodul meu de vindecare nu trebue «i-ţi laşi lucrul. Bta te
vindec sigur, grabnic şi pe veel.
BOALB VXCHI.
Eu vindec ori ce boale învechite, pe cari poate
nu vreai să le ştie şi alţii, ca buboaie şi boale secrete.
BUBB ORI COPTURI. Practica mea veche stă în a vindeca astfel
de boale fără operaţie, cu leacuri sigure, fără dureri. Ori ee
copturi primejdioase se vindecă cu leacurile mele.
Scrieţi romîneşte 1 Sfaturi şi îndrumări dau fără plată, gratis.
ORELE CONSULTAŢIE: Dela 9 a. m. pînă la 8 p. m. D*
mineca de la 10 a. m. pînă la 2 p. m. (2)
CIS fl|08PSCT AVB.. 8 B. ni.wwi.kWn ftlfT*,
DEVIZA NOASTRĂ ESTE SERVICIU.
E. 23rd ţi CHESTER AVE., CLEVELAND, O.
Cortine cu deschizături, burdufuri de scaune. Tot felul de
tapiţerie specială pentru automobile. Lumini sistem Johnston
Plate Glass. Avem cel mai ftiare şi mai bine echipat atelier de
vopsele şi garnituri de la vest de New York. (2&5)
Telefon: Prospect 3139. 3.
UNIUNEA SOC. ROMANE
DE AJUTOR SI CULTURA»
CEA MAI VECHE Şl MAI PUTERNICA ORGA
NIZAŢIUNE ROMÎNEASCĂ DIN AMERICA.
734 SO. LIBERTY ST.. ALLIANCE. O*
în cazuri de accidente grave, perderea unui picior siatl al
imei mîini, mejnbrul capătă un ajutor de $700.00. în cazuri
de moarte urmaşii mortului capătă un beneficiu de $700.00.
Perderea călcîiului de la glesnă în sus se socoteşte de accident
grav şi se plăteşte cu $700.00. Perderea a patru degete de la
o, mînă se socoteşte de accident grav şi se plăteşte cu $700.00.
în cazuri de accidente uşoare, membrul capătă un beneficiu de"
$300.00. Perderea unui ochiu sau jumătate din laba picioru
lui, se consideră ca accident uşor şi se plăteşte cu $300.00. Per
derea degetului mic să plăteşte cu $25.00, cel inelar cu $35.00f
iar celelalte cu cîte $50.00. în caz de perderea a patru degete de
la o mînă în jos de a doua încheetură se socoteşte ca accident
grav şi se plăteşte cu $700.00.
Din beneficiul de moarte, cînd moştenitorii direcţi nu se
afla pe lingă mort, nu se poate cheltui pentru înmormîntare
mai mult ca $200.00. Pe lîngă aceste ajutoare date de Uniu
ne, Societăţile la care aparţine un membru, dau ajutoare în
caz de boală pe timp de şase luni. Trei luni cîte $7.00 pe săptă
mînă şi trei luni pe jumătate. Aceste ajutoare variază. Unele
Societăţi dau şi mai mult.
De frică scăpasem cuţitul din mî
nă şi nu '1 mai căutai. Eram foarte
ruşinat. Mă dezmeticisem deodată.
Totuşi, întoreîndu-mă în casă,
mă apropiai de banca de unde se
vedea fereastra Zinaidei. Luţnina
ce cădea din cer se reflecta în gea
murile mici într'o lieăreală albă
strue. Fara veste culoarea se schim
ba, şi, văzui, văzui lămurit cum sto
rul alb ii lăsat jos cu băgare de
seamă.
Dar efe fnieifinează asta? îmi
zisei fără voe ajungînd în casă.
„Am visat Sau mai curînd e o po-'
trivire întîmpătoare, ori bă
nuelile ce-mi veneau fără veste prin
gînd erau aşa de de noui şi de ciu
date, încît nici nu îndrăceam' şă
mă opresc asupra lor.
•0 ''xvi
"s'v
A doua zi mă deşteptai cu dure*.
re dc cap. Surescitarea din aju#-*
dispăruse şi mi se schimbase într'o^
bănuială care mă apăsa, într'o tri*v
sţeţe cuni nu simţisem niciodată^
Par'că se tQpia ceva în mine.
Ai înfăţişarea unui iepure c&v
ruia i s'a scos o jumătate de ereef,
îmi zise Luşin, cînd mă intîlni. "v
u
4-~
'ţ
I
i'4 Mv
'f "...
jfVa uhna^f1 'f
&
4
"1