OCR Interpretation


America. [volume] (Cleveland, Ohio) 1905-current, September 20, 1918, Image 1

Image and text provided by Ohio History Connection, Columbus, OH

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83035644/1918-09-20/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

WAS SAVINGS STAMPS
ISSUED BY THE
UNITED STATES
GOVERNMENT.
FULL LEASED WIRE SERVICE
UNITED PRESS ASSOCIATIONS.
ROUMANIAN DAILY NEWS
The official Organ of the Roum. Beneficial and Cultural Societies of America
Reaches 100,000 people The on!i/ Roumanian Daily in U. S. and Canada Largest circulation.
VOL. XIII.- NO. 215.
MUG CAPim
SATE SI MM
nun smi NHI u NU
I, PUBUSHED AND DISTRIBUTED UNDER PEUT NO. 38^, iffiTHORgPtT THE ACT Of OCTOBER 6, ffl7, ON FILE IT tfe POST OFflCE Of CLEVELAND, OHIO.- BY THE ORDHt Of THE PRESIDENT, A. S. BD81ES0N, POSTMASTER GENERAL
IN ATENTA R0MÎNIL0R
DIN WARREN, OHIO.

i 1
I
Wh-^ T^Z^ri 'n
Ev rK tv?»* -T
i
7
w. s. s.
JWi/Z deln Metz,
jpregăteştesă părăsească terenul din
tutes^ vecmitate î»i o mare mişcare
retragerela Tour şi
Chambley.
(Chambley este la
Morala soldaţilor germani
susţinută cu ameninţări.
Al NOŞTRI INAIN' IZA INTR'UNA
NUMĂRUL PRIZONIERILOR GERha,!^
.1.9
Sept.
Soldaţii americani cari îşi alungă
liniile lor în m()d statornic urmă
rind patrulele şi poziţiile lor în
aintate, sa afla acum de-a dreptul
în frontul liniei noi a lui Hinden
burg pe care au înfiinţat-o germa
nii în regiunea lor în Februarie al
acestui an.
Patrulele noastre
au
făcut ser­
viciu de recunoaştere -de partea din
coace a liniei lui Hindenburg' de
mai multe ori şi s'au reîntors cu
rapoarte bune asupra poziţiilor.
Linia principala germana trece a
eum' prin Ronvaux, Manheulles,
Pintheville, St. Hilaire, Doncourt,
Woel, Ilaumont, printre Jaulny şi
Brmbercourt, nord de Vandieres şi
Ktd de Champey, spre linia veche.
încăierările de patrule sunt, foar
te dese iar bombardarea liniilor din
front şi a celor dela margini este
foarte grea. Inamicul minează Ilau
mont-ul, după cum sa raportează,
jţceasta voieşte să arate că el să
TTPÎ
mile şi Ju­
mătate în nord de Rembercourt.
Mars-la-Tour este la aceiaşi dis
tanţă în nord de Chambley pe li
nia ferată ce duce în sud spre Con
flans, şi este un stîlp principal al
liniei lui llindenburg.)
Artileria americană a aruncat în
vînt o mare dîlmă de muniţiune, ce
să află dindărătul linilor germane,
a lovit de-a dreptul în un tun de
mare distanţă ce să afla la Lacli
aussee (două mile în nord de Ilau
mont) făcînd şi alte păgubi.
înaintarea liniei americane a re
zultat în oblirea mai multor înco
voituri în linie, cari încovoituri an
fost formate în eele din urmă trei
zile.
Satele, pădurile, ascunzătorile,
minele din pămînt, peste cari au
trecut patrulele, sunt complet rui
nate de trupele noastre cari înain
tează în urma lor pe acel teren.
Ai n^tri ţin un contact strîns cu
ariergardele germane, cari au fost
curăţite de tot de pe teritorul din
coace de linia lui llindenburg.
Inamicul a ocupat acum poziţii
pe linia de pe întregul front ce
duce între Meuse şi Moselle.
S'a raportat că o patrulă ameri
cană a pătruns 300 varzi dincolo de
Pagny-sur-Moselle (două mile în
nord de Vandieres şi tocmai peste
rîu de frontiera germană).
O anume diviziune americană a
ajuns recordul de a fi capturat 90
tunuri. Prizonieri noi sunt aduşi
încontinuu înlăuntrul liniilor noa
stre.
N
-După cum să vede, Germanii din
această regiune au fost bine hrăni
ţi. în ascunzătorile lor au fost af
late, zaharicale, brînză şi alte deli
catese.
Germanii ârunca acum din ba
loanele lor pamflete tipărite cu ma
terial de propagandă asupra linii
lor/noastre. In aceste pamflete ei
apelează la soldaţii de origină ger
mană şi le cer ca să se unească cu
dînşii spunînd că prin aceasta să
vor bucura de mai multă libertate
şi prilejuri în „Fatherland". O ast
fel de tipăritură de propagandă
spune" că preşedintele Wilson este
MEREU.
Un german pri.is a scris o epis
tolă şi a cerut ca aceea să fie tri
misă la liniile Germanilor. în acea
epistolă spunea că poveştile ce i
s'au spus cu privire la Americani,
că dînşii omoară prizonierii, nu
sunt adevărate. Dînsul spunea că
mulţi din eamerazii săi sunt obosiţi
de lupte şi s'ar preda, dar le e frică
să nu fie ucişi. Din aceasta să vedi
că înalta comandă germană condu-[*'c'a
ce o propagandă printre trupele sa
le proprii şi că se simte silită să in
filtreze asupra soldaţilor frica de
a fi capturaţi, erezînd că în acest
fel va ridica eîtVa morala, decăzu
tă a trupelor germane.
Duelurile şi contra-raitele de ar
tilerie continuă în sectorele din Yos
ges. O patrulă americană a pătruns
liniile germane o lungă distanţă şi
a adus îndărăt un număr de prizo
nieri.
LINIA LUI HINDENBURG
AMENINŢATA A FI CU
TOTULŞTEARSA.'
LONDRA, 19 Sept. Atacul
Franco-Englez dintre Gouzeou
eourt şi Essigny-le-Grand, ame
ninţă a mătura întreaga linie a
lui llindenburg din regiunea
Cambrai pînă la un punct înde
părtat la sud de St. Quentin.
întăriturile puternice germa
ne sunt deja în mîinile aliaţilor
din veeinăatea Lensului pînă la
nord de Havricourt, pe cînd în
atacul de ieri linia aceasta a fost
pătrunsă şi la Villeret, cît şi în
apropiere de Gouzeaucourt. En
glezii şi Francezii sunt acum nu
mai la două mile de această li
nie pe'întregul front de undo ca
nalul Du Nord trece de la Ha
vricourt la La Fere, cu singura
excepţie la un mic sector în vest
de Marcoing şi la vest de M«y,
unde două clinuri ascuţite măreş
te distanţa la patru mile.
GERMANII SA PRE
GĂTESC DE O NOUĂ
RETRAGERE.
wiai mult Englez decît American, ce mile depărtare de la vechea
Tot aceste tipărituri arată că Ger
mania să apără în contra lumii în
tregi. Efectul este luat în rîs, fiind
că Germano-Americanii sunt cei
mai înverşunaţi în contra inamicu
hii lia întreagă aripata, wmtrk
AMSTERDAM. Jfl
Evident. că pregătind publicul
pentru o altă retragere, genera
lul Ardenne scrie in „Berliner
Tageblatt", arătînd neajunsurile
pricinuite prin faptul că frontul
de vest al germanilor formează
un corn care poate fi atacat din
vest şi sud, adaugînd:
„Necondiţionat că Foeh si Vi
folosi de avantajul pe care 'Î-'Î-JS
feră situaţia generală".
ORAŞUL METZ
BOMBARDAT.
fcu americanii pe frontul Metz,
19 Sept. Aviatorii Americani
au raportat azi că ghiulele arun
cate de tunurile mari au căzut
în centrul oraşului Metz. O mara
fabrică a fost lovită, la fel au
ios făcute şi lovituri directe a
supra fortificaţiilor.
In o săptămîriă de sil# arma
ta noastră se află la, cincispreze-
linie. Noua linie a fost întărită,
drumurile reparate şi totul cu
răţit.
Refugiaţii se întorc la casele, lor
în satele dintre Meuse Şi Mo
selle,
ÎMPRUMUTUL
LIBERJATEI.
„Fiecare bărbat şi femeie din Cie
veland, O. va avea să îşi îndepli
nească din deajuns datorinţa de pa
triot în decursul campaniei pentru
al patrulea împrumut al libertăţii.
„Pînă acuma nu să ştie care va
fi cuota oraşului Cleveland, cu toa
te că sunt semne că are să fie cu
!mult
mai mare ca în al treilea îm
prumut, dar ştim că această cuotă
are să fie împărţită în mod just şi
plăcut. Ori care ar fi dînsa Cleve
'landul trebuie să izbutească în strîn
gerea banilor hotăriţi".
în acest fel ne aratft domnul
Charles L. Bradley, vice-preşedin
tele comitetului din Cleveland, O.
pentru împrumutul libertăţii, poli-
eare
^r°l)U'° să fip urmata în
acest al patrulea împrumut a cărui
campanie să deschide în 28 Septem
vrie a. c.
Campania aceasta are s& fie con
dusă în mod principal pe hasa „a
casă şi la fabrică". Yînzările pela
casele oamenilor vor îî sub condu
cerea comitetului de vînzare din
warduri, al cărui preşedinte este
domnul Geo. B. Harris. 1)1 Allard
Smith va conduce comitetul indu
strial de vînzare care va umbla prin
fabricile din Cleveland. Fostul ju
decător Carl D. Friebolin este pre
şedintele comitetului Cosmopolitan,
care are de lucru cu locuitorii de
flaştere străină ari -cu-^rămii din
Cleveland.
Comitetul cosmopolitan care re
presintă 20 elemente (cari vorbesc
limbi străine) din populaţia oraşu
lui. şi-a schiţat deja munca sa. A
măsurat cererii ministrului de fi
nanţe, acest comitet plănliieşte cea
mai completă listă de cumpărare
pentru toate naţionalităţile. Comi
tetul cosmopolitan a vîndut bondu
ri în valoare de peste 3.000.000 do
lari în campania trecută, şi de pe a
cum să crede că de data aceasta va
'vinde mai mult.
Hans Ilieg, şeful diviziunilor de
limbi străine dela ministerul vistie
riei statului, fiind în Cleveland, O.
în decursul săptă niuei trecute, a a
nuiîţat că dintră s ibscriitorii indi
viduali la. al treilea împrumul al
libertăţii, mai bine de 41 pereente
au fost străinii, ori cei cari nu sunt
încă încetăţeniţi. Dînsul spunea că
în Cleveland, O. pereentul acestora
a fost cu mult mai mare.
Diferitele naţionalităţi din popu
laţia Clevelandului vor fi represen
tate în marea paradă care va înce
pe campania, duminecă, în 29 Sep
temvrie. Parada aceasta, după cum
să vede, are să fie cea mai mare şi
cea mai bună în istoria oraşului Cle
veland şi are să fie Dumineca pen
tru ca să nu fie nici o întrevenire
cu comerciul în mic şi pentruca fa
bricile din oraş cari lucrează la ma
terial 4* război» ift nu fia stînjini
te.
în parada aceasta să vor arăta
multe materiale de război cari să
produc în Cleveland, şi să va plăti
un tribut potrivit femeilor în indu
strie. Invitările pentru a lua parte
la paradă s'au trimis diferitelor or
gan izaţiuni cari represintă Cleve
landul cosmopolitan şi să crede că
vor fi mulţi mărşăluitori uniforma
ţi în linie.
S'au plănuit flote pentru dtlerir
tele naţionalităţi.
VAPOR IN PRIMEJDIE.
«HRISTIAN1A, Sept.
Vaporul norvegian Bjoernstjerne
Bjoernson (o,268 tone) pus in
serviciul de ajutorare pentru 'bel
gieni, a fost bombardat şi stri
cat de un submarin german pe
cînd era în drumul său din Ame
rica spre Amsterdam. Astăzi s'a
anunţat că va fi dus la Bergen
pentru reparaţie.
Atacul îndreptif ^asup^a lui
s 'a făcut în afară de zona de răz
boi. Să va face o cercetare.
CLEVELAND, O., VINERI, 20 SEPT.
KM oui. «nu.
Englezii şi veteranii Francezi
au dat un alt atac vicios la linia
lui Hindenburg. Aruncînd îndă
răt ipe inamic pe un front de do
uăzeci şi două de mile, pătrun
zînd la o adîncime de trei mile.
şi prinzînd o mulţime de prisoni
eri. Aspectul cil mai important
e că St. Quentin va fi capturat
de aliaţi cu toi ordinul ce-1 au
germanii de a-1 apăra cu ori ce
preţ. Acest oraş important deja
e îneunjurat de. trei părţi şi că
derea lui e nuittai chestie de eî
teva zile.
Armata a trip şi a patra de
sub comanda lui Ilaig au dat ur.
atac asupra sistemului de tranşe
io ea au fost odată ocupate de
englezi înainteze marea ofensi
vă germană. lîij
[au capturat, pe
o linie lungă, întăriturile din
faţa liniei Hindtnburg.
Atacul englljdlor a fost dai
pe un front de'şaptcspiYzece mi
le de la IIolojv iu vest de St.
Quentin, pînă 1| Gouzecourt la
nord de ljpehy.«|n înaintarea lor
a e a u n e e a e u -d e
trei mild adîncime,"ei au luat mai
mult de 6.000 ])risonieri şi zece
sate.
Lovitura aaiMta nu numai că
a apropiat căderea St. Quentinu
lui, pe care germanii îl apără
cu desperare, ci mai mult prin
această lovitură englezii au făcui
posibil măturarea singurului clin
ce să află in linia lor care de si
gur se. va numi clinul Epchy.
.S'a văzut importanţa pe care
o dă germanii acestui terîfor
prin atacurile determinate pe
care le-a dat pe dată ce au putui
să se organizeze* de la Ilargico
urt şi pînă la rîu.leţul Omignon.
Succesul încercărilor lor e cam
obscur, însă nu se «rede că ei
ar fi în stare ca se reeîştige a
cest teren.
înaintarea francezilor nu a
fost atît de spectaculară ca a
englezilor ce cooperează cu ei,
însă au fost egali în cîştignl asu
pra obiectivelor. Ei au înainta*
pe un front de şase şi o adîncime
de două mile, prinzînd şi cîteva
sute de prisonieri. Ei au ajuns la
marginea satului Contescourt,
care e numai la trei mile depăr
tare de St. Quentin.
Acest oraş în care trupele lui
Von Goeden au cîştigat marea
victorie din 1871 este centrul li
niilor ferate de la Douai-Cambrai
St. Qiientin-La-Fere-Loan, p&
lingă aceasta germanii au anun
ţat că de la ace&t: punct nu vor
cădea îndărăt.
Cu francezii la porţile La Fe
re, cu St. Quentin prins din trei
părţi, iar englezii aruncindu-se
asupra {'ambraiului, linia de apă
rare a lui Hindenburg e în pri
mejdia de a fi ruptă la trei putu
te dintre cele mai importante.
Odată scoşi de aci Ilunii nu au
alte fortificaţii decît doar cele
de la linia Maurbeuga.
Luarea iSt. Quentin ului rămî
ne o încercare grea, pentru că
germanii se află în poziţii foarte
•puternice, iar ordinul generalu
lui Von Morgen arată ce impor
tanţă pun germanii pe acest te
ren. El a dat ordinul că nici o
urmă de pămînt să nu fie cedată
în lupta decisivă ce va urma cu
siguranţă.
La nord-ost de Soisson fran
cezii au înaintat spre vest de
Jouy. Un puternic contra-atac
da£ pe platoul Allemant a fost
respins. O sută şi treizeci de pri
sonieri au fost capturaţi în acea
stă luptă.
s
ŞP ^F7--
&
y w
ms. I
BULETIN.
LONTIflA* 19 Sept. Com
plet bătuţi în noua ofensivă
franco-sîrbă, bulgarii sunt alun
gaţi zi şi noapte de trupele vic
torioase ale aliaţilor, după cum
a declarat comunicatul primit
azi aici de la oficiul de război
sîrb.
Comunicatul apunea:
,,Noi am ca/pturat încă şapte
sate şi avansarea noastră a ajuns
la o dîncime de 12 mile şi jumă
tate. Trupele noui aduse din ve
cinătate pentru întărirea bulga
rilor şi pentru slăbirea înaintă
rii noastre, au fost bătute şi an
trebuit să se retragă.
„Inamicul arde sate şi articoli
de hrană şi muniţimii, dar îna
intarea aliaţilor este atîta de iu
te şi de grabnică, încît pe lîngă
toate acestea ei au fost în stare
să captureze nişte cantităţi de ne
numărat cu material de război.
Comunicatul mai adaugă:
,Noi am capturat, satele Polt
chichte, Beehichte, Melenitza, Vi
telichte, Razin liey şi Topollen?^"
„Prisonierii noi nu au putut fi
număraţi din cauza înaintărei
noastre prea repede. Pînă acuma
am avansat 20 kilometri".
GERMANII REFUZA SA
MEARGĂ LA FRONT.
AMSTERDAM. 19 Sept.
Cp „mare detaşament de soldaţi
germani au refuzat să părăseas
că Aix-la-Chapelle ca să meargă
la front, spun informaţiile pri
mite de la front. A fost aduse
alte batalioane ce au puşcat asu
pra soldaţilor ce nu au voit să
asculte, omorînd şi rănind o mul
ţime dintre ei. Cei ce au scăpat
cu viaţă se spune că au fost îm
pinşi în vagoane, însă ei au a
ruucat puştile pe fereastră afară.
CEHOSLOVACII.
WASHINGTON. 19 Sept.
Forţele Ceho-Slovacilor din Sibe
ria sunt aşteptate să lupte în cu
rînd eu o mai mare activitate
sub comandă franceză. Franţa
trimite un stat major de armată
condus de generalul Janin la Via
divostok pentru ca să grijască
de celio-slovacii cari luptă în Si
beria în legăturii eu forţele ia
poneie.
După cum «pun funcţionarii
ruşi de aici, în Siberia să simte
lipsă de un ajutor nou militar,
înalţii oficianţi ruşi din Wa
shington sunt plini de nădejde
că vor fi trimise în Rusia forţe
sporite pentru ca sft împedece
pe germani de a-şi reconstrui
frontul de est.
Trupe noui alese germane au
apărut deja dealungul Volgei în
regiunea de la Kazan şi oficianţii
cred că pînă nu se va lua o ac
ţiune grabnică, aliaţii vor avea
să sufere atari înfrîngeri.
Toţi fraţii Rotoîni din Warren,
Ohio, sunt chemaţi Ia o adunare
poporală pe ziua de Duminecă,
22 Septembrie, orele 5 după a
miazi, după terminarea adunărei
din Youngstown. La aceasta a
dunare care se va ţine în hala
Societăţii „Biruinţa" se vor pu
ne bazele unei secţiuni locale
pentru Liga Naţională Romînă.
Suntem convinşi că ori care
Romîn adevărat, pe care-1 doare
inima de interesele neamului, va
veni să-şi dea cuvîntul şi ajuto
rul său la facerea acestui pas
măreţ în istoria neamului Romî
nesc. Vom avea în mijlocul nos
tru mai mulţi oratori de scamă
şi destui fraţi cu suflete mari şi
iubitoare de patrie. Interesul nea
mului cere ca nici unul dintre
noi să nu lipsească de la această
adunare. Comitetul Proviior.
SERVICIU TELEGRAFIC COMPLECT
DE LA ASOCIAŢIUNEA PRESSEI.
Puterea unei naţiuni nu consistă din forţa militară pe care o are
la îndemînă şi cu care s'au mîndrit statele arogante. Germania, în
acest sens, a fost una dintre ţările ce a dat cea mai mare consideraţie
militarismului, în aceia ţară toate manifestările urmăriau un anumit
scop perfecţionarea sistemului militar. începînd dela şcolile popo
rale în care nevinovaţii băieţi sunt îndopaţi cu o cultură croită pe ca
lapodul clasei militare, toata industria, pînă chiar şi liniile de drum
de fier sunt făcute după un plan de război. Şi cu toate aceste, ambiţiu
nile Kaiserului şi a pan-germanilor a trăit o viaţă scurta. La rever
siunea suferită, de sigur nu s'au gîndit ei erau mai mult ca sigur că
superioritatea forţei brute va domina. Prin sistemul lor de spionaj
şliau pînă la ce extensiune sunt ţările vecine înarmate, şi nu erau în
ignoranţă nici asupra condiţiilor militare din Anglia şi America, untie
legile conscripţiei (ca fie care se fie obligat a fi soldat) nu erau în
vigoare. Bazîndu-şi planurile pe ideia veche că numai o armată discip
linată are şansele de a învinge, Germania şi-a pus toată enerva ei de
a face din ţara ei o adevărată ţară a disciplinei.
în armata germană e o disciplină de fier pedepsele cu moartea
nu erau rare la fel şi poporul, prin educaţia primită în şcolile meni
te a servi unui scop anumit, cît şi prin severitatea administrativă, el
a devenit un popor disciplinat. Dar trebuie observat că discîplina nu
înseamnă a avea putere de voinţă, din contră disciplina răpeşte unttl
individ sau unui popor puterea aceasta care e suhordinată de o putere
stăpînitoare. Deci, putem spune că poporul german fiind un popor dis
ciplinat, natural că a fost şi un popor lipsit de voinţă. Cînd lipseşte
unui popor puterea de voinţă, e un popor degenerat, un popor ce e
bun aţît cît ştie frica superiorilor. Conseqnenţele acestui fapt le vedem,
jşi încă îndeajuns, la Germani în războiul de faţă. De atît amar de timp
duc o viaţă mai miserabilă ca a unui cîine, şi pentru ce? Ei nu au niiaie
de revindecat! Poporul lor nu a fost robit de alte naţiuni, ţara lor a
prosperat de minune poporul german nu a avut nici o cauză pentrtt
care să înceapă ori să ducă uo război sîngeros. Vecinii ţărei lor au do
vedit în atîtea rînduri că nu au patima arţagului. De pildă Franţa
înainte de război cu eîţi-va ani a redus anii serviciului militar la doi ani
şi se proiecta să fie mlus la un ăn. Anglia era lipsită de armată pînă la
declararea războiului. Armata de mercenari ce avi» Marea Britanie mt'
era deajuns nici pentru apărarea graniţei ei.
Germania însă crezîndu-se destul de bine preparată pentru ca pă
supună întreaga lume voinţei ei, s'a aruncat cu deplină încredere ea
va cîştiga, asupra paşnicilor ei vecini. Dar, cum zice ţăranul nostru
socoteala de acasă nici odată nu se potriveşte cu cea din tîrg aşa a
fost şi cu Germanii. Ei au crezut că disciplina e singura putere ce face
o naţiune ori un stat superior celorlalte, concluzia aceasta ei au tras-o
din istoria popoarelor războinice din trecut. în ziua de azi însă, omeni?,
rea a făcut un drum imens pe calea progresului, şi ceea-ce erau odini-!
oară fapte incontestabile, astăzi nu mai au nici o valoare reală. Discipli»
na în sensul în care au înţeles-o şi practicat-o Germanii, a omorît pute-
rea de voinţă fără care un popor nu e vrednic nimic.
La popoarele aliate lipsea ceea-ce Germanii numeau disciplină, lip
sea aceiaşi influenţă domnitoare ce supunea necondiţionat voinţa popo
rului, însă la popoarele aliate voinţa poporului era puternică şi singura*
dominantă în stat. Avîndu-şi poporul o voinţă proprie, putîndu-se w
nifesta în voie, şi fără a fi împiedicat prin influenţe tendenţioase, aces-C
te popoare au cîştigat şi conştiinţa ce lipsea cu desăvîrşire poporului!
german.
s
în realitate noi am asista la lupta dintre forţa disciplinei şi forţsf
morală a unor popoare conştiente. în o luptă crîneenă de patru ani de
zile, forţa morală a popoarelor conştiente nu a putut fi sugrumată de
forţa brută a disciplinei.
Privind la Germania şi la Statele Unite, putem a ne face o idee
şi «uri clară asupra acestui subiect ce ar trebui sa intereseze pe oame
nii noştri ce se ocupă cu educarea poporului vedem că pe cînd în Ger
mania toate se învîrt după un plan determinat (făcut de mai înainte)»
şi toate forţele sunt subordinate unei forţe supreme, aici, libertatea
individuală e în floare. înainte de război, de sigur că a mirat pe mulţi"
de ai noştri, privind la această naţiune mare şi bogată că e lipsită, ap
roape cu desăvîrşire, de armată. O naţiune de o suta de milioane de
oameni să nu aibă nici jumătate milion de soldaţi!
Germaniei i-a luat treizeci uc ani ca să-şi clădească puternica ei
armată mai avînd în vedere că însuşi poporul eră educat în formă,
oare-cum mai moderată, de militarism. Pe cînd Statele Unite şi în
ainte Anglia şi-a clădit armata în un an de zile. Şi ce mai armată!
Soldaţii Kaiserului instruaţi după toate regulele militare, sunt forţaţi
a fugi din faţa soldaţilor ce nu au crescut în spiritul şi sub disciplina
de fier a militarismului, şi cari în un singur an au cîştigat superiorita
tea în aceste lupte.
D'ANNUNZIO DECORAT.
ROMA, If) Sept, Gabriel
d'Annunzio, marele poet Italian,
a fost decorat cu crucea de ra%
boi Belgiană pentru participarea
la atacul dat de aviatori asupra
Vienei, în care nu s'a aruncat
bombe, ci circulata prin care s.1
spunea Vienezilor^că aliaţii nu
sunt atît de barbari ca să arun
ce bomba asupe* populaţiei war
mate.
Şi iată secretul acestei minuni: pe cînd Germanii ştiau au se supune
orbeşte şi erau în toata forma robi ce nu cunoşteau o altă viaţă mai
demnă soldaţii ţărilor democratice, dornici de libertate jşi geloşi de a
nu o pierde ori a se lăsa sdrobiţi de monstrul întunerecului, ei au decis
scapa lumea de această primejdie, şi nu le-a trebuit disciplină, pen»
tru că aveau puterea de voinţă ce e de zeei de ori mai valoroasă ea
disciplina.
-*v£*
w. s. s.
MĂRCILE DE RĂZBOI
CUMPĂRĂ
UNA AST AZI.
ANUL XIII. -NO. 212
PUTEREA DE VOINŢA.
•v

A
"2
LJ
BRUMĂREU
LUPTELE IN MACEDONIA
PROGRESEAZĂ.
LONDRA. 19 Sept. Ofensă
va Franco-Sîrbo-Grecă din Maca»'
donia progresează favorabil.
mult de 4,000 de bulgari au font
făcuţi •prisonieri şi 50 de tunuri
capturata.
v
iH

xml | txt